marți, 26 mai 2009

Sa invatam impreuna! - nr 3 - invatamant prescolar

Carnaval
de Carstea Felicia

Personaje:
Prezentator1; Prezentator2; Alba ca zapada; Piticii; Scufita rosie; Lupul; Praslea cel voinic; Harap alb; Eliza; Florita; Frumoasa din padurea adormita; Zana padurii; Lizuca; Doi feti cu stea in frunte; Alice; Imparatul; Imparateasa; popey marinarul; Zorro; Super catelusul; Robin Hood; Vanatorul; Piticul Barba-Cot; Vrajitoarea Tabitha; Chirita; Prezentator3;




Carnaval,carnaval
Mai frumos esti ca un bal
Ca aici poti sa gasesti
Personaje din povesti.
Pentru voi iubiti copii,
Azi pe scena vor veni
Imparati,imparatese
Zane bune si craiese
Si chiar Alba ca zapada
Cu piticii-ncep parada
Tabitha cea renumita
Frumoasa din padurea adormita
Si Chirita o sa soseasca
Sa ne mai inveseleasca
Azi soseste si Alice
Printi si printese de vis.

Prezentator2:

Chiar si Zorro va veni
Daca nu ne-o pacali
Iar super catelusul-ndata
Va fi aici ca o sageata.
Chiar si Popey marinarul
Va sosi bata-l amarul
Si Eliza si Florita
Vor veni aici fuguta
Si alti eroi renumiti
Sunt aici astazi poftiti.
Dar sa-ncepem,dragii mei,
Ca-s nerabdatori si ei.
Cantec:
Astazi este mare bal
Astazi este carnaval
Cine nu-i trecut pe lista
Nu exista.

Alba ca zapada:

Sunt Alba ca zapada
Si-aicea am venit
Sa va prezint piticii
Ce-n casa m-au primit
Frumos de tot,saracii,
Cu mine s-au purtat
Dar si eu totdeauna
Cu drag i-am ajutat.

Piticii:

Alba ca zapada
Mereu te vom iubi
Chiar daca la palat
De-acuma vei trai
Si in padurea noastra
Te-om astepta mereu
Sa ne ajuti intr-una
La bine si la greu.

Scufita Rosie:

Sunt Scufita cea frumoasa
Care am plecat de-acasa
La bunica in padure
Ca sa-i duc bucate bune
Dar stiti bine ce-am patit
Cand pe lup l-am intalnit
De mama n-am ascultat
Si lupul mi-a venit de hac
Noroc cu bravul vanator
C-a fost un mare salvator.

Lupul:

Buna-ziua,eu va zic
Am intarziat un pic
Iezilor neaparat
Am vrut sa le vin de hac
Pe Scufita cea frumoasa
Vreau s-o pap ca e gustoasa
Caci sunt bolnav,anemiat
De cand carne n-am mancat
Ca de cand s-a tot scumpit
Doamne,tare am mai slabit!
Eu Lupone ma numesc
Si mananc tot ce-ntalnesc.

Vanatorul:

Eu sunt vanatorul,mare vanator
Toata ziulica cu pusca la picior
Cand apare lupul pe data il ochesc
Si apoi el cade ,ca il nimeresc.

Piticul Barba-Cot:

Sunt piticul Barba-Cot
Cu barba lunga de tot
Sunt piticul cel vestit
In padure renumit
Cateodata duc scrisori
La cei mici si marisori.

Praslea cel voinic:

Eu sunt Praslea cel voinic
Si-am venit si eu un pic
Sa va spun neaparat
Ca de zmei eu am scapat
Merele de aur,ei le tot furau
Pe tata saracul,il tot necajeau
Insa intr-o noapte,
Sub pom i-am pandit
Si precum se vede
I-am si nimicit.

Harap Alb:

Harap alb eu ma numesc
Si pe Span de-l intalnesc
Cu sabia eu il lovesc
Ca tare m-a pacalit
Atunci cand ne-am intalnit
Eliza:

De cand mama a murit
Vitrega ne-a chinuit
Pe cei 11 fratiori
I-a vrajit sa zboare-n zari
Lebedele, fratii mei,
M-au luat , m-au dus cu ei
Eu camasi le-am crosetat
Si de vraja i-am scapat
Si-am putut in mod firesc
Cu printul sa ma casatoresc.

Florita:

Sunt Florita cea frumoasa
Si-n padure am trait
De cand vitrega hangita
Acolo m-a izgonit
Hotii m-au primit in casa
Mult de tot i-am ajutat
Si de-atuncea niciodata
Chiar nimic n-au mai furat.
Printul de cum m-a vazut
De sotie m-a cerut

Frumoasa din padurea adormita:

Eu sunt Frumosa din padurea adormita
Si daca nu eram trezita
Poate si-acuma mai dormeam
Si nici acum nu ma trezeam
Insa printul m-a trezit
Cu el m-am casatorit.

Zana padurii:

Zana padurii ma numesc
Animalele iubesc
Pe toate le ocrotesc
Cu bagheta fermecata
Cutreier padurea toata
De multe ori s-a intamplat
Ca printii nu m-au ascultat
Si animale multe-au impuscat.
Insa eu i-am pedepsit
Pentru ca le-au omorat
Si-n te miri ce i-am prefacut.

Lizuca:

Hai Patrocle sa fugim
Spre bunici noi sa pornim
Ca aicea-i tare greu
Batuta am fost mereu
Hai indata,nu mai sta
Ca ne vede vitrega
Si n-om mai putea pleca.

Doi feti cu stea in frunte:

Suntem doi feti cu stea in frunte
Si am stat mai mult la munte
Noi la stana am crescut
Pana mama ne-a gasit
De mici,Vrajba ne-a furat
Multe ni s-au intamplat
Astazi suntem fericiti
De parinti am fost gasiti.

Imparatul:

Eu sunt maritul imparat
Si am venit neaparat
Sa va spun ca am umblat
Toata tara-n lung si lat
Am vazut copii cuminti
Care asculta de parinti
Si de aceia care
Au avut o rea purtare
Si atunci am zis asa:
Bine vreau in tara mea!

Imparateaza:

Iata-ma-s imparateasa
Draguta si gratioasa
De bal cand am auzit
In graba mare am venit
La oglinda am poposit
Si frumosa m-am gatit.
Ca maritul imparat
Ce aici s-a prezentat
Mi-a spus c-o san e distam
Si cu toti o sa dansam.

Popey marinarul:

Sunt Popey marinarul
Spanac mananc mereu
Sa am putere multa
Ca sa ajut la greu.

Zorro:

Sunt Zorro,mare salvator
Pe cei nedrepti ii pedepsesc
Pe cei saraci eu ii ajut
Ca pentru asta m-am nascut
Sa fac dreptate tuturor
Sa aiba-n viata mai mult spor.

Super catelusul:

Cand Poly are necazuri sunt iute
Spun un-doi-trei si du-te!
Iar pe Simon de-l intalnesc
Planurile-i zadarnicesc

Robin Hood:

Robin Hood eu ma numesc
Cu sagetile tintesc
Pe cei ce fac nedreptate
La orase si la sate
Toti saracii ma iubesc
Ca stiu ca ii ocrotesc
Sunt bun la suflet si mereu
Am grija de poporul meu

Vrajitoarea Tabitha:

Tabitha e al meu nume
Vrajitoare-s cu renume
Si pe matura calare
Eu pornesc in lumea mare
Cu bagheta fermecata
Eu cutreier lumea toata
Si preschimb in animale
Pe oricine-mi sta in cale
Sa nu imi gresesti,copile
Ca zau,ca fi vai de tine!

Chirita:

Sunt Chirita cea frumoasa
De la Iasi eu am venit
Si sunt tare bucuroasa
Ca aici ne-am intalnit
Rochia-i fara asemanare
Palaria,pene are
Iar umbrela fistichie,
Zau,e o bijuterie!
La Paris am fost plecata
Ca sa fiu mai educata
Frantuzeste eu vorbesc:
“Au revoir”,va parasesc!

Prezentator3:

De v-ati distrat si mari si mici
O sa va mai chemam aici
Ca,un carnaval ,tot omul stie
E un prilej de bucurie.
Va multumim dragi invitati
Si am fost foarte onorati
Ca ati venit sa ne vedeti
Chiar daca ocupati sunteti.
Si va dorim azi tuturor
S-aveti la munca mai mult spor.

1Iunie-Ziua copilului din noi

Inst.Lazăr Ramona
Educatoare:Cotuna Cornelia
Grădiniţa:PN.Chişlaca,Jud.Arad


1Iunie ziua copilului este un eveniment mult aşteptat nu numai de copii,dar şi de adulţi deoarece,împreună au parte de activităţi distractive în casă sau afară,în aer liber.
Ziua copilului este o ocazie de a sărbători copilăria,de a le oferi copiilor un moment de bucurie pentru a realiza frumuseţea acestei vârstre şi de a profita pe deplin de aceasta.
Este necesar ca din postura de educator să valorifucăm această zi prin desfăşurarea unor concursuri,jocuri,competiţii,serbări etc. ,
iar cea mai atractivă opţiune din punctul meu de vedere este de organizare a unor competiţii,concursurii,copiii reuşind astfel să îşi demonstreze capacităţile şi priceperile prin îmbinarea plăcerii şi-a distracţiei.Iar noi vom avea doar rolul de a le dirija doar activităţile
acest eveniment fiind dedicat în exclusivitate lor.
1Iunie ,ziua copilului-este ziua în care se celebrează miracolul naşterii,miracolul purităţii dar şi întoarcerea la inocenţă .Nu există limite de vârstră când vine vorba de a sărbători ziua copilului.
Oricare dintre noi,pitic sau voinic,are voie să se simtă copil…
şi chiar este necesar ca măcar o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi, să zâmbim curat,să ne aducem aminte de copilărie şi să simţim că bucuria înfloreşte în inimile noastre.
Prin gingăşia lor copiii sunt uşor de iubit.Nu poţi să nu-i iubeşti! Calitatea sufletului copilului este nealterat.Sinceritatea şi puritatea lui ne impresionează.Voia bună,surâsul gingaş al copiilor,sădeşte în noi speranţa de mai bine.
Copii au reuşit să ne inspire pe noi toţi, drept dovadă am strâns câteva poezii dedicate lor.Acestea sunt doar câteva din poeziile pentru copii pe care,posibil le auziţi la fiecare serbare realizată cu ocazia zilei de 1iunie,zi în care se sărbătoreşte Ziua Copilului.


1Iunie,ziua copilului

Este 1iunie Sandu cel cu ochelari
E prima zi de vară Cu a sa chitară
Soarele e sus pe cer Singur s-a acompaniat
E frumos afară . Pentru prima oară,

Suntem astăzi mai voioşi Şi o coardă i s-a rupt
Căci avem serbare Când lovi mai tare
E ziua copiilor Nimeni nu s-a supărat
E zi de sărbătoare. C-aşa e la serbare.

La serbare a venit Ionel s-aîncurcat
Astăzi multă lume . Şi s-a-nroşit ca focul
Cântece şi poezii `Nu-i nimic`,cu toţi au zis
Fiecare spune. `Bată l-ar norocu`.

Copilărie
De Ana Blandiana

Copilăria-i o poveste
Ce te cuprinde şi apoi te lasă
Ajungi bătrân,şi zici c-a fost frumoasă
A fost atunci,azi nu mai este

Învaţă să-ţi trăieşti copilăria
Căci ea se duce –aşa rapid,
De n-ai să poţi să zici c-a fost frumoasă,
Când s-a pierdut în infinit.
Aş vrea să rămân copil Ziua copilului


Aş vrea să rămân copil Mesajul nostru azi de1 iunie
Pentru totdeauna! E un cântec de pace şi de drag!
Aş vrea să mă joc, E sol trimis spre toţi copiii lumii,
Să alerg desculţă, De pe al nostru românesc meleag.
Să construiesc castele de nisip,
Şi să prind fluturi Azi e zi de sărbătoare,
Să-mi pun cirese la urechi Porumbel ca albul spumei
Şi să fiu alintată. Pace scriu rotund sub zare,
Dacă s-ar putea, Pentru toţi copiii lumii.
Aş ridica ruga lui Dumnezeu
Să rămână mama,mama Am dori să fie vară,
Tata,tata Cu flori,cânt şi păsărele,
Şi să nu devină bunic.bunică. Cu pâraie reci sub soare,
Şi eu, Să ne răcorim în ele
Prinţesa lor iubită
Ce păcat că nu se poate 1Iunie-ziua copilului
Ca eu să fiu copil mereu!
Legea firii este ca toţi copiii Să fii un copil e un lucru serios,
Să devină părinţi de copii Nimic pe lume nu e mai frumos!
Şi să retrăiască copilăria Nici un minut nu stai pe loc,
Cu ochi şi suflet de părinţi. Poţi să zâmbeşti şi ai noroc.



,,Aşvrea să fiu mereu copil S-alerg desculţă pe afară
Să mă-nvârtesc fără sfială, În iarba umedă covor,
Să văd bujori în April Să vad bondarul gras cum zboară
Trezindu-se din amorţeală. Legat de coada unui nor.”





1 IUNIE “ZIUA COPILULUI”



EDUCATOARE: CÎLB MARIA
GRADINITA PN GALSA


Cantec: ,,Zi de sarbatoare,,
Versuri : A.Grigoriu
Muzica: Temistocle Popa


COPIL 1.:
Copiii se joaca si cresc,
Si lumea e toata a lor,
L-i pasul spre maine firesc
Aripa-naltata de zbor.

COPIl 2:
Tot cerul albastru se aduna
In ochii lor calzi,visatori,
Ei nu stiu ce-i nor si furtuna
Ei sunt ai Romaniei flori.

COPIL 3:
Frumos e cand
Din tari indepartate
Copii lumii, la un loc se aduna,
Si-ncep cu glassul
Inimii curate,
Sa-si cante bucuria impreuna.

COPIL 4:
Ne nestem mici si lumea ne primeste
Cu bratele deschise si zambete de mama
Caldura vietii ne indruma pasii
Si soarele ne-mbie si ne cheama.

COPIL 5:
Iubesc cununa soarelui de vara
Si stelele si luna de pe cer
Si cantul brotaceilor spre seara
Si norii ce imbie si ne cheama.



COPIL 6:
Atunci se-nmiresmeaza trandafirii
Atunci se face bolta si mai clara,
Si luminând nadejdea omenirii,
Al pacii soare prinde sa rasara!
Totul e nou,frumos si fara seaman,
Intregul univers ne apartine



CANTEC: ,,1 IUNIE ,,
Muzica:Alexanndru Stanciu
Versuri :N.Nasta


COPIL 7:
Planeta poate fi asemuita
C-o sfera de cristal ce-o tii in mana,
De-o scapi cumva, izbita de tarâna
In cioburi s-ar preface-ntr-o clipita

COPIL 8:
Pamant rotund si mare,tu globul meu strabun,
Pe cat esti de puternic,pe-atata esti de bun!
Tu porti pe ai tai umeri,poveri nenumarate,
Intreaga omenire si casele ei toate!

COPIL 9:
Toti muntii te apasa,dar tu in spate-I tii,
Pajisti inflorite si bucuri pe copii
Si fiecare-ti este c-o dragoste dator,
Esti bun ca un parinte si-atat de rabdator.

COPIL 10:
Vrem scoli si gradinite si paine vrem sa avem,
Sa piara asuprire si foame si durere,
Pace si omenie,triumful lor il vrem.

COPIL 11:
Vrem sa oprim la timp orice urgie
Si orice vrajba ne apasa
Ca dragostea in om sa reinvie
Si pacea sa se-ntoarca iar acasa.

COPIL 12 :
Mai sunt copii ce rabda-n foame si in boli,
Mai sunt copii ce mor, copii fara parinti,
Copii ce bat la usa unor scoli,
Si se intorc cu lacrimi pe obrajii lor fierbinti.


COPIL 13:
Datorie avem sub soare
De amar sa-I izbavim,
Fiindca nu la intimplare
Ne e dat sa traim.



COPIL 14:
Creste-ti-va copiii in cinste si fratie,
Dati-le conditii sa-nvete si sa cante,
Feriti-I de necazuri,de-a foametei urgie
Si a razboiului crija sa nu-I mai framante!

COPIL 15:
Va chem pe voi,copii ai pamantului
Sa ne stringem toti,
Sa cantam,, Cantecul prieteniei,,


CANTEC ,, Copii din toata lumea,,
Muzica; Al.Stanciu
Versuri: R.Muresan



COPIL 16:
Mana alba sa se prinda
De mana galbena si de cea bruna,
Ca hora sa fie mai mare si buna
Si-ntregul glob sa cuprinda.

COPIL 17:
Caci de-s albe ,negre aramii,
Chipurile noastre pe planeta,
Ochii-n soare, ochii de copii,
Surazand, cu toate se repeta.

COPIL 18:
Dimineata-I blanda si senina
De pe stresini, ca de o bicei,
Se inalta iarasi in lumina,
Catre cer, un stol de porumbei.

COPIL 19:
Nu stiu zarea unde vor sa zboare
Insa stiu si tare mult imi place,
Ca ei duc pe albe aripioare
O solie, gand curat de pace.

COPIL 20:
Pentru toti si pentru toate,
De orisicate graiuri
Si-n oricare locuri traitori,
Pasarile zic la fel din naiuri,
Florile la fel impart culori.

COPIL 21:
Si la fel ne place rasul,jocul,
Si la fel visam sa crestem mari,
Pentru tot ce-I viata si blandete,
Pentru tot ce-n roade se preface,
Pentru drumuri noi si indraznete,
Noi la fel dorim sa fie pace.

COPIL 22:
Oameni mari si luminati
Dreptul sa ni-l aparati
Nu cu tunuru si rachete
Ci cu carti si jucarii,
Case,parcuri,scoli si paine
Caci suntem ai lumii fii
Si nadejde n-I in maine.



COPIL 23:
Suntem copii lumii
Si pacem vrem si soare,
Parintii sa ne cante
In leagan bucuria.
Solia noastra azi
Sa zboare peste mare,
Solia, tuturor copiilor din Romania.

COPIL 24:
Dragi parinti si oameni mari,
Va rugam sa fiti mai tari.
Sa-i convingeti pe cei rai,
Sa renunte la razboi.
Noi vrem pace,jucarii,
Vrem sa fim mereu copii!


CANTEC: ,, ODA BUCURIEI,,
Versuri: Schiller
Muzica: Ludwing van Beethoven







Bibliografie: materialul folosit apartine generatiilor de educatoare de la care a fost preluat fara a fi indicat nici un autor al versurilor din montaj
.




COPILUL SI FLOAREA

-scenetă-

Vedem un copil îmbracat în floare.Se leagănă încet,de parcă l-ar mişca un vânt uşor.Un alt copil,îmbrăcat în fluturaş,se apropie de,, floare’’,îi dă ocol.
FLUTURAŞUL :
O ! ce mandră floare!
Dar ieri mi se pare
Că nu te-am zarit!
FLOAREA:
Azi m-au sadit,
Aici,lânga bloc.
FLUTURAŞUL:
Am avut noroc
Sa te întâlnesc.
(Mângâie floarea)
De azi inainte
Aici poposesc

(Apar patru copii.O fata si trei baieţi.Unul din baieţi e mai mic.Fluturaşul fuge de lângă floare,dar continua să ,,zboare’’în apropiere.Lângă floare,copii fac un semicerc,cu fata spre public.)
PRIMUL BAIAT:
Ce frumoasă floare!

FATA:Şi ce miros are!

Al DOILEA BĂIAT:

Da !si ce petale
Roşii,roşioare...

BAIATUL MIC: ( timid)

Şi ce ...

FATA:

Tu taci,că eşti mic
Şi nu ştii nimic!

PRIMUL BĂIAT:
Vreau să afle fiecare:
Eu o să-ngrijesc o floare!

FATA:
Ba eu am să o îngrijesc mai tare!
Si cum să să o ud si....tot ce se cuvine!

AL DOILEA BAIAT:
Ba floarea eu o îndrăgesc mai tare!
Eu o îngrijesc!Am şi o stropitoare....!

PRIMUL BAIAT:
Si eu am stropitoare...Şi găleata!
FATA:
Parca eu n-am ? Ba am si o lopată!

BĂIATUL MIC:
Am si eu o stropitoare....
FATA:
Ia fugi de –aici,
Tu esti prea mic,
Nu stii nimic!

AL DOILEA BAIAT:
Ba eu !

FLOAREA:
Să vă înţelegeţi certându-vă e greu!
Să mă-ngrijiţi toţi trei !

CEI TREI COPII MAI MARI:
-Aşa !Aşa !

BĂIATUL MIC
Şi eu ...

FATA:
Tu taci ! Esti mic,
Nu poti nimic!

FLUTURASUL :(–către public)
De –acuma măndra floare ca-n basme o să crească,
Doar trei copii odata vor să o îngrijească !

(Fluturasul pleacă.Floarea începe să se legene.)

PREZENTATORUL IV:
Dar veţi vedea că n-a fost chiar aşa !
După cinci zile,biata floare
Striga in gura mare..(.iese)

FLOAREA:
Mi-e sete !Mi-e sete tare!

(Apare fluturasul)

FLUTURASUL:
Dar ce-i cu tine ?Ce -ai patit?
Unde sunt copiii?

FLOAREA:
Vai,de mult ei nu m-au mai stropit.
Ştii,
Cei trei copii...
Dar m-au uitat!
Pe lângă mine trec,
Dar nici nu mă privesc !
Şi nu mai pot ,de sete mă sfârşesc!

(Cei trei copii mari trec in fugă pe lângă floare.Fluturaşul îi opreşte.)


FLUTURASUL
Copii!Ati spus că vreţi să îngrijiţi de floare,si uite,
Biata,azi de sete moare!
Nu vi-e ruşine.!

PRIMUL BĂIAT:
Ce ai cu mine- ? ( Arătă spre celălalt băiat-)
Eu am crezut că el o s-o stropească

AL DOILEA BĂIAT—Arătând fata
Eu am crezut că ea o s-o ingrijească!

FATA
Iar eu mi-am zis că o udaţi voi doi!

FLUTURASUL
Ce tărăboi !
Mai bine –ati pune mâna pe stropitoare
Şi aţi uda îndată biata floare

FATA:
Iar eu mă duc cu mama într-un loc....

AL DOILEA BĂIAT:
Nici eu n-am timp de fel!

(-Arătă spre celălalt băiat-)
Vreau să mă joc cu el !
(-Fug toţi trei)

FLUTURASUL:-strigă în urma lor
Să vă fie ruşine !-(se apropie de floare)
Ce milă mi-e de tine!
Ţi-s prieten şi tu ştii cât te iubesc,
Dar nu pot să te-ajut ,să te stropesc...
FLOAREA-se aplecă tot mai mult
Un pic de apă!Altfel mor!
Vai !Cine-mi sare-n ajutor

(-Apare băiatul cel mic cu o stropitoare.Uda floarea fără să spună un cuvănt.Udând-o se înviorează,se ridică.Băiatul pleacă.Floarea strigă după el :


FLOAREA
Îţi mulţumesc,micuţule băiat,
Tu,tu mă indrăgesti cu-adevărat!
(-Panoul se retrage la loc.)

PREZENTATORUL IV:
Ce ziceţi de cei trei copii mai mari?

GRUPUL DIN SALĂ:

Că sunt nişte fleacuri!
În vorbă,harnici foc,
Dar la treabă,deloc !

PREZENTATORUL IV:
Iar cel mic cum s-a purtat Sectiunea: prescolar
Ca un om harnic adevarat ! primar

Inst.Risnoveanu Nicoleta
G.P.P.nr.10 ,,Ciupercuta’’
Sfarsit Buzau





Scene din poveşti realizate de preşcolarii grupei mari de la GPN Valea Largă, jud. Mureş, prin tehnica Origami-educatoare Cozma Dorina. CÂNTEC DE PRIETENIE COZMA DORINA-G.P.N .VALEA LARGĂ Haideţi toţi,cu mic,cu mare Să ne prindem fiecare Mâinile ca-ntre prieteni, Să dansăm,să fim mai sprinteni. Jocul nostru să arate Că suntem soră şi frate, Prieteni şi prietene, Veniţi şi voi repede. Să întindem hora mare, Ce va trece de hotare, Peste mări şi peste ţări, Cu copii din depărtari. Porumbelul alb al păcii Ne va asculta atent Cântecul de prietenie, De dragoste şi de frăţie.




VARA
Meder Eniko Izabella

Vară dragă bun venit,
Te-am aşteptat cu nerăbdare,
Afară iarăşi am ieşit,
Să ne bucurăm de soare.

Ne-aşteaptă florile în parc,
Cu cântece şi veselie,
Şi noi le îngrijim cu drag,
Şi multă dăruire.

Ne-aşteaptă munţii cei voinici,
Şi marea cea albastră,
Să plecăm cu toţii bucuroşi,
În vacanţa mult aşteptată.


COPIII
Meder Eniko Izabella


Copiii sunt rază de soare,
Zâmbet şi flori de cais,
Copiii sunt dulce alinare,
Un tărâm de basme şi vis.

Copiii sunt flori pe câmpie,
Ce-mpodobesc acest univers,
Copiii sunt o binecuvântare,
Lăsaţi de Dumnezeu pe pământ.


Dedic această poezie copiilor mei din grupa mare,de la Grădiniţa cu P.N.Miheşu de Câmpie,jud.Mureş.


1 IUNIE
Meder Eniko Izabella

1 iunie tu vii,
Cu bujori şi ciocârlii.
Cu cântece şi veselie,
Cu jocuri şi multe glume.
Tu aduci pentru copii,
Multe multe bucurii,
Dar mai presus de toate,
Ei doresc în lume pace.





VALOAREA FORMATIVĂ A DANSULUI POPULAR
PRIN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ

INSTITUTOR: RĂDOI ADRIANA-CRISTINA
GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT
NR.1, TG-JIU

"romy"
, ,
Mărturii ale popoarelor antice exprimate prin grafică, pictură, sculptură, opere literare sau ştiinţifice, înfăţişează omul armonios dezvoltat, puternic, iute, rezistent şi îndemânatic în mişcări, însuşiri dobândite întotdeauna în urma practicării unui ansamblu de exerciţii fizice, anume întocmit şi exersat.
Exigenţele vieţii contemporane şi necesitatea tot mai acută de a rezolva problemele de complexitate crescândă apărute în toate sferele de activitate, impun regândirea procesului de învăţământ în ansamblu, şcoala reprezentând principalul factor care poate contribui decisiv la valorificarea posibilităţilor crescânde ale celor ce le posedă, printr-un proces didactic individualizat şi diferenţiat, în vedera realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate.
Istoria societăţii omeneşti consemneaza prezenţa practicării educaţiei fizice în viaţa socială a tuturor orânduirilor sociale. Această prezenţă a fost strâns legată de idea perfecţionării omului din punct de vedere fizic, ca element important al sănătăţii, al pregătirii pentru exigenţele vietii .
.
Asupra dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului acţionează două genuri de influenţe:
a )influenţe intenţionate, sistematic desfăşurate, subordonate unor scopuri precise, de perfecţionare, realizate în cadrul activităţilor de educaţie fizică;
b }influenţe neintenţionate, care au un caracter sporadic şi deseori aflate în contradicţie cu obiectivele urmărite în cadrul activităţilor de educaţie fizică, exercitate de multe ori prin jocurile neorganizate ale copiilor sau ca urmare a mişcărilor efectuate în procesul educativ.
Desigur, dintre acestea, influenţele intenţionate au o primă însemnătate, deoarece influenţele neintenţionate, în raport cu cerinţa perfecţiunii dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului, uneori pot avea chiar consecinţe negative.
Procesul perfecţionării dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului a fost întotdeauna împletit şi cu acţiunea de formare a unor valoroase însuşiri de ordin moral, intelectual şi estetic.
Educaţia fizică şi sportul au constituit şi constituie activităţi sociale foarte importante, fiind strâns legate atât de cultură şi de civilizaţie, fiind de asemenea capabile să contribuie la o dezvoltare armonioasă a corpului uman şi, mai ales, a sensibilităţii umane.
Preocuparea noastră ,a educatoarelor, în vederea întăririi sănătăţii şi a creşterii, totodată, a capacităţii de muncă fizică şi intelectuală a preşcolarilor, trebuie să se împletească cu trezirea şi menţinerea interesului, plăcerii pentru practicarea, în mod sistematic, a exerciţiilor fizice pe tot parcursul vieţii, nu numai în grădiniţă. Educaţia fizică se constituie ca o formă importantă de odihnă activă a tuturor oamenilor, practicată în mod raţional şi plăcut, refăcându-se capacitatea de muncă a copiilor.
In grădiniţa de copii programa activităţilor instructiv-
educative menţionează practicarea mişcării în mod organizat prin desfăşurarea activităţilor de educaţiei fizice sub forme cum sunt:
-exerciţii fizice ;
-jocuri motrice;
-gimnastică ritmică(cu sau fără obiecte);
-gimnastică acrobatică;
-dans tematic;
-dansuri populare;
-sport(acolo unde este posibil).
Dintre obiectivele urmărite prin desfăşurarea acestor activităţi amintesc:
-dezvoltarea fizică generală şi armonioasă a corpului;
-creştera capacităţii de rezistenţă a organismului
(menţinera şi întărirea sănătăţii copiilor);
-formarea şi dezvoltarea unor deprinderi motrice de bază( mers, alergare, sărituri, căţărare, târâre, echilibru, tracţiune şi împingere) ;
-dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice (îndemânarea, viteza, forţa şi rezistenţa);
-dezvoltarea coordonării motorii şi a orientării în spaţiu;
-formarea unor calităţi morale şi de voinţă;
-dezvoltarea unei sensibilităţi artistice .
.
Etapa cuprinsă între 3-6-7 ani ,în care copilul a atins deja un nivel de stabilitate relativă a sistemului nervos, este o etapă de achiziţii rapide pe toate planurile. Cele mai dificile exerciţii de executat pentru preşcolari sunt acelea care reclamă efectuarea unor sarcini care, prin repetare îndelungată, devin monotone sau care, datorită complexităţii, presupun, în vederea automatizării unor componente, o mare durată de exersa re. Factorul motivaţional este determinant, "plictiseala" putându-se instala relativ repede, mai ales în condiţiile în care atenţia şi interesul preşcolarului nu sunt stimulate permanent de apariţia unor elemente noi atractive.
Dansul popular exprimă crezul artistic al fiecărui popor obiceiuri şi tradiţii transmise din generaţie în generaţie. Fiind un dans de grup se exprimă în diferite forme, viaţa interioară şi mişcările exterioare ale individului formând deprinderi de mişcare a întregului organism în diferite ritmuri. Astfel este ritmul lent, vioi, accelerat, sau rapid, toate fiind impuse de melodia ce însoţeşte dansul pe tot parcursul desfăşurării.
Dansul popular este o moştenire a trecutului transmisă din generaţie în generaţie, în special pe cale orală, sau prin dans- de la copilul ce învaţă de la bătrânii satului.
Expresivitatea artistică a dansului popular generează copiilor stări afective de o înaltă sensibilitate, formându-le simţul pentru frumos, pentru preţuirea artei popula re. Alături de dansul în sine şi muzica lui, costumele populare, specifice fiecărui dans popular, fiecărei zone folclorice de unde ... şi au originea, crează o îmbinare armonioasă a paletei coloristice creând un tot unitar de o valoare inestimabilă şi făcându-l pe copil să-şi educe dragostea pentru folclorul românesc.
În cadrul activităţilor de educaţie fizică pe care le-am
desfăşurat , de-a lungul anilor, pe grupe de vârstă şi respectând particularităţile individuale, am învăţat preşcolarii ou numai paşi de dans popular specifici zonei geografice (jud.Gorj), ci şi cunoaşterea altor dansuri din diferite zone ale ţării, care am crezut de cuviinţă că vor fi învăţaţi cu plăcere şi fără mare dificultate.
În cadrul programelor educative pe care le-am pregătit cu ocazia diferitelor evenimente din grădiniţă("Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun" "Ziua Mamei" ,,1 Iunie" "Bun rămas, grădiniţă) sau în alte instituţii locale("Ziua Mondială a Sănătăţii" la Casa de cultură a sindicatelor", la Muzeul de istorie judeţean­ Gorj, sau În Orăşelul copiilor) am prezentat dansuri cunoscute sau mai puţin cunoscute în zona Olteniei:"Scbioapa" , "Căluşul" ,"Alunelul" "Hora gorjenească" , „Haţegana”, "R.aţa" ,etc .•
Prin însoţirea paşilor de dans, bine învăţaţi, cu costumele viu colorate, adecvate disensiunilor copiilor, a unor accesorii, a strigăturilor şi a unui fond muzical la casetofon dar mai ales acompaniaţi de instrumentişti adevăraţi, copiii sunt foarte mult sensibilizaţi, impresionaţi, se simt atraşi de învăţarea şi de practicarea cu plăcere a dansurilor popula re care le vor folosi în multe ocazii, pline de bucurie, atunci când vor fi adulţi, amintindu-şi cu drag de anii petrecuţi în grădiniţă şi de doamnele educatoare care i-au îndrumat.
Prin dans copiii, ca şi adulţii, se relaxează din punct de vedere psihic, chiar dacă fizic sunt mai solicitaţi, deşi ei sunt plini de energie ,la această vârstă, energie ce trebuie consumată în mod organizat, disciplinat, plăcut, sub supravegherea unui adult,prin dans educându-se trăsături de voinţă şi de caracter.
A.G.Kovaliov susţinea că:,In caracter se distinge forma şi conţinutul, forma constând din temperament, voinţă, deprinderi şi obişnuinţe iar conţinutul cuprinzând motivele, convingerile, atitudinile, concepţiile personale de viaţă' '.
Obiceiurile şi datinile străbune româneşti, rod al unui îndelungat efort de cunoaştere reprezintă un tezaur inestimabil de înţelepciune ale cărui valori şi sensuri nu se sting niciodată.
Acestea contribuie din plin la formarea personalităţii copiilor,de la cea mai fragedă vârstă, pentru că au o valoare etico-estetică, prin învăţăturile morale transmise şi prin mijloacele artistice folosite.
Văzând copiii in straie populare şi creând obiecte de arta populara, trăieşti cu speranţa ca spiritualitatea satului sta pe umerii acestor copii si atunci, constaţi intr-adevăr că ...
" Veşnicia s-a născut la sat". (Lucian Blaga).
BIBLIOGRAFIE:
*Programa activităţilor instructive-educative din grădiniţa de copii, 2008
*M.E.C.-Invăţământul preşcolar în mileniul III, 2005
*M.Caroli,E.Crişan,C.Julea-"Gimnastică ritmică-modernă,dans tematic, dans popular în realizarea serbărilor' , -Editura EMIA,2002
*E.Sabău,C.Drăgoi,L.Sabău-"Educaţia fizică la preşcolari" Editura SPORT TURISM, Bucureşti, 1989.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu