Cat de actual e C.Tanase

Si cu asta ce-am facut?

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie?
Si cu asta ce-am facut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare?
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a cistiga o piine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte?
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete?
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?

Peda - Psiho

Portofoliul

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-I urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi profe-sorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce tre-buie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiec-tivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.
Ce contine un portofoliu?
Portofoliul cuprinde:
- lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi
- numărul paginii la care se găseşte);
- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
- importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a
- elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;
- lucrările pe care le face elevul individual sau
- în grup;
- rezumate;
- eseuri;
- articole, referate, comunicări;
- fişe individuale de studiu;
- proiecte şi experimente;
- temele de zi de zi ;
- probleme rezolvate;
- rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
- teste şi lucrări semestriale;
- chestionare de atitudini;
- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau
- împreună cu colegii săi;
- observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
- reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
- autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
- interviuri de evaluare;
- alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea
- elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
- viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza
- intereselor şi a progreselor înregistrate;
- comentarii suplimentare şi evaluări ale pro-fesorului, ale altor grupuri de
- învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;
Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive. Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventua-lele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea conti-nuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final. Acesta sporeşte motivăţia învăţării.” (Ioan Cerghit, 2002, p. 315)
TIPURI DE PORTOFOLII:
• Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări);
• Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii);
• Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)
Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asu-pra produselor pe care trebuie să le conţină de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiective-lor învăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă).
Atunci când elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui fată de munca depusă, lău-dându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbu-nătăţite. Evaluarea acestor produse se face multicriterial. De exemplu, criteriul conformităţii la teoria predată poate fi completat cu cel al inovativităţii şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ (numărul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusă evaluării efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă şi alte ele-mente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea capacitatea de autoevaluare. “Raportul de eva-luare” – cum îl numeşte prof. I. T. Radu – are în vedere toate produsele elevilor şi, în acelaşi timp, progresul înregistrat de la o etapă la alta. El se substituie tot mai mult modului tradiţional de realizare a bilantului rezultatelor elevului(lor) prin media aritmetică “săracă în semnificaţii privind evoluţia şco-lară a acestuia”
Cuprinzând obiectivele activităţii desfăşurate de elev, o selecţie a conţinuturilor, resursele folosite, gândurile elevilor asupra a ceea ce a lucrat, propriile concluzii de autoevaluare, materialele pot fi citite atât de profesor cât şi de părinţi sau colegi, fiind o sursă foarte bună de cunoaştere a elevului care a lucrat la alcătuirea portofoliului. Este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nu trebuie să fie o presiune.
Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:
CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI
DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII
1. PREZENTARE
- evoluţia evidenţiată faţă
prima prezentare a
portofoliului;
- dacă este complet;
- estetica generală;
2. REZUMATE
- cu ceea ce a învăţat
elevul şi cu succesele
înregistrate;
- calitatea referatelor;
- concordanţă cu temele
date;
- cantitatea lucrărilor;
3. LUCRARI PRACTICE
- adecvarea la scop;
- eficienţa modului de lucru;
- rezultatul lucrărilor practice;
- dacă s-a lucrat în grup
sau individual;
- repartizarea eficientă a
sarcinilor;
4. REFLECŢIILE elevului
pe diferite părţi ale
portofoliului;
- reflecţii asupra propriei
munci;
- reflecţii despre lucrul în
echipă (dacă e cazul);
- aşteptările elevului de
la activitatea desfăşurată;
5. CRONOLOGIE;
- punerea în ordine cronologică
a materialelor;
6. AUTOEVALUAREA
elevului;
- autoevaluarea activităţilor
desfăşurate;
- concordanţa scop-rezultat;
- progresul făcut;
- nota pe care cred că o
merită;
7. ALTE MATERIALE
- calitatea acestora;
- adecvarea la teme propusă;
- relevanţa pentru creşterea
aprecierilor;
Portofoliul reprezină un veritabil “portret pedagogic” al elevului relevând nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite obţinute, interesele şi aptitudinile demonstrate, capacităţile formate, atitudinile, dificultăţile în învăţare întâmpinate, corelaţiile interdisciplinare, resursele pentru o învăţare ulterioară, disponibilităţile de comunicare şi de lucru în echipă, gradul de implicare în sarcina de lucru, perseverenţa şi conştiinciozitatea, trăsăturile de personalitate. Notarea termenilor cheie aleşi pentru portofoliu poate lua forma urmatoare:
NUMARUL DE PUNCTE CRITERIILE1
20
10
15
20
15
20
- Atingerea tuturor termenilor cheie;
- Înregistrarea acestora în timp util;
- Originalitatea aptitudinilor;
- Raţionamente superioare implicate;
- Relaţii cu alte materii;
- Reflecţia personală;
100 TOTAL
PORTOFOLIUL ÎN CAZUL METODEI DE ÎNVĂŢARE COOPERATIVĂ2
Ce este un grup de bază? Un grup de bază este o formă de asociere eterogenă, de lungă durată, cu membri stabili, în cadrul metodei de învăţare menţionate. Poate funcţiona pentru o materie, un an, câţiva ani. Scopul acestuia este să asigure sprijinul, ajutorul, asistenţa, încurajarea, necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios.
Ce este portofoliul de grup? Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrări/mostre din activitatea grupului, acumulate în timp, precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului.
Din ce este alcătuit portofoliul de grup? Elementele ce se pot regăsi într-un portofoliu de grup sunt următoarele: Coperta, care reflectă în mod creativ personalitatea grupului; Cuprinsul; Prezentarea grupului şi a membrilor săi; Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese; Mostre care au necesitat cooperarea între membrii grupului pentru a fi realizate; Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune în
timpul activităţii în comun; Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia;
1 http://fp.uni.edu/rac/col/romania/8-instruirea.htm 2 http://fp.uni.edu/rac/col/romania/clasificarea evaluarii.htm
Mostre individuale revizuite pe baza feedbackului primit de la grup (compoziţii, prezentări, etc.); Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale interacţiunii sociale – modul în care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să înveţe; O listă a viitoarelor obiective de învăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului; Comentarii şi feedback din partea profesorilor, metodiştilor şi a altor grupuri de studiu;
Pregătirea pentru folosirea portofoliului presupune răspunsul la următoarele
întrebări:
1. Cine alcătuieşte portofoliul:
____ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului.
____ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu.
____ Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului.
2. Ce tip de portofoliu utilizăm?
____ Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune
____ Portofoliu care demonstrează progresul
3. Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului?
a.
b.
c.
4. Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse în portofoliu?
a.
b.
c.
5. Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie?
a.
b.
c.
6. Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor?
_____ Profesorii/metodiştii _____ Elevii
Forma pe care o poate îmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente, fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezintă aspecte ale învăţarii şi/sau pe cei implicaţi în activitate. Portofoliul poate fi folosit la orice vârstă, la studenţi, elevi chiar şi la grădiniţă. De exemplu, preşcolarii de cinci ani pot alcătui un portofoliu la disciplina edu-caţie muzicală. Acesta poate să conţină: înregistrări pe casete audio, fotografii în timp ce cântau,
desene realizate de copii în legatură cu ce au învăţat şi au simţit pentru că nu au învăţat să scrie, etc. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii, adunând materiale într-o colecţie pe care copiii pot oricând să o revadă şi să o completeze.
Scopul nu este neaparat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a învăţării, prin directa implicare a participantilor la activitate. Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce învaţă, existând o perma-nentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor. Avantajele folosirii portofoliului:
. portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii;
. permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
. evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev;
. dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
. implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care
să-l reprezinte cel mai bine;
Autoevaluarea este un proces de învăţare, elevii asumându-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate, regândindu-şi propriul proces de învăţare, de gândire şi de evaluare. Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare.
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat. Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului. Ca metoda alternativă de evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decat cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici. Profesorul îl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor, iar elevii îl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra învăţării. Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului. Prin materiale pe care le conţine, el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii cum ar fi Şcoala Nr. … sau Liceul Nr. …, folosit fiiind ca “o modalitate de a reprezenta un grup, o şcoală chiar; este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcoli”. Instituţia şcolară respectivă încearcă astfel să-şi creeze o imagine în rândul viitorilor cursanţi ori în rândul părinţilor, arătându-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi în şcoala respectivă. Poate fi considerat în acelşi timp un instrument complementar folosit de profesor în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echipă, pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi învăţare. De asemenea, portofoliul este compatibil cu
instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de învăţare. Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, sintetizând activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an şcolar sau ciclu de învăţământ), portofoliul poate constutui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări.

METODA BRAINSTORMING

Brainstormingul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.”
Un principiu al brainstormingului este :cantitatea generează calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstormingului.
ETAPELE METODEI:
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate.Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atenţie, fără referiri critice.Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative.În acest caz funcţionează principiul „cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea ,argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. . 7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate




şi originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalţi.
Învăţătorul trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.
În desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar se realizează de cele mai multe ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o manieră plăcută şi atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.
Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea:
- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;
- costurile reduse necesare folosirii metodei;
- aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
- stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate;
- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
Limitele brainstorming-ului:
- nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.
Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al înclinaţiilor, sub coordonarea unui moderator(în cazul nostru-învăţătorul), care îndeplineşte rolul atăt de animator, cât şi de mediator.Rolul învăţătorului este de a asculta cu atenţie pe elevi fără a interveni în discuţiile acestora; eventual, el poate intra în joc prin respectarea regulilor acestuia.Se mai recomandă ca grupul ce utilizează brainstorming-ul să fie compus dintr-un număr par de elevi. Folosită cu discernământ,această metodă stimulează creativitatea şi generează lecţii creative. Cu puţin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii.

CIORCHINELE

"Ciorchinele" este o tehnica eficienta de predare si invatare care incurajeaza elevii sa gandeasca liber si deschis.
"Ciorchinele" este un "brainstorming" necesar, prin care se stimuleaza evidentierea legaturilor dintre idei; o modalitate de a construi sau realiza asociatii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
"Ciorchinele" este o tehnica de cautare a cailor de acces spre propriile cunostinte evidentiind modul de a întelege o anumita tema, un anumit continut.
Etapele realizarii "ciorchinelui"

1. Scrieti un cuvant sau o propozitie nucleu in mijlocul tablei.

2. Scrieti cuvinte sau sintagme in legatura cu tema pusa in discutie.

3. Legati cuvintele sau ideile produse de cuvantul sau propozitia nucleu prin linii care evidentiaza conexiunile intre idei.

4. Scrieti ideile în legatura cu tema propusa realizand o structura in forma de ciorchine.
Reguli pentru utilizarea acestei tehnici
Scrieti tot ceea considerati necesar legat de tema respectiva.
Nu judecati ideile expuse, doar luati act de acestea.
Nu va opriti pana nu epuizati toate ideile pe care le aveti legate de tema data.
Dintr-o idee data pot aparea alte idei, astfel puteti construi "sateliti" ai ideei respective.
Lasati sa apara cat mai multe si mai variate legaturi intre idei. Nu limitati numarul de idei, nici fluxul de legaturi dintre ele.
Avantajele acestei tehnici de invatare
Prin aceasta tehnica se fixeaza mai bine ideile si se structureaza informatiile facilizandu-se retinerea si intelegerea acestora.
Tehnica "ciorchinelui" poate fi aplicata atat individual (chiar si la evaluare), cat si la nivelul intregii clase pentru sistematizarea si consolidarea cunostintelor.
In etapa de reflectie elevii pot fi ghidati prin intermediul unor intrebari, in gruparea informatiilor in functie de anumite criterii.

TURUL GALERIEI

Presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.

ETAPE:

- in grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza la o problema care se poate materializa intr-un produs (o diagrama) , pe cat posibil pretandu-se la abordari variate;

- produsele sunt expuse pe peretii clasei;

- la semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si discuta fiecare produs;

- isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse;

- dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsele lor

BULGARELE DE ZAPADA

Metoda presupune reducerea numarului de elemente, fatete ale unei probleme/situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale

ETAPE

- se imparte grupul in echipe de 7-8 persoane;

- se enunta tema;

- fiecare membru noteaza pe un biletel ideea sa si o pune pe centrul mesei;

- fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza( de la 1 la 8); se retin [primele 2-3 idei

- se reuneste tot grupul cu cele 2-3 idei de la fiecare si se repeta algoritmul, astfel se vor retine doar ideile pe care tot grupul le considera relevante

Intreaga clasa reunita, analizeaza si concluzioneaza asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tabla pentru a putea fi vizualizate de toti participantii si pentru a fi comparate. Seuresc si raspunsurile la intrebarile nerezolvate pana in aceasta faza cu ajutorul profesorului.

"Sub Copacul Buyu de Paul White" - 3

"Sub Copacul Buyu de Paul White" - 2

Nu poti sa faci tu insuti totul

Nyani, maimuta, si prietenul lui, Tuku, au gasit intr-o zi o nuca de cocos coapta.Sarind de pe o creanga pe alta isi aruncau unul altuia cu undemanare nuca. Erau neastamparati si faceau o mare galagie pe campurile pe care putrezeau incet gramezile de paie din anul trecut. Au alergat dupa nuca lor pe cand se rostogolea cat mai repede pe povarnisul dintre copacii Buyu, facand niste salturi mari. Nuca a sarit de pe malul inalt si a aterizat plescaind in valceaua Matope.Nyani si Tuku stateau flecarind nervose la marginea povarnisului. Valceaua era plina de namol; un loc periculos, pe care chiar si Jumbo, elefantu, il ocolea, pentru ca ramaneai prins in mlastina vascoasa si te cufundai tot mai tare in ea.Tuku statea la mal si se uita la nuca de cocos zacand ademenitor in valcea si pe care n-o putea ajunge.“Tu, Nyani, fi atent… ma duc s-o iau”, s-a laudat el. Si-a apropiat picioarele de un pietroi si a sarit jos. A aterizat foarte aproape de nuca. Labele i se umplura de namol, dar dupa obiceiul maimutelor si le-a sters repede de coada. A apucat nuca si s-a uitat razand la Nyany, care era sus:”Vezi deja am luat-o!”Acum voia sa se intoarca inapoi la mal, dar piciorul lui stang era prins tare. A incercat sa se ajute cu cel drept, cum obisnuieste sa faca o maimuta in asemenea cazuri. Dar inainte de a fi putut pronunta barem cuvantul cocos, ambele picioare erau impotmolite in namolul gros. Tuku a aruncat nuca. Dadea din maini si striga. Picioarele se afundau tot mai mult in namol. In spaima lui a strigat catre prietenul de pe mal:”Ajuta-ma!”Dar Nyani se scarpina doar in neputinta lui. Nici el nu era mai siret decat celelalte maimute. Asa ca… se vaicarea cat putea, caci pentru vaicareala n-ai nevoie de prea multa minte.Tuku, care se scufunda cat mai mult, a strigat:”Ce sa fac?” Nyani s-a agatat cu coada de o liana si se legana incet incolo si incoace, gandindu-se incordat.Tuku dadea din maini tot mai agitat. Deja mlastina ii ajungea acum aproape de genunchi. Cu cat lupta mai mult sa iasa, cu atat mai adanc se cufunda. Si cu cat se scufunda mai adanc, cu atat mai tare dadea din maini.In sfarsit lui Nyani i-a venit o idée. “Am gasit, Tuku”, a strigat el. “Tu ai o mustata mare! Apuca-te de ea sit trage-te afara!”Glasul lui Tuku s-a frant de bucurie. Acum era salvat. El si-a apucat firele de par si s-a tras cu toata puterea in sus. Aproape parea ca o sa reuseasca. Dar i-a troznit numai sira spinarii. Mlastina urca tot mai sus si mai sus.Tuku s-a agatat de firele de mustati si continua sa se tragaNyani fugea agitata incolo si incoace pe mal si striga: “Trage-te odata afara!”Dar mlastina urca tot mai mult. Ii ajungea lui Tuku pana la brate, ii apasa coastele si-i taia respiratia. In cele din urma i-a ajuns pana la gat. Tuku deabea mai putea inghiti.Mlastina a ajuns la barbia lui Tuku. El se lupta disperat ca sa-si tina la suprafata gura si nasul. Dar mlastina urca.Ochii lui Tuku se roteau ingrozitor. El si-a prins botul cu labele si-l tragea in sus cu toata puterea. Dar tot ce mai vedea Nyani din prietenul lui erau doua labe de maimuta ridicate in sus si inclestate pe niste fire de par smulse de maimuta.Apoi suprafata mlastinei Matope s-a linistit treptat, si cateva cercuri de unde erau ultimii martori despre Tuku maimuta, care a vrut sa se traga de propria mustata afara din mlastina.Printre zgomotele care razbat noaptea din jungla se amesteca si oftatul prieteilor lui M’gogo.“Cum se numeste aceasta mlastina Matope?” intreba Daudi. “Ajungi usor in ea, dar nu mai iesi niciodata singur din ea”…M’gogo raspunde ganditor:”Numele adevarat al acestei mlastini trebuie sa fie pacat”.Daudi incuvinteaza. “Si eu am ajuns odata in aceasta mlastina si am incercat sa ma scot prinzandu-ma de propriul meu par. Si eu am crezut mai intai ca as putea sa ma salvez singur. Dar cu cat ma osteneam mai mult sa devin mai bun, cu atat mai mult ma scufundam. Si atunci am vazut pe cineva stand pe mal. Nu-i puteam recunoaste fata, dar mana pe care mi-a intns-o avea o cicatrice adanca. “Da-mi mana:, mi-a zis El, “numai eu te pot scoate de aici”.“Dar eu ma gandeam: Asa sa fac? Oare n-ar fi mai bine s a ma lupt mai departe si sa incerc sa ies singur? Apoi am simtit cum sunt tras de jos din mlastina si mi-am dat seama ca cei care raman in mlastina trebuie sa moara in mlastina. Atunci mi-am pus mana in mana Lui, si El m-a tras afara.Pe mal mi-a spus: “Urmeaza-ma, caci eu am venit sa-ti dau viata, o viata noua” Si asa m-am dus dupa El. Am fost vremuri cand am alunecat iara in mlastina. Dar de fiecare data mana Lui era acolo si ma tragea din nou afara.N-are nici un rost sa urmati pe altul. Mana lui intinsa este prezenta de fiecare data, si el e foarte puternic. Nu trebuie sa faceti altceva decat sa va puneti mana in mana Lui. El o tine tare, caci El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu”.

Maimuta care nu credea in crocodil

“Nu”, striga Titu, unii din nepoteii lui Nyani maimuta, “nu si iarasi nu, pur si simplu nu cred”. El se legana cu coada de unul din copacii Buyu si se stramba la unchiul lui.Nyani statea inghemuit pe pamant si se cauta de paduchi cu ravna si cu un vizibil success. Se sinchisea prea putin de glasul tipatorului de sus din copac.Dar Titu se vaicarea mai departe:”Cand eram mic, voiati sa ma speriati cu un crocodil infiorator cu ochii scanteietori care ma mananca daca nu ascult. Voiati sa ma faceti sa cred ca exista o dihanie la fel de mare ca un copac doborat si ca pielea lui ar arata ca lutul uscat, iar coada lui ar fi mai puternica ca trompa elefantului Jumbo”“Titu tu esti o maimutica mica si cu mintea si mai mica”, a raspuns incet Nyani. “Crocodilii arata exact asa cum i-ai descries. Iar pe maimute , mai ales pe cele mici, ei le privesc ca pe niste delicatese alese”.“Da , da”, l-a interrupt Titu nervos si si-a strambat dispretuitor gura. “Povesteste linistit mai departe. Dintii lor sunt mai ascutiti ca ghearele lui Chewi, leopardul, au o piele mai groasa ca rinocerul Kifarul si un bot mai mare ca Kiboko, hipopotaul”.Ochii lui Nyani s-au intunecat de suparare. El s-a aplecat repede ca fulgerul si s-a aruncat spre maimutica, dar Titu a sarit cu indemanare pe o creanga mai sus si a ras.“Da, da, stiu. Dar acum m-am facut mai mare si am ceva mai bun de facut decat sa va cred basmele”.Pret de o clipa, Nyany a uitat sa se scarpine. De manie nici nu putea vorbi. A inceput sa sara cu niste salturi mari de pe o creanga pe alta prin coroanele copacului Kikuju pana la marile stanci cenusii. Acolo s-a lasat jos sa cugete in liniste la badarania tineretului in general si mai ales la maimutele mici care nu vor sa creada in crocodil.Titu a zarit-o pe Twiga, girafa, care rontaia varfurile verzi ale unui tufis. El s-a cataract la aceeiasi inaltime ca si capul ei si a salutat cu respect, cum e obiceiul in jungla.“Twiga, ai auzit de animalul cu piele groasa, cu o coada puternica, cu ochi vicleni, care se taraste pe nisip si poate inota in apa?”Twiga a apucat cu limba ei lunga si neagra cateva frunze.“Desigur”, a spus ea mestecand, “te referi crocodil. El nu este tocmai dragut, dar in schimb are o pofta cu atat mai mare. El traieste in balti si mlastini si in raul cel mare. Am o matusa care o data…..”Atunci Titu a interrupt-o strigand si i-a facut cu tifla. “Aha ai vorbit cu unchiul Nyani, si el ti-a spus sa-mi vinzi gogosi. Kah, eu nu cred in crocodili!”El a coborat pe pamant si a alergat spre un copac rosu de la celalalt capat al luminisului. Acolo a spart cu zgomot cateva pastai. Se vedea clar ca nu prea stia de purtarea frumoasa chiar pentru o maimuta. Pe un tufis din apropiere sedea Ndudumizi, o pasare numita culic mic.“Tu esti o pasare desteapta, Ndudumizi”, a spus Titu. “Ai auzit cumva ceva de un animal care este la fel de mare ca un trunchi de copac, a carui coada e la fel de puternica ca trompa elefantului Jumbo, ai carui dinti sunt mai ascutiti ca ghearele unui leopard? Caci cica traieste in apa si are o pofta deosebita pentru maimutici”.Ndudumizi se balansa atenta cu coada ei lunga si neagra.”Da, maimutico”, a spus ea, “te referi la crocodil”. Dar inainte de a mai putea vorbi, Titu a aruncat dupa ea cu pastai si a plecat de acolo. A ajuns la niste stanci la umbra carora obisnuia sa doarma in timpul zilei Mbisi, hyena.Mbisi era cunoscuta din pricina obiceiurilor si conceptiilor ei erate. In prefacatorie si fatarnicie nu era intrecuta in intreaga jungla decat de vulture.“Tu umbli mult, Mbisi”, a spus Titu, “si sti o multime de lucruri care se intampla noaptea. Tu ai un miros fin si ochii tai sunt mai buni. Ai auzit vreodata de un animal la fel de mare ca un trunchi de copac, cu pielea mai groasa ca a rinocerului si care arata ca lutul uscat in soare? De un animal cu ochi sireti, cu o coada puternica si un bot mare, care mananca deosebit de bucuros maimutici mici? Toti incearca sa ma faca sa cred ca exista asa ceva in apa”.Hiena a ras cu rasul ei urat.“Esti o maimutica sireata, Titu. Stii”, a spus ea, “cei mari iti spun povesti ca sa nu te duci la apa si sa nu te vezi in oglinda linistita a apei ce frumos esti. Ce zici, cat de minunat te-ai vedea la lumina lunii in apa linistita a baltoacei de langa raul cel mare!”Titu a chicotit cu glas ascutit. El se misca cat de distins putea ca s-o impresioneze si mai mult pe hyena.Cand hyena a vazut asta, a ras babatjocoritor si l-a intepat: “Arata-le ca esti mai siret ca toti! Astazi e luna plina, du-te la apa si cauta animalul salbatic cu botul mare, cu coada groaznica si cu pielea neanchipuit de groasa!” Apoi s-a ascuns de el.Titu deabea putea sa astepte asfintitul soarelui. Luna urca incet pe cer. Incet cu inima batandu-i in piept , s-a furisat pana la baltoaca ce servea animalelor de adapatoare. El a vazut urmele lui Simba, leul, si aproape a disparut in urmele uriase ale rinocerului. Apoi a vazut inainea lui apa linistita si argintie.S-a aplecat asupra ei si si-a vazut chipul oglindit. Se uita incantat spre chipul din apa, cand i-a trecut prin minte brusc scopul pentru care venise aici. Nu chiar asa de tare cum ar fi vrut a strigat:”Nu exista crocodil si nici nu au existat vreodata.”Un ras gros dinapoia lui l-a facut sa-l treaca un fior pe spate. Dar el cauta sa se convinga ca nu e decat prepelita Kwale care canta cantecul de leagan pentru puisorii ei.Titu a observat un lemn care trecea linistit peste apa. Pe deasupra lui era lut intarit. Lemnul a ajuns la mal si a disparut in umbra. Langa el fosnea iarba.Trebuie sa fie vantul gandea el, desi apa era perfect linistita. Din nou a auzit rasul cel gros.“Nu exista crocodil!” a strigat Titu cuprins brusc de frica.“Asa e maimutico”, a spus o voce groasa din spatele lui, “foarte folositor si adevarat.Inspaimantat, Titu s-a intors. Ceva mai mare si intunecat se misca spre el, si se vedeau deja doi ochi aprinsi. Deodata un bot mare s-a repezit spre el sa-l insface. Un bot cu dinti mari ca a lui Simba, leul. Ei se apropiau inspaimantatori. Titu simtea o rasuflare fierbinte care mirosea a mlastina si carne putrezita.“Ha!” a grohait tare animalul, “vrei sa zici ca nu exist?”Inca odata s-a miscat botul urias, apoi s-a inchis cu zgomot. Dintre dintii cei mari s-a auzit tipatul ingrozit al maimutiei, si o voce groasa a mormait:“Asa deci eu nu exist. Ei bine, in orice caz tu esti cea care nu mai existi acum maimutico”.………………..Multa vreme ramane tacere in jurul figurilor care stau inghemuite in noaptea tropicala. Numai vreascurile troznesc in foc.“Ei?” intreaba Daudi.“E adevarat”, se aude un glas din spate, “exista crocodil”.“Si Titu?” se intereseaza Daudi.“Prea tarziu si-a dat seama. Cand a crezut era prea tarziu”. Vocea lul M’gogo suna ciudat de ragusita“Auziti”, spune Daudi, “daca spunem ca nu exista crocodil ne inselam pe noi insine”.M’gogo da din cap cu tarie.Atunci Daudi continua:””IN Biblie scrie: Daca spunem ca nu avem pacat, ne inselam pe noi insine si nu pe altii, si adevarul nu este in noi. Vedeti sa nu faceti si voi ca maimutica Titu”M’gogo zambeste. Incet-incet incepe sa inteleaga.



Stiinta despre hranirea vulturilor

Nyani, maimuta, ii ura pe vulturi..Dar Tichi, varul primar al celei de a doua sotii a lui, era un prostanac incorigibil. El se facea ca uraste vulturii. Dar in realitate ciocurile lor ascutite, gaturile lor fara pene, felul in care isi rasfirau coada faceau o impresie puternica asupra lui.Intr-o zi un vulture s-a lasat jos in apropierea copacului unde traia familia lui Tichi.Tichi urmarea cu atentie orice miscare a pasarii nemernice.Tichi s-a uitat in toate partile.Nimeni nu se vedea. Atunci a aruncat jos ceva de mancare pentru vulture.Dar o voce launtrica il avertiza sa se fereasca de vulture. Asa ca a inceput sa tipe brusc si sa dea din labe ca sa goneasca vulturul.In ziua urmatoare au venit doi vulturi. Ochii lui Tichi straluceau cand ii observa printr-o gaura din frunzis. S-a uitat pe furis in jurul lui, dar nu se vedea nimeni. Din nou a aruncat hrana pasarilor nemernice.Ele au venit mai aproape si au strigat de l-au asurzit pe Tichi.Curand au venit mai multi vulturi. Ei au indraznit sa vina tot mai aproape, caci Tichi ii hranea tot mereu. Apoi a strigat la ei cu glas care s-a auzit pana in maracinii din departare si s-a facut ca arunca cu pietre. Poate ca pasarile s-ar fi speriat daca in loc de asta nu le-ar fi dat tot de mancare.Vulturii au dat din aripi, dar nu au plecat de acolo.Twiga, girafa, vedea toate acestea din locul ei preferat aflat in spatele tufisului si clatina trista capul. Ea stia ca oricine hraneste vulturii provoaca nenorocire.A trecut o saptamana.Vulturii nu se mai tineau la distanta. Ei veneau pana la trunchiul copacului si mancau lacomi toata mancarea pe care le-o arunca pe ascuns maimuta.El ii observa fermecat, desi ii tremurau genunchii de frica.Pe caldura amiezii din ziua urmatoare, vulturii obraznici zburau in cercuri largi tot mai aproape de copacul Buyu. Tichi striga ca un salbatic. Dar ei croncaneau numai si se lasau batand din aripi in copac. Ciuguleau salbatic hrana.Deasupra lor , alti si alti vulture tot veneau. Ei au umplut copacul si se apropiau tot mai mult de Tichi.In groaza lui, Tichi a inceput sa loveasca cu un bat noduros in jurul lui, dar cu prea putin folos.Vulturii, pe care ii ademenise el, l-au coplesit repede.Cu ciocurile lor urate l-au incoltit. Tipatul lui ascutit dupa ajutor a fost inghitit de croncanitul vulturilor.La apusul soarelui Nyani s-a intors in junglA. L-a apucat groaza cand a vazut osemintele albe ale varului primar al celei de a doua sotii a lui zacand sub copacul familiei lui.“Kah” spune unul din ascultatori si se scutura, “o sa visez urat la noapte”.“Da,da”, spune un altul si se prinde de scaunul pe care a stat. “Parca si vad capul cu gatul fara pene cu dintii lui infipt in mine”Daudi zambeste dar devine imediat serios.”Unii dintre voi mi-au spus ca niste ganduri murdare cauta sa puna stapanire pe ei. Povestea aceasta da un raspuns bun la problema. Daca dati din nou hrana acestor ganduri prin ce vedeti, auziti sau spuneti, atunci ele se vor rotii peste voi si peste viata voastra.Daca le lasati sa flamanzeasca, atunci zboara de la voi. Numai cand le hraniti vor veni in numar tot mai mare. Multe inimi sunt rontaite de aceste ciocuri diavolesti”.“Hongo”, isi spune incet M’gogo, “cuvintele acestea mi se potrivesc”.

"Sub Copacul Buyu de Paul White" - 1

Multumesc doamnei Bogdan Carmen pentru ca mi-a pus la dispozitie aceasta carte

Cuvant inainte

In stepa intinsa din vestul Africii se afla spitalul doctorului din jungle. Daudi unul dintre infirmieri, tocmai amesteca leacuri.Este dupa-amiaza tarziu, si umbrele se alungesc pe campie.La usa farmaciei stau in amurg pacientii flecarind impreuna. In copacul noduros Buyu care se afla deasupra lor se cearta galagios vrabiile. Cand si cand rasuna un tipat venind din jungla invecinata.“Mi-e o frica groaznica de lei”, incepe unul dintre ei discutia. Capul si picioarele ii sunt inca strans bandajate. Un baiat subtire si inalt trebui mai intai sa termine de tusit, pentru a putea apoi sa spuna ce vrea:“Eu numai cand ma gandesc la serpi ma trece un fior pe sira spinarii”.Din spate se aude o voce obosita:“D-apoi Kifaru, rinocerul! Picioare lui fac sa se cutremure pamanatul, iar cornul lui infiorator…” Mai mult nu poate sa spuna, caci de febra si frica dintii ii clantane tare.Daudi cantareste in farmacie o pulbere alba si o varsa intr-o sticla.“Dar si mai mult trebuie sa te temi de Mbu tantarul, de capusa Pappasi si de musca Hazi”, spune el si apare in deschizatura usii.“Acestea sunt intra-devar animale mici, totusi omoara de o mie de ori mai multi oameni ca toate animalele mari de prada la un loc. Exista insa ceva mult mai periculos si totdeauna mortal…vreau sa va povestesc despre aceasta” , continua Daudi, “caci trebuie sa cunoasteti exact ce este”.Cativa oameni au adus iarba si lemn uscat. Todeauna cand stau asa laolalta isi fac un mic foc.“Cate laturi are aceasta canistra?” Daudi tine in mana o canistra mare de ulei pe care oamenii o privesc curiosi.“Patru laturi” spune unul.“Sip e langa asta un fund si un capac” ,completeaza M’gogo.Daudi da din cap. “Si pericolul de care vreau sa va povestesc are multe laturi. Ascultati…”Zidul cel mareMulti ochi se indreapta spre Daudi care sta in lumina focului.Cu vocea lui joasa el incepe sa povesteasca:Toata jungle era agitata. Sub copacul Buyu s-au adunat intr-o dimineata toate animalele sa se sfatuiasca ce era de facut. Caci deodata, peste noapte, aparuse un zid urias de-a curmezisul junglei. El era inalt si lat si, dupa cate-si putea da seama Twiga Girafa, foarte gros.“Toate frumusetile tarii noastre sunt de partea cealalta a zidului”, a urlat leul Simba. “Copacii cei verzi care ne dau umbra, lacul cel mare cu minunata lui apa albastra si izvoarele reci care coboara din muntele cel inalt. Urletul lui s-a sfarsit intr-un marait rau. “Asa e”, se jeluia Twiga, “de partea aceasta sunt numai spini, praf si desert. Si chiar si gaurile de apa sunt pline cu namol!”Faru, rinocerul, era furios.El sulfa cu zgomot, tropaia, si ochisorii lui ardeau.“Kah”, si-si misca limba incolo si in coace ca o banda de ferastrau.”Asta da zid! Dar eu am sa-l strapung!”Toate animalele au dat din cap. Poate ca era o solutie.Faru s-a dat cativa pasi inapoi ca sa-si ia avant. Apoi s-a repezit cat de repede putea cu picioarele lui scurte spre zid. Praful s-a ridicat in vartejuri sub copitele lui, iar cornul era ridicat amenintator in sus. Zidul se apropia tot mai mult. Farul si-a coborat capul: Rummms!Farul s-a dat inapoi clatinandu-se buimacit.Dar zidul statea in picioare, la fel de neschimbat ca si inainte.Rinocerul a simtit ca ochii tuturor se indreptau intrebator spre el. Sufland tare si-a mai luat un avant. De data aceasta s-a proptit cu picioarele din spate de un copac puternic ca avantul sa fie mai mare sui sa poate fugii si mai reopede. Pamanatu s-a cutremurat. Praful s-a ridicat in aer ca un nor, si rinocerul s-a izbit inca o data de zid: Rummm!Dar si de data asta s-a dat inapoi clatinandu-se. S-a ghemuit pe pamant si si-a pipait cu atentie cornul strambat. Pe frunte i-a crescut vizibil un cucui mare, iar ochii erau dati peste cap. In capul lui parka se invartea ceva ca Kifulafumbe, vijelia.“Da, da”, a spus girafa Twiga dupa un rastimp ca sa deschida dinou discutia, “ Cu adevarat e un zid puternic”.Jumbo elefantul, si-a fluturat trompa si a dat din ciotul de coada in acelasi ritm, numai ca la fel de repede.“Aici e nevoie de un umar puternic ca sa rastorni un zid ca acesta”, a trambitat el, s-a dus la zid si l-a incercat cu trompa dupa cum fac elefantii. Apoi s-a aruncat in zid cu umarul lui mare si puternic: o data, de doua ori, de trei ori, de patru ori…Dar zidul nu a cedat cat latimea coditei lui.Jumbo s-a intors incet inapoi si a incercat si cu celalalt umar.Din trompa lui iesea rasuflarea ca niste norisori, in timp ce se tot izbea de zid. Intr-un sfarsit s-a furisat epuizat intr-o parte si s-a ghemuit langa Faru.“Intr-adevar” , a recunoscut el gafaind. “Prin acest zid nu exista drum, este prea gros”.Apoi s-a indreptat spre mlastina ca sa-si stropeasca ranile cu namol racoros si moale. Atunci hyena Mbisi, cu rasul ei neplacut s-a facut auzita:“Pentru misiunea asta nu au ce cauta animale cu putere mare si cu minte putina. Dar eu sunt cunoscuta pentru siretenia mea. Eu o sa gasesc un drum in jurul zidului”.In glasul ei era un ton care le face ape multe animale sa-si incrunte suparate fruntea. Twinga, care tocmai rontaia cateva pastai din coroana unei maracine, s-a uitat in jos din inaltimea ei maiestoasa.“O, sigur “, a spus ea si si-a lasat limba lunga sa alunece in coltul gurii, “arata-ne drumul intelepciunii!’Mbisi i-a intors spatele si a luat-o din loc disparand pe o poteca serpuita de-alungul zidului.Soarele era in amurg. Animalele care asteptau simteau cum le chiortaiau matele. Dar cand si luna s-a ridicat deasupra zidului inca tot nu se vedea nimic din hyena. Au aparut zorile unei zile noi. Dar Mbisi tot nu venise. Si a fost iarasi seara dar Mbisi tot nu a aparut.In ziua urmatoare s-au intalnit iarasi animalele sub batranul copac Buyu si au asteptat impreuna intoarcerea hienei, pe care o numeau in taina gunoierul junglei.Cu greutati mari si cu ajutorul Nyani, maimuta, rinocerul, Farul, si-au inndreptat iarasi cornul. El se simtea iarasi proaspat si curajos. Nadejdea, pasarea, cigulea capuse din pielea lui si-I soptea la ureche ca treaba nu e nici pe jumatate asa de rea cum parea.Si Giumbo, elefantul, isi picura atent namolul racoro pe spatele dureros. El trambita usor si-si murmura cuvintele mangaietoare – cuvinte care pareau celorlalti ca niste tunete indepartate.Twiga cauta de zor cele mai frumoase pasari in varful unui copac-umbrela. Nyani, maimuta, se vaita si se certa cu cei din neamul ei.Nzoka , sarpele, statea incolacit pe nisipul cald si visa la mancare.In sfarsit la apusul soarelui a venit Mbisi schiopatand din pricina labelor ranite. “Oh”, a murmurat ea cu capul plecat, “a fost degeaba. Nu exista drum in jurul zidului. El nu are nici inceput nici sfarsit”.Nzoka si-a descolacit incet trupul si si-a ridicat capul subtire:”Da”, a sasait el, “voi sunteti puternici, sireti si puteti sa alergati multe mile,. Eu insa, Nzoka, pot sa ma sucesc in toate partile si sa ma strecor peste tot…Eu o sa gasesc un drum pe sub zid”Cateva clipe mai tarziu, celelalte animale observau cum ii dispare coada intr-o gaura de langa zidul care impartea jungle. Ele au asteptat cu atentie, dar totul a ramas linistit.Timpul a trecut. Tarziu dupa-amiaza, o cioara s-a intors Ia copacul ei si-si croncanea cantecul de seara. Tocmai cand celelalte animale voiau sa plece spre casa, le-a fost atrasa atentia de un nor de praf de la baza zidului. Toti ochii s-au indreptat spre acel punct.Atunci a aparut dintr-o data capul lui Nzoka intors cu spatele spre zid.“Da”, a sfarsit el cu triunful salbatic, “ Am reusit! Dintre toate animalele din jungle nu mai eu am gasit drumul spre cealalta parte a zidului”.“Imi pare rau”, a spus Twinga si si-a aplecat fatarnic gatul lung pana aproape de pamant. “Dar esti tot de aceasi part ca si noi toti”.Nzoka a tresarit. A batut manios pamanatul cu coada si a strigat:”Da, mi-am scormonit galerii lungi prin pamanat si totdeauna m-am descurcat foarte bine. Nimeni nu poate sa faca ce am facut eu. Nu exista nici un drum pe sub acest zid’.“Asta e foarte adevarat” , a incuviintat Twinga dand din cap si si-a tras cu grija limba inapoia buzelor ei groase.Dar Nyani, maimutoiul a strigat: ”Eu o sa ma catar pe deasupra”. El transpira de emotie in timp ce se legana prins de creanga cu coada si-si relaxa muschii. Cu un salt a fost pe zid si s-a cataract tot mai sus. Dar cu cat ajungea mai sus cu atat erau mai mici erau pasii lui. Deodata, coada i s-a alungit speriata in sus – labele i s-au intins in gol.A inceput sa alunce apoi, a cazut rastogolindu-se in jos. El a aterizat pe spate chiar la picioarele girafei.Nyani rasufla din greu.“Kah”, a gafait el si s-a scarpinat din obisnuinta. “Lipeste-te de zid, Twiga. Vreau sa ma prind de coada ta, apoi sa ma catar pe gat si de pe capul tau sa sar pe zid. Apoi ma voi putea catara cu putere mare mai departe si voi ajunge in varf”.Twiga a facut ce vroia Nyani. El s-a apucat de coada girafei, a sarit pe spatele ei, s-a cataract pe gat iar de pe cap a sarit pe gat si apoi s-a tot cataract. Dar din nou inca departe de varf, i-a slabit puterea, si animalele junglei l-au vazut pe Nyani cazand prin aier si rostogolondu-se in tumbe mari.El s-a prabusit pe pamant in fata piocioarelor lui Jumbo. Acesta si-a intins trompa si a incercat sa-i faca respiratie artificiala ca sa-l puna iarasi pe picioare, apoi l-a apucat de coada si l-a ridicat in aer.“Kunbe,Nyani”a mormait el. “Care-I treaba cu drumul peste zid!”“Pai”, a gafait Nyani cu efortul acelora care trebuie sa vorbeasca cu capul atarnand in jos: “Nimeni din toata jungle nu se catara ca mine. Cu siguranta ca nimeni mu potre trece peste zidul asta”.Acum incercasera animalele tot ce era posibil. Dar nu au gasit nici o solutie. Nici prin zid, nici peste el, nici pe langa el, nici pe sub el.Atunici au observat dintr-o data ca acest zid avea un nume. El era scris cu litere mari pe zid, darn u-l puteau citi decat cei care intelegeau ce inseamna el: Insa Twiga, girafa, nu stia ce sa faca cu acest nume.“Mda”, spune Daudi in tacere plina de asteptarea care s-a lasat, “dar ele nu erau decat niste animale. Stiti voi cum se numeste acest zid? El nu poate fi strapuns. El este asa de inalt, incat nimeni nu-l poate trece prin catarare, si nu exista drum pe sub el sau pe langa el.Unul dintre ascultatori,cu un bandaj gros peste ochiul stang, se apleaca si spune: “Numele acelui zid este pacat”.Daudi incuvinteaza. “ Asa e. Pacatul e zidul cel mare pe care ne desparte de Dumnezeu. Dar exista oameni care stiu ca este totusi un drum spre cealalta parte a zidului. Caci el are o usa! Isus, Fiul ,lui Dumnezeu, spune: “ Eu sunt usa. Cine intra prin Mine va fi salvat”. De ce sa mai ramanem atunci de partea aceasta a zidului?”Flacarile focului de tabara isi arunca lumina palpaietoare pe fetele ascultatorilor. Unii dau ganditori din cap. Iar M’ gogo isi sprijina barbia in pumni. Aceasta istorie il nelinisteste.

Capcana

Perembi, vanatorul, a pus o capcana. Ea consta pur si simplu dintr-o canistra de ulei in care a facut o gaura. Pembri o umpluse cu pietre si nisip, iar deasupra pusese un strat de nuci. El a pus capcana sub un copac Buyu din jungla . Apoi s-a indepartat repede si s-a asezat la umbra ca sa stea la panda.Nu a durat mult pana cand au venit in numar mare tovarasele maimutei Nyani din neamul lor. Au si simtit in nas mirosul ispititor al nucilor. Palavragind cat le tinea gura s-au apropiat.Una dintre ele Toto, s-a aventurat pana la canistra. A apucat-o si a a scuturat-o. S-a uitat fix inauntru si si-a bagat nasul in deschizatura. Aa, ce bine mirosea!Mintea de maimuta ii spunea: N-ai decat sa-ti bagi laba prin deschizatura, si toate nucile vor fi ale tale!Toto s-a uitat in jurul lui. Mirosul care ii ajungea la nas vorbea o limba clara. Repede ca fulgerul a bagat laba prin gaura mica si a apucat cat de multe nuci a putut. Si acum repede afara cu ea! Dar incheietura il durea si nu iesea din deschizatura. Incerca din nou sa traga dar laba strinsa cu toate nucile in ea nu iesea . Toto se vaicarea tare. Iar celelalte maimute strigau ca din gura de sarpe. Una dupa alta se intreceau in sfaturi bune. Toto tragea cu toata puterea de laba. Dar nu ajuta la nimic.Perembi stiuse exact cat de mare sa faca gaura. Twiga s-a ivit deodata deasupra unui tufis.“Da drumul la nuci ,Toto”, a strigat prieteneste girafa, “si atunci vei putea sa-ti scoti laba”.Dar in neamul maimutelor nu era obiceiul sa dai drumul unor nuci apucate. Din nou a strigat Twiga:”Nu-ti dai seama? Nucile sunt cele care te tin. Da-le drumul si atunci esti liber!”Vanatorul din umbra zambea pe sub mustata. A apucat sacul, a pus mana pe bat si s-a dus incet spre maimuta.Toto, de frica, a rasturnat canistra si o tara dupa el. Dar tot nu reusea sa-si scoata laba.Tovarasii lui s-au intors in coroana copacului Buyu scotand tipete puternice.“Da drumul nucilor si fugi!” a strigat Twiga disperata.Dar o maimuta adevarata nu da drumul la ceea ce a apucat o data.Toto tipa tare si voia sa fuga, dar capcana il tinea strans.Perembi vanatorul, a lovit cu batul.Ametit, Toto a cazut pe spate. Degetele iI s-au desfacut, si nucile s-au rastogolit iarasi in canistra. Laba ii era libera, dar era prea tarziu, caci Toto se afla deja in sacul mare si intunecos. Actionase ca o maimuta, si tot ca o adevarata maimuta fusese prinsa.Multa vreme domneste tacerea. Daudi clatina trist din cap, apoi spune: “Cine poate rezolva aceasta ghicitoare? Stiti voi ce nume poarta aceasta capcana?”Se aude o soapta de jur imprejur. Apoi cineva spune:“Numele capcanei e pacat”.Daudi incunvinteaza.“Numai cine nu este mai destept decat aceasta maimuta poate crede ca va scapa din aceasta capcana, cata vreme se tine strans de anumite lucruri care ii aduc neaparat captivitatea si in cele din urma moartea. De aceea spune Biblia: Plata pacatului este moartea”.

La fel de sigur ca otrava

Daudi scrie cu degetul pe pamant:1+1=2

2x2=4“Asta stim”, spun bastinasii din jurul lui. “Doi ori doi fac patru”.“Sigur”, spune Daudi, “socoteala este exacta!”Toti rad si Daudi continua: “Este o ghicitoare.Fiti atenti”.Nzoka, tatal unei familii de serpi, era din categoria acelora carora tot timpul le e foame, desi avea cine sa-i faca de mancare.“Niciodata nu e destula hrana ca sa pot manca pe saturate”, s-a plans el sotiei lui.“Da”, a sasait ea, si limba i se misca in colo si incoace ca fulgerul. “De ce nu-ti iei tu singur cea ce-ti trebuie?”Nazoca a scanteiat cu rautate:”Am cugetat mult la asta. Stomacul meu ma mana intr-acolo. De acum incolo o sa ma hranesc in felul meu”.“Fi prevazator!” l-a avertizat sotia. “O sa alergi spre pierzare. Caci unde incepe stomacul tau, acolo ti se opreste mintea”.“O sa fiu atent. Oricum n-are ce mi se intample”, a sasait Nazoka.“Kah”, a scuipat sotia lui. “O sa vedm noi!”Nzoka a bombanit ceva despre sotiile care spun o multime de vorbe fara folos si apoi s-a dus serpuind prin nisipul cald pana in apropierea casei lui Perembi. Fiul acestuia avea sapte gaini.Cea mai harnica dintre ele se numea Kuku. Tocmai ouase un ou. Ea cotcodacea tare ca sa stie toti.Nzoka a carui stomac era de foame pur si simplu lipit de spate, a auzit-o. Ochii lui vicleni s-au rotit, si de placere limba i se misca incoace si–ncolo.“Daca Kuku cotcodaceste inseamna ca toate grijile mele pentru mancare s-au sfarsit”.S-a tarat incet spre casa.Peretii de lut intariti cu crengi al colibei suferisera de soare si vant. Aproape de pamant, stratul de lut cazuse de pe impletitura de nuiele. Nzoka a gasit o gaura inre pamant si nuiele pe unde sa-si vare trupul subtire.Acolo, in fata lui, langa un vas mare cu paie, era oul!S-a tarat direct la el. Oul era minunat de cald, tocmai cum le placea cel mai mult serpilor.Nzoca si-a deschis larg gura, si-a intins inainte capul, si intr-o clipa oul disparuse. Pe gatul lui era acum o umflatura groasa. Apoi si-a bagat din nou capul prin deschizatura ca sa iasa afara. Dar umflatura cu oul nu putea iesi. Atunci el a apasat cu atentie coaja de marginile deschizaturii si a simtit deja scurgandu-i-se in stomac toata minunatia de ou.Apoi s-a apasat cu trupul prin crapatura, si astfel oul i s-a repartizat in tot corpul.Ajuns acasa, s-a incolacit intre radacinile marelui copac Buyu si a adormit somnul unui satul.Sotia lui insa l-a trezit.“Hei”, l-a cicalit ea,”unde ai fost, ce-ai facut?”Nzoka a dat nervos din coada.“Eu ma duc pe caile mele si-mi folosesc desteptaciunea. Stomacul meu este asa de vessel, ca niciodata cand imi faceai tu de mancare”. El a inchis ochii, dar sotia lui a continuat:“Da”, a spus ea, “baga de seama. Alergi la pierzare! Vai de destepciunea ta! Ma faci sa rad!” Si a scuipat otravitor spre el.Nzoka a zambit ingaduitor. El era multumit. Sotia lui era plina de cuvinte, dar stomacul lui era plin de ou.Si in ziua urmatoare a auzit-o pe gaina Kuku cotcodacind.Din nou a gasit gaura in zid si s-a tarat din nou inauntru. A inghitit oul, si iarasi i s-a umplut stomacul cu un sentiment de placere, cand a iesit afara prin crapatura din perete.Cand l-a vazut sotia lui mai tarziu incolacit si multumit, s-a apropiat de el:“Fii atent!, a scuipat ea cu rautate. “O sa ai necazuri. Daca continui tot asa, o sa te prinda curand!”Dar Nzoka a inchis ochii cand i-a auzit glasul si urmarea cu atentie chioraitul multumit al stomacului lui.In a treia zi astepta deja plin de dor cotcodacitu lui Kuku.Gandundu-se la asta ii lasa gura apa. Sotia lui l-a avertizat iarasi.“Kah”, si-a zis el, “asta nu-i deloc periculos”. Si parea intr-adevar sa nu fie nici o primejdie.Dar fiul lui Prembi a spus in ziua urmatoare tatalui lui:”In fiecare zi o aud pe Kuku cotcodacind, dar fara rost. As vrea sa stiu totusi ce se petrece”. Si s-a ascuns in spatele lazii cu cereale.Kuku si-a facut oul si a cotcodacit vesela si mandra ca intotdeauna.Afara Nzoka a auzit sunetele care ii erau asa de placute si le-a urmat imediat. S-a strecurat printre nuielele din perete si s-a uitat cu grija in jurul lui; dar nu era nici un pericol-doar niciodata nu fusese vreunul.A inghitit oul. Ochii tanarului vanator il observau.Cand Nzoka a iesit afara la soare din umbra colibei, sotia lui a spus copiilor ei:“Vedeti uite ca vine tatal vostru cel mancacios. El umbla pe cai gresite si periculoase care vor duce la descoperire si nenorocire…”Nzoka a sasait furios si a dat cu coada dupa sotia lui:“Mai taci o data palavragioaico!”Perembi si fiul sau faureau un plan si radeau multumiti.In ziua urmatoare, vanatorul a luat un ou si l-a pus intr-un vas de lut pe foc.Catre ora patru , Kuku si-a cautat obisnuitul loc de ouat. Apa din vas a inceput sa fiarba, si oul din apa s-a intarit incet-incet.Dupa fapta implinita, Kuku a alergat afara cotcodacind tare. Nzoka, cu urechile ciulite, a auzit-o din departare.Fiul lui Prembi a luat oul proaspat facut si a pus in locul lui pe cel fiert. Pe dinafara erau la fel.Nzoka a ajuns la gaura din perete si s-a strecurat prin ea. De data aceasta nu s-a uitat nici la dreapta, nici la stanga, ci avea ochi numai pentru ou.Ce vorbarie proasta despre pericol! El zambea serpeste cand se gandea la asta.Daca ar fi fost mai atent, ar fi vazut ochii celor doi vanatori pandind din spatele lazii de cereale. Daca ar fi putut sa se uite atent in spatele lazii, ar fi vazut cum Perembi tinea strans in mana un ciomag noduros.Dar Nzoka era prea preocupat cu oul dupa care tanjea stomacul lui. L-a inghitit pofticios.“Kah”, se gandea el, “probabil ca astazi Kuku a avut temperature.Ce cald e oul!”S-a intors inapoi la gaura si si-a bagat capul prin ea. Apoi a frecat tare oul de nuielele din perete.“Ce tare-i coaja astazi! A bombanit el .S-a apasat cu toata puterea de zid, dar coaja nu s-a spart. Tot mereu isi indesa gatul printre nuiele. Trupul lui puternic se sprijinea de stalpul care sustinea acoperisul.Nelinistit si speriat isi invartea coada prin aer. Oul intarit il tinea de nu putea iesi.Dar fiul lui Perembi a ras:”Leacul care te va vindeca de furat pare greu de inghitit hotule!’A iesit cu batul ridicat din spatele lazii de cereale.La apusul soarelui sotia lul Nzoka observa impreuna cu copii ei cum tara hiena Mbisi trupul fara viata al tatalui lor.“Hongo”, spune Daudi. “Nimeni nu poate pacatui fara sa moara. Si socoteala asta este exacta. Este un cuvant greu si dur. Dar este exact!”Cand se scoala sa plece, unii la colibe, altii in salonul de spital, M’gogo il asteapta pe Daudi la umbra marelui copac.“Spune-mi mai multe despre aceasta”, il roaga M’gogo. Il priveste atent pe Daudi: “Mi-e teama de asta”.“E bine cand cineva se teme de asta”, incuvinta Daudi. “Dar daca iti deschizi urechile si-mi intelegi cuvintele, vei scapa de teama. Maine seara iti voi povesti despre aceasta”.

"Sub Copacul Buyu de Paul White"

Fabulele doctorului din jungla

Editura Agape




Colectia povestiri crestine pentru copii, parinti si bunici

Sa invatam impreuna! - nr 3 - parteneriate si proiecte

Invăţătoarele: Zlate Cristina şi Săcuiu Georgeta
Scoala,,Gh. Banea” Măcin -Tulcea
PARTENERI AI PROIECTULUI:
· Gradinita Nr.4 Macin ( gradiniţă cu program prelungit).
· Scoala ,,Gh.Banea” Macin.

COORDONATORI DE PROIECT:
Educatoare: STAICU MARCELA
Institutor: ZLATE CRISTINA
Invatatoare: SĂCUIU GEORGETA

TIPUL DE PARTENERIAT: local

DURATA PARTENERIATULUI: Decembrie 2008-iunie 2009

ARGUMENT:
Intr-o lume tot mai izolata , mai puţin dispusă pentru socializare ( din motive de timp sau preocupări) cooperarea între factorii educationali: gradinita –şcoală devine necesara şi se impune si ca obligatie morala din partea acestora, pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza prin exemple si modele cu adevaratele valori ale spiritualitatii umane.
Pe de altă parte calulatorul şi lumea sa virtuală fascinează copilul , îndepărtându-l tot mai mult de semenii lui, de cuvântul scris , de ceea ce ne-a fermecat si noua copilaria – povestile.
Aşadar, astăzi mai mult ca oricând,este de datoria gradinitei şi a şcolii să deschidă uşa fermecată a tezaurului poveştilor pentru copii şi să-i conducă pe aceştia în orizonturi fantastice alături de Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene în luptele cu forţele răului - zmei, balauri., etc.
Contactul cu poveştile educatoarei şi învăţătoarei sau cu textul scris al cărţii – în cazul şcolarilor – conduce la dezvoltarea gustului pentru frumos, la îmbogăţirea vocabularului, la creativitate.
Intrând ,,In lumea poveştilor” copiii, vor învăta sa deosebească binele de rău, adevarul de minciună, faptele bune de cele rele; vor devenii mai atenţi , mai sensibili, încep să se formeze preceptele morale .
Este de dorit ca preşcolarii şi elevii să-şi facă din cărti, cei mai buni prieteni, să le dezvolte discernământul în selecţia valorilor.
Considerăm că un astfel de proiect este şi va fi atractiv pentru copiii, le dezvoltă capacitatea de muncă în echipă pentru realizarea unei sarcinii, contribuie la însuşirea unor norme de comportare corectă, atitudinale, dezvoltă imaginaţia , creativitatea şi dezvoltă gustul estetic.
Pentru cadrele didactice proiectul constituie o provocare în direcţia promovării unor metode şi tehnici noi de lucru , cu copiii şi elevii, o modalitate de stimulare a activitătii de documentare şi cercetare pentru realizarea produselor de promovare a proiectului , dar şi un mod de formare profesională continuuă.

SCOP:
Dezvoltarea personalitatii copilului de varsta prescolarilor si a elevilor prin intermediul creatiilor literare.

OBIECTIVE:
Prin activităţile ce s-au stabilit a fi desfaşurate se doreşte ca grădinarii şi elevii:
· să manifeste interes pentru creaţiile literare de genuri diferite;
· să analizeze mai profund caracteristicile fiecărui personaj;
· să urmărească scenete, povesti, povestiri ;
· să lucreze cu plăcere în echipă în vederea realizării unui scop comun.

GRUP TINTA:
· 28 peşcolari ai Gradinitei Nr.4 cu program prelungint-Măcin;
· 22 elevi din clasa a IV-a A (step by step) ai Scolii ,,Gh.Banea”-Măcin.

RESURSE UMANE:
· Gradinita cu program prelungit, Nr.4 Macin- Grupa pregătitoare
Educatoarea: Staicu Marcela
· Scoala,, Gh. Banea” Macin- Clasa a IV-a A (step by step)
Invăţătoare: Zlate Cristina, Săcuiu Georgeta

RESURSE MATERIALE:
· Baza materială a grădiniţei: calculator, cd-uri , cărţi povesti, cărţi de colorat.
· Baza materiala a şcolii: calculator, videoproiector, cd-uri, cărţi de poveşti, bibliotecă.
CALENDARUL ACTIVITATILOR

DATA
TEMA
OBIECTIVE
ACTIVITATI
DEC.2008
„In asteptarea lui Moş Crăciun...”
-Prezentarea si cunoa-sterea partenerilor;
-Prezentarea proiectului şi obiectivelor;
-Cunoasterea tradiţiilor de iarnă;
-Intalnirea copiilor implicati în proiect;
-Vizionarea basmului;
-Activitate literar-artist.
-Desene(preşcolarii)
-Texte literare(şcolarii)
IAN.2009
,,Moş Ion Roată si Vodă Cuza”
-Cunoasterea semnifi-
caţiei zilei de „24 Ianuarie”;
-Cunoasterea unor aspecte din viata domnitorului Al. I. Cuza;
-Prezentarea scenetei ,,Cuza Voda şi Mos Ion Roata”;
-Prezentare Power Point- Al. I. Cuza –domnul Unirii;
-Dans,,Hora Unirii”- elevi, preşcolari, cadre;
FEB 2009
,,Crăiasa Zăpezii”
-Cunoasterea scrierilor mai importante ale lui H.C.Andresen;
-Identificarea mesajului poveştilor;
-Prezentarea unor imagini din povestile lui Andersen;
-Lecturare: ,,Crăiasa Zăpezii” ,,Fetiţa cu chibrituri”;
Mar 2009
,,Cei mari citesc celor mici”
-Stimularea interesului pentru lectură al copiilor mari şi mici;
-Cunoasterea unor date despre Ion Creangă;
-Citirea unor povesti cu tâlc(,,Povestea unui om leneş”, „Prostia omenească”) de catre elevi;
-Dramatizare,,Capra cu trei iezi”;
-Expozitie cu desene ale copiilor şi elevilor ilustrând aspecte din poveştile lui Creangă;
APR.2009
,,Ce ne povesteste iepurasul?”
-Cunoasterea unor povesti povestiri despre iepurasul de Pasti;
-Inţelegerea semnificaţiei sarba-torilor pascale la romani;
-Prezentarea povestii,,Iepurasul si Oul rosu de Paste”;
-Memorizare ,,La Pasti” de G. Topârceanu;
-Incondeierea unor ouă;
-Felicitări;
Mai 2009







,,Recunoaşterea personajului”







-Identificarea unor poveşti din literatura română sau universală;
-Recunoasterea perso-najelor si caracteris-ticile lor;
-Identificarea unor au-tori, după portretele lor;
-Lecturarea unor fragmente din câteva poveşti cunoscute;
-Proiectarea unor imagini din poveşti;
-Concurs interactiv.


Iunie 2009
,,De ziua noastră...”
-Vizită la teatrul de păpuşi ,,Pinocchio” Galaţi
-Vizionarea unei poveşti






MOMENTE DIN TIMPUL ACTIVITĂŢILOR...













PROIECT EDUCAŢIONAL
DE PARTENERIAT GRĂDINIŢĂ-ŞCOALĂ

“PARADISUL COPILĂRIEI”

PARTENERI: Grupa pregătitoare a Grădiniţei P.N. TURNU
Educatoare: Morar Ramona Cristina


Clasa I a Şcolii Generale Turnu
Învăţătoare: Mateiu Ioana Florentina


AN ŞCOLAR 2008-2009

ARGUMENT
In cadrul acţiunii de reformare a sistemului de învăţământ şi reaşezarea lui pe baze moderne, se subliniează tot mai mult ideea parteneriatelor educaţionale, ce crează oportunităţi de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare in vederea atingerii unui scop comun.
Integrarea copilului in şcoală presupune mai întâi formarea unor rprezentări corecte care să le permită preşcolarilor o adaptare afectiv- motivaţională la mediul şcolar.În calitatea noastră de părinti, educatori sau invăţători ne-am intrebat adesea: “De ce se manifestă adesea unele forme de inadaptare a copiilor chiar din primele zile de şcoală? De ce unii elevi din clasa I nu fac faţă cerinţelor şcolare?
Răspunsurile la aceste întrebări nu trebuie căutate doar in cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi individuale a copiilor sau in stilul de activitate al învăţătorului, ci se impune o cunoaştere şi o analiză atentă a activităţii din grădiniţă şi familie- medii care asigură pregătirea copilului pentru şcoală.
În acest scop , organizarea unor activităţi commune( şcoală-grădiniţă) ce vizează familiarizarea copiilor cu munca şcolarilor, cu relaţiile ce se stabilesc între învăţător si elevi, elevi-elevi, ar face ca reprezentările copiilor despre şcoală sa fie mai clare,mai coerente si mai apropiate de realitate, acest lucru conducând la in debut şcolar optim.
Din acest motiv am considerat că un parteneriat şcoală-grădiniţă, prin intermediul căruia să surprindem toate aceste aspecte, să le inţelegem si apoi să le sintetizăm într-o strategie, ar permite egalizarea şanselor şcolarilor şi integrarea optimă a copiilor in clasa I.
SCOPUL
- găsirea unor modalităţi viabile de colaborare între educatoare şi învăţătoare pentru integrarea şcolară a copiilor şi pregătirea părinţilor pentru integrarea copiilor in activitatea şcolară.
OBIECTIVEVELE PROIECTULUI
- structurarea unor modalităţi de cooperare între grădiniţă şi şcoală;
- asigurarea continuităţii de cerinţe intre grădiniţă şi şcoală;
- formarea unei atitudini corecte a preşcolarilor faţă de şcoală;
- implicarea familiei şi familiarizarea acesteia cu diverse aspecte ale şcolarităţii mici;
-schimb de metode concrete de lucru;
-cunoaşterea specificului activităţilor din grădiniţă de către învăţătoare;
-eficientizarea şi perfecţionarea modalităţilor de integrare a copiilor preşcolari in activitatea şcolară;
-cunoaşterea individual a copiilor de către cadrele didactice, sub aspectul capacităţilor , ritmului de dezvoltare, al abilităţilor şi inclinaţilor, al mediului familial din care provin
-cunoaşterea de către copii a sarcinilor şi a conduitei de şcolare.
GRUP ŢINTĂ
Preşcolarii secţiei române a grădiniţei
Elevii clasei I
Învăţătoare
Educatoare
Părinţii copiilor
DURATA
Noiembrie 2008- iunie 20
IMAPACTUL PROIECTULUI ASUPRA RESURSELOR UMANE
Educatoarele şi învăţătoarele au avut posibilitatea să-şi valorifice experienţa acumulată la clasă, să-şi lărgească sfera preocupărilor in ceea ce priveşte reuşita succesului şcolar al copiilor.
Copiii se familiarizează cu acitvitatea şcolară.
Părinţii sunt informaţi cu cerinţele şcolii.

RESURSELE PROIECTULUI
Resurse umane:- preşcolari
-şcolari
-învăţătoare
-educatoare
-părinţi
Resurse materiale: -dotările din sălile de grupă şi de clase
-materiale didactice
-aparat foto
FINALITĂŢI
· album cu fotografii de la activităţile desfăşutate
· realizarea de expoziţii cu creaţii ale copiilor
· diplome pentru copiii care s-au evidenţiat
· analiza desfăşurării parteneriatului
PROGRAM DE ACTIVITĂŢI

Nr.crt
Tema
Data
Locaţia
Conţinut
Strategia
1.
“Şcoala-fereastră spre viitor
10 Noiembrie
şcoală
Consolidarea cunoştinţelor despre şcoală.
Cunoaşterea şcolii, a şcolarilor
Convorbire
Vizită la şcoală
2.
“În aşteptarea lui Moş Crăciun”
17 Decembrie
grădiniţă
Confecţionarea
Podoabelor pentru pomul de Crăciun
Concert de Crăciun
Activitate
practica
3.
“Cel mai frumos om de zăpadă”
20
Ianuarie
şcoală
Realizarea unor jocuri specifice anotimpului iarna

Concurs
4.
“Vine, vine , primăvara”
27
Februarie
grădiniţă
Realizarea unor desene si colaje având ca temă anotimpul primăvara
Expozitie
5.
“O floare pentru mama”
05
Martie

şcoală
Confecţionarea unui cadou dedicat mamei
Activitate artistico-plastică
6.
“Sărbătorile Pascale”
În aşteptarea iepuraşului

08
Aprilie
grădiniţă
Încondeierea ouălor(pictură si alte tehnici)
Activitate artistico-plastică
7.
“Micul
Pieton”
19
Mai
şcoală
Concurs pe teme de circulaţie
Educatie rutieră
8.
“O lume minunata”
09
Iunie
grădiniţă
Desene pe asfalt
Concururi
Expozitie










Liceul Teoretic ,,Mihai Veliciu” Chisineu-Cris
Centrul de Documentare si Informare
Nr.........din....................

Biblioteca Oraseneasca Chisineu-Cris
Sectia pentru copii
Nr……din…………..





PROIECT DE PARTENERIAT


,,MINUNATA LUME A POVESTILOR”


Motto :
„ nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”
Miron Costin


“Toţi cei ce au acces la o biblioteca, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decat alţii, mai puternici, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.” Mircea Eliade






PĂRŢI:
Liceul Teoretic,,Mihai Veliciu”Chisineu-Cris reprezentat prin doamna director, prof. Amelia Palcu
Centrul de Documentare si Informare reprezentat prin doamna documentarist, Florica Miron
Biblioteca Oraseneasca Chisineu-Cris ,Sectia pentru copii reprezentata prin doamna bibliotecar, Emilia Stana

REALIZATORI:
- institutor: Cornelia Cristea
- invatatoare, Doina Urzica

BENEFICIARI:
-elevii claselor I B, şi a IV-a A
-invăţătoare
-bibliotecari

DURATA PROIECTULUI : ian.2008-iunie 2008

SCOPUL:
-cultivarea interesului pentru lectură.

LOCATIA: sala de clasa,sala bibliotecii,Centrul de Documentare si Informare

GRUP ŢINTǍ:
-elevii

MOTIVAŢIA PROIECTULUI

Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repere pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani. Viaţa noastră trăită la început de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care au făcut paşi uriaşi în timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care oferă elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o plajă substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?
Rămâne aşadar obligaţia părinţilor, dar mai ales a şcolii de a repune cartea în drepturi. Scriitorul român I. L. Caragiale afirma acum aproape un secol : "O carte bună de citire, în vârstă fragedă, este, poate, una din împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor stejari seculari se datoresc căderii unei ghinde pe pământ prielnic".
Se înţelege că gustul pentru lectură se formează mai timpuriu decât interesul pentru cartea ştiinţifică. De aceea în clasele I-IV informaţiile sumare legate de mediul înconjurător sau istorie se transmit prin intermediul povestioarelor. Acestea fac trecerea de la lumea fabuloasă a poveştilor din grădiniţă la cea reală lămurită şi explicată tot prin epos. Cu cât povestirea învăţătorului e mai atractiv şi afectiv realizată captând în proporţie mare atenţia elevilor, cu atât ei se identifică cu eroii povestirilor, vor revenirea sau continuarea povestirii, ba chiar lectura proprie pentru a o comenta cu alţi colegi sau prieteni. Dacă lectura elevilor este sistematic organizată şi îndrumată, ţinându-se seama de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, interesul pentru lectură creşte. Când lectura este neglijată, tratată superficial, formulându-se numai simple cerinţe, această activitate nu-şi mai aduce contribuţia atât de necesară la formarea personalităţii elevilor din punct de vedere al limbajului şi al îmbunătăţirii lor spirirtuale.
Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii suplimentare revine învăţătorului care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese:
- prin informaţie
- prin deprinderea cititului coerent, conştient
- prin implicare afectivă
- prin însuşirea unui vocabular expresiv
- prin îmbogăţirea vocabularului
Pornind de la această constatare am încercat prin acest proiect să găsim modalităţi şi tehnici care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură. Stârnirea interesului pentru lectură se poate realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă sau al camerei copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru şi parfumul celor care au aşternut pe hârtie creaţiile lor.
Cu ocazia şezătorilor literare vor fi invitaţi şi părinţii elevilor ; cu această ocazie se va demonstra părinţilor ce valoare au cărţile citite de copiii lor. Vom folosi, tot pentru stimularea interesului pentru lectură, şi jocurile literare în diferite forme: jocuri de rol, jocuri de stimulare, jocuri de povestire prin desen, jocuri de creaţie, jocuri de competiţie pentru memorare şi recitare ale unor versuri sau replici şi descrieri din diferite locuri.
Introducerea elementului de concurs în activităţile de lectură stimulează dorinţa elevilor de a câştiga întrecerea, determinându-i să citească cât mai mult.

Activităţile la biblioteca şcolii contribuie la dezvoltarea interesului pentru lectură, dintre care amintim:
-prezentarea sălii şi a modului de aranjare a cărţilor în rafturi, pe tematici sau pe scriitori în ordine alfabetică ;
-înscrierea la o biblioteca;
-explicarea modului de comportare a unui cititor într-o bibliotecă;
-cunoaşterea alcătuirii unei cărţi (copertă, titlu, autor, pagini, numerotarea, etc.);
-cunoaşterea datelor de bază despre cartea pe care doreşte să o împrumute;
-participarea la activităţile desfăşurate la bibliotecă.

RESURSE UMANE PARTICIPANTE:
-cadre didactice;
-elevii;
-bibliotecar;
-documentarist;

RESURSE MATERIALE:
-fondul de carte existent în biblioteca şcolii;
-materiale informative şi formative existente la bibliotecă;
-desene ale elevilor, imagini din poveşti şi tablouri ale scriitorilor;
-dramatizari literare;
-portofolii;




OBIECTIVE GENERALE:
-cultivarea interesului pentru lectură prin îmbunătăţirea relaţiei Şcoală-Bibliotecă
-dirijarea şi controlul lecturii în afara clasei de câtre cadrele didactice împreună cu părinţii şi cu doamna bibliotecar.
- stimularea creativităţii copiilor în exprimarea orală;

OBIECTIVE SPECIFICE:
-să manifeste curiozitate şi interes pentru lectura unor texte variate;
-să relateze conţinutul textelor citite;
-să identifice expresiile frumoase pe care să le utilizeze în compuneri;
-să recite poezii prevăzute în programa şcolară şi-n afara ei;
-să selecteze trăsăturile pozitive de caracter ale personajelor;
-să găsească mesajul şi învăţătura textelor;
- să stimulăm creativitatea copiilor în exprimarea orală;
- să cultivăm sentimente de preţuire şi dragoste faţă de frumuseţea şi armonia limbii române, faţă de creţiile literare;

PRODUS FINIT:
-desfăşurarea unor concursuri pe teme literare;
-realizarea unor programe artistice, album foto, casetă video cu activităţi ale elevilor
-realizarea unei expoziţii de desen cu scene din poveşti;
-realizarea unei expoziţii de colaje cu scene din poveşti şi poezii;
-realizarea unor portofolii cu fişe de lectură şi curiozităţi despre scriitorii cu care au luat contact;
-publicarea unei reviste cu articole(poezii, compuneri, curiozităţi din lumea scriitorilor) scrise de copii.

EFECTELE IMPLEMENTĂRII LECTURII IN RANDUL COPIILOR


Creşterea dorinţei de performanţă
Dobandirea unor tehnici superioare de invaţare
Dezvoltarea gandirii critice
Deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii in diversitatea ei
Rezolvarea amiabila a conflictelor
Stoparea actelor anti-sociale
Ajutorarea celor defavorizati
Receptivitate la opiniile altora
Implicarea in activitati benevole in interes comunitar



CONTINUTURI SI ACTIVITATI PROPUSE:

ACTIVITǍŢI:
-prezentarea proiectului şi stabilirea obiectivelor, a conţinuturilor şi a activităţilor echipei;
-vizite la biblioteca şcolii şi biblioteca oraseneasca pentru copii şi completarea unor fişe de cititor;
-activităţi de popularizare a cărţilor accesibile vârstei lor;
-şezători literare;
-medalion literar consacrat aniversării unui scriitor;
-concursuri pe teme literare;
-dramatizari şi lectura dramatizată;
-dezbateri pe diferite teme;
-dezlegarea unor rebusuri ce au legătură cu lectura citită;
-jocuri de rol.



Metode si procedee de implementare a lecturii pentru elevii de varsta scolara mica

Carnaval de
peresona
je
Desene
Sugesti
ve

Conver
satia

Auditii
Jocuri
didactice
Citirea pe
roluri
Lectura
model
Carti ilustrate
atractiv
Pt elevii de
varsta scolara
mica
































ACTIVITĂŢI PLANIFICATE

ACTIVITĂŢI



OBIECTIVE
DATA ŞI LOCUL DESFĂŞURĂRII
REZULTATE AŞTEPTATE

,,În lumea poveştilor’’
- vizită la bibliotecă
-sa recunoasca autori si scrieri ale acestora
-să redea textul unor poveşti respectând conţinutul şi ordinea secvenţelor



Ianuarie 2008
Biblioteca oraseneasca
Biblioteca scolara
Reactualizarea conţinutului unor poveşti
Recunoasterea unor carti si autorii acestora
Familiarizarea cu modul de comportarea în bibliotecă.

Medalion
Mihai Eminescu
-sa recite poezii
-sa realizeze o compozitie plastica avand ca sursa de inspiratie o strofa eminesciana


Ianuarie 2008
CDI
Concurs de recitari

Expozitie cu
compozitiile plastice realizate la CDI
„Stau cateodata si-mi aduc aminte ...”
Concurs închinat marelui povestitor Ion Creanga
-sa recunoasca personajul
-sa recunoasca povestea din care face parte fragmentul;
-sa redea mici pasaje cunoscute din povestile lui Creanga



Februarie- Martie 2008
CDI
Recunoasterea unor personaje şi a unor titluri;
Reproducerea unor pasaje;
Dramatizari din povesti cunoscute;
Publicarea in revista şcolii a unor articole.


„Cel mai avid cititor”
Premierea elevilor
-sa demonstreze ca au citit multe povesti prin caietul de lectura
-sa prezinte o fisa de cititor cu multe lecturi citite





Martie 2008
Sala bibliotecii
Premierea copiilor care :
-au cel mai complet caiet de lectura;
-cea mai ampla fisa de cititor;
-cel mai bun povestitor.

Auditie povesti
Desene sugestive
-sa realizeze desene sugestive dupa povestile audiate
Aprilie 2008
CDI
Sala de clasa
Expozitie cu desenele copiilor la Biblioteca Oraseneasca
Vizionare povesti pe DVD
Jocuri didactice
-sa participe cu interes la jocurile didacticeavand ca suport povestile vizionate pe DVD

Mai 2008
CDI
Portofoliu cu jocurile didactice


„ Carnavalul poveştilor”
-să interpreteze rolul unor personaje din poveşti îndrăgite

Iunie 2008
CDI
Să-şi depăşescă emoţiile, să redea fidel personajul îndrăgit, să creeze atmosfera de spestacol.

Liceul Teoretic,,Mihai Veliciu”Chisineu-Cris
Director, Institutor,Cornelia Cristea

Prof.Amelia Palcu Invatatoare,Doina Urzica

Centrul de Documentare si Informare
Documentarist, Florica Miron
Biblioteca Oraseneasca Chisineu-Cris-Sectia pentru copii
Bibliotecar, Emilia Stana







PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
PRIETENI LA DISTANŢĂ

Coordonator de proiect: instit. Iuoraş Corina, Şcoala cu clasele I-VIII,
Tăureni, jud. Mureş
Colaborator: ed. Crişan Ileana, Grădiniţa cu program prelungit, Bălcaciu,
jud. Alba


TEMA PROIECTULUI:
,, COPIII, FLORILE PĂMÂNTULUI”


ARGUMENT


Parteneriatul educaţional urmăreşte transformarea reală a preşcolarilor şi elevilor în actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-comportamentală.
Colaborarea dintre preşcolari şi elevi din diferite unităţi şi zone geografice este o activitate organizată, susţinută, direcţionată spre problemele educative care întregesc activitatea educativă, aducând un surplus informaţional şi completând condiţiile concrete ale educaţiei copiilor.
Copiii încep să înţeleagă lumea în care trăiesc, să se cunoască pe sine şi să se transforme, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin comunicare verbală în întâlniri directe (excursia), fie prin creaţie plastică (lucrările).





SCOPUL :
Promovarea dialogului şi a comunicării între copii din unităţi şi zone geografice diferite, precum şi dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din unităţi şcolare diferite




OBIECTIVELE :
a) privind elevii:
să se realizeze cooperarea, intercunoaşterea prin intermediul produselor partenerilor î
să se stabilească relaţii de prietenie între elevi şi preşcolari şi prin intermediul parteneriatului la distanţă
îmbogăţirea experienţei copiilor
să se găsească modalităţi variate de exprimare artistică pe anumite teme de interes comun (creaţii plastice şi de abilităţi)
să se desfăşoare activităţi educative în comun- excursie

b) privind părinţii:
să conştientizeze rolul lor în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii
sensibilizarea părinţilor faţă de actul educativ şi cultural

c) privind cadrele didactice implicate
să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de metoda proiectelor, ca metodă de lucru în sprijinul unui învăţământ modern, de calitate



DURATA PARTENERIATULUI
- prezentul acord de parteneriat intră în vigoare la data semnării de către părţi, fiind încheiat pe o perioadă de 6 luni
- prezentul acord poate fi modificat prin acordul reciproc al părţilor


GRUP ŢINTĂ:
- clasa a II-a , Şcoala cu clasele I-VIII, Tăureni, judeţul Mureş
- preşcolarii de grupă mare şi pregătitoare, Grădiniţa cu program prelungit Bălcaciu,
jud.Alba


RESURSE :
- umane
preşcolarii
şcolarii
cadrele didactice
părinţii copiilor
- materiale:
foi desen, acuarele, creioane colorate, carioca, plante uscate, fructe, legume, cereale, seminţe, carton, suport pentru expoziţii, diverse materiale folosite la orele de abilităţi practice

DISEMINAREA PARTENERIATULUI:
Album cu fotografii din timpul activităţilor
expoziţii la nivelul fiecărei unităţi
,,Carnavalul veseliei”
,,Copiii- florile pământului”- referat susţinut de către d-na. Crişan Ileana- educatoare la Grădiniţa cu program prelungit Bălcaciu, jud. Alba- în faţa părinţilor elevilor clasei a II-a de la Şcoala cu clasele I-VIII Tăureni, jud.Mureş
schimburi de impresii, prin Internet sau direct


PLANUL ACTIVITĂŢILOR

Etapele
Activitatea
Data desfăşurării
Locul de desfăşurare
1.Elaborarea şi redactarea proiectului
alegerea temei
stabilirea partenerilor
trimiterea şi semnarea acordurilor
elaborarea şi redactarea proiectului
ianuarie
-şcoala coordonatoare
2.Activităţi informative
informarea copiilor şi a părinţilor despre activităţile incluse în proiect
afişarea planului de activităţi al proiectului
ianuarie, dar şi pe toată perioada desfăşurării proiectului
- în unităţile partenere

3. Activităţi formative
-expoziţii de desene, colaje specifice anotimpului iarna, realizate din diverse materiale

Vine, vine, primăvara!
-expoziţii de desene şi colaje având ca temă anotimpul primăvara
-expoziţii de mărţişoare, felicitări
„La mulţi ani, mămico!”
-serbări şcolare
-realizarea unui album foto

„Hristos a înviat!”
- pictură pe sticlă- Iconiţe- realizarea unei expoziţii în cadrul şcolii
- vizite la biserică

,, Să ne cunoaştem”- excursie la Tg.Mureş
- întâlnirea partenerilor
- referat- ,, Copiii, florile pământului”

1 Iunie – ,, Carnavalul veseliei”
- confecţionarea de felicitări şi trimiterea
lor

ianuarie


februarie



martie



aprilie




mai



iunie
- în unităţile partenere

- în unităţile partenere


- în unităţile partenere


- în unităţile partenere
- biserică


Tg.Mureş

Şcoala Tăureni

- în unităţile partenere








DENUMIREA PROIECTULUI:
Titlul: „Prieteni pe meleagurile Olteniei”
Domeniul şi tipul de educaţie: educaţie pentru dezvoltare personală
Tipul proiectului: regional

INSTITUŢII IMPLICATE:
Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti – Dolj Şcoala Nr. 39 “Nicolae Bălcescu”– Craiova
Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu”– Craiova Gradiniţa Nr. 28 – Craiova
MUZEUL OLTENIEI – Craiova MUZEUL DE ARTĂ – Craiova

COORDONATORI PROIECT:
Inst. Anca Liliana Călin – Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti
Înv. Olga Călin - Şcoala Nr. 39 “Nicolae Bălcescu” - Craiova
Înv. Ion Călin – Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu”– Craiova
Inst. Andora Mihaela Coteanu – Grădiniţa Nr. 28 Craiova

ARGUMENT
Şcoala, familia şi comunitatea sunt datoare sǎ formeze comportamente adecvate, de integrare şi adaptare socială a micilor şcolari, conform exigenţelor actuale şi viitoare ale societǎţii. Prin exersarea şi practicarea unor norme de conduitǎ, se vor forma valenţe ale personalitǎţii elevilor, pe criterii axiologice.
Acest parteneriat sprijinǎ dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome, care să armonizeze relaţiile cu sine şi cu ceilalţi, cu mediul înconjurǎtor. Dorinţa noastrǎ se îndreaptǎ spre a stabili noi şi reale punţi de comunicare între copil-copil-pǎrinte-învǎţǎtor-comunitate.
Considerǎm cǎ relaţia de prietenie nu e numai o posibilitate, ci şi o necesitate. La aceastǎ vârstǎ, micii şcolari au nevoie sǎ înveţe sǎ ia în considerare punctul de vedere al altor copii, sǎ facǎ schimb de idei şi sǎ înţeleagǎ mai bine experienţele prietenilor lor.
Pornind de la rezultatele înregistrate în anii trecuţi, apreciem necesară prelungirea colaborării şcolilor partenere, implicând şi instituţii de cultură şi artă din regiune.
Colaborând cu Muzeul Olteniei le vom trezi elevilor interesul pentru valorile naţionale în domeniul ştiinţelor naturii, etnografiei şi folclorului românesc. De asemenea, le vom oferi posibilitatea unei deschideri pentru cunoaşterea istoriei locale, regionale şi naţionale. Contactul direct cu exponatele de la secţia de Ştiinţele Naturii le va trezi interesul pentru flora şi fauna naţională.
Formarea şi dezvoltarea gustului artistic, cunoaşterea contribuţiei marilor artişti români la lărgirea orizontului artei universale, interesul pentru valorile naţionale şi internaţionale în domeniul artei, precum şi interesul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional le vom trezi prin colaborarea cu Muzeul de Artă din Craiova, iniţiind formarea unei scări de valori.

Puncte tari:
· 3 ani de experienţă în derularea proiectului;
· cooperarea reusită între cele 4 instituţii şcolare partenere;
· implicarea activă a părinţilor în activităţile derulate;
· extinderea parteneriatului prin includerea în proiect a Muzeului Olteniei şi a Muzeului de Artă din Craiova;
· relaţii de colaborare şi de prietenie stabilite între scolile partenere (vizite reciproce, activităţi educative şi cultural-artistice comune, serbări, excursii, plimbări).


SCOPUL PROIECTULUI
Îmbogăţirea orizontului cultural, formarea şi dezvoltarea gustului artistic şi estetic, cunoaşterea şi preţuirea patrimoniului folcloric, formarea unei atitudini pozitive faţă de valorile naţionale şi implicarea în viaţa comunităţii a elevilor, preşcolarilor şi a tuturor celor implicaţi în proiect.

OBIECTIVE SPECIFICE:
Privind copiii implicaţi în proiect:
- Dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevii şi preşcolarii şcolilor partenere;
- Cultivarea spiritului de acceptare, cooperare, toleranţă;
- Stimularea imaginaţiei, a creativităţii, a spiritului de competiţie;
- Dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere / autoevaluare, cultivarea încrederii în sine;
- Însuşirea unor norme de comportament eco-civic;
- Familiarizarea elevilor cu unele noţiuni de etnografie, folclor, artă şi cultură;
- Cunoaşterea particularităţilor portului popular, a obiceiurilor şi tradiţiilor locale;
- Identificarea câtorva dintre cele mai importante opere de artă plastică;
- Fomarea unor deprinderi de comportare civilizată la vizitarea unui muzeu.

Privind cadrele didactice:
- Încurajarea cadrelor didactice pentru crearea unui mediu educaţional care să favorizeze dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter;
- Realizarea unui management eficient la nivelul clasei şi a unei comunicări optime şcoală – familie - comunitate.

Privind părinţii şi ceilalţi parteneri educaţionali:
- Conştientizarea părinţilor cu privire la rolul pe care îl au în educarea copiilor din perspectiva dezvoltării spiritului de comunicare, prietenie, toleranţă, acceptare în relaţia cu persoanele din jur;
- Creşterea implicării acestora în acţiunile promovate de şcoală pentru crearea unui mediu familial şi social pozitiv, sănătos.


GRUPUL ŢINTĂ:
· elevii claselor II-IV din Şcoala Dobreşti, a II-a A Şcoala Nr. 39, a IV-a A Şcoala Nr. 14 şi preşcolarii grupei pregătitoare din Grădiniţa Nr. 28 Craiova
· părinţii acestora
· cadrele didactice (învăţători, educatoare, directori) din şcolile partenere.

DURATA PROIECTULUI: octombrie 2008 – iunie 2010

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU:
- ascultarea activă, jocul de rol, excursia tematică, jocuri de îndemânare, vizite, plimbări, acţiuni de ecologizare.
- vizionarea expoziţiilor permanente şi a celor temporare organizate de Muzeul Olteniei şi de Muzeul de Artă Craiova;
- întâlniri cu muzeografi, pictori şi sculptori;
- vizită la un atelier de olărit;
- realizarea unor mape tematice cuprinzând imagini care ilustrează opera ale celor mai cunoscuţi pictori şi sculptori români;
- organizarea unei expoziţii pe teme de folclor.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, in perechi, pe echipe, grupuri de lucru părinţi-copii;

REZULTATE:
- Calitative:
Stabilirea si consolidarea de relatii de prietenie si colaborare intre grupuri
Formarea abilitatilor deinvestigare si observare, cultivarea spiritului civic
Dezvoltarea imaginatiei creatoare
Schimbarea mentalitatii comunitatii locale fata de educatie, cultura si arta
Schimbarea mentalitatii elevilor in cadrul relatiilor inter si intrapersonale asumandu-si diferite roluri...ganditori-vor reflecta la actiunile lor si vor face conexiuni intre cunostintele noi si cele anterioare ...ascultatori-vor invata sa focalizeze atentia totalitate si sa devina auditori activi si atenti in public...organizatori-vor planifica activitatile asumandu-si raspunderea pentru propriile decizii...parteneri-vor invata sa aiba incredere reciproca

- Cantitative:
Eşarfe cu inscripţii ecologice, coifuri inscripţionate „Alături de prietenii mei”;
Postere, pliante educative, portofolii, albume de fotografii, materiale ilustrate;
CD-uri cu aspecte din activităţile desfăşurate; Realizarea filmului „Alături de prietenii mei”;
Realizarea unui jurnal al întregii activităţi.

RESURSE:
Umane: cadrele didactice; părinţii copiilor; elevii claselor I-IV şi preşcolarii; reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai unor ONG-uri care pot sprijini proiectul;
Materiale: baza didactico-materială a unităţilor implicate; proiectul se va realiza cu sprijin şi finanţare din partea părinţilor elevilor.

EVALUARE:
- prezentarea de postere, portofolii tematice, materiale ilustrate;
- albume de fotografii, lucrări practice, CD-uri ;
- lansarea filmului „Alături de prietenii mei”

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Acest proiect s-a dovedit a fi eficient prin:
- continuarea şi extinderea proiectului ;
- realizarea unei bune cooperări între şcolile din mediul rural şi cele din mediul urban;
- continuarea ulterioară prin autofinanţare şi posibilităţi de extindere.

BUGETUL PROIECTULUI: surse de autofinanţare.


NR. CRT
ACTIVITATEA
LOCUL DE DESFASURARE
TERMEN
PARTICIPANŢI
RESPONSABIL

ANUL ŞCOLAR 2008 / 2009
1.
„Clase prietene”
- schimb de scrisori si
fotografii cu impresii de la
„Zilele Craiovei”
Vizitarea
expoziţiilor temporare
Şcolile partenere

Octombrie
2008

Elevii şi preşcolarii

Cadrele didactice
2.
“Carnavalul toamnei”
- concurs de costume, cântec, dans şi poezie

Şcoala Dobreşti

Noiembrie 2008
cls.II-IVDobreşti
cls. a II-a A
Şc. Nr. 39
Inst. Călin Anca
Înv. Călin Olga
3.
“Culorile anotimpurilor”
– vizitarea expoziţiilor permanente şi temporare de la Muzeul de Artă

Muzeul de Artă - Craiova

Decembrie 2008
Clasa a II-a A Şcoala nr. 39
Clasa a IV-a Şcoala Nr. 14
Înv. Călin Olga
Înv. Călin Ion
Ghid de specialitate
4.
“Tradiţii şi obiceiuri de primăvară la olteni”
– întâlnire cu un muzeograf
Muzeul Olteniei - Craiova
Februarie
2009
Elevii şi preşcolarii
Cadrele didactice
Ghid de specialitate
5.
“Să ne cunoaştem judeţul”
- vizitarea obiectivelor din sudul judeţului Dolj
Excursie
Craiova – Dobreşti - Bechet
Aprilie
2009
Elevii şi preşcolarii

Cadrele didactice
6.
Turul oraşului Craiova
- vizitarea obiectivelor
Craiova
Mai
2009
Elevii şi preşcolarii
Inst. Călin A.
Inst. Coteanu M
7.
“Impreuna de ziua noastra”
- concursuri sportive
- desene pe asfalt

Şcolile partenere

Iunie
2009

Elevii şi preşcolarii

Cadrele didactice










ROMANIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SĂLAJ
Şcoala Gimnazială “Traian Creţu” Năpradea
Loc. Năpradea, nr.339, cp.457255, Tel/fax:0260/646212, E-mail scoala_napradea@yahoo.com

Clasele I-IV
În parteneriat cu
Gwersyllt Junior C.P. School
Gwersyllt, Wrexham, Wales



PRIETENI LA DISTANŢĂ

Argument: Elevii şi cadrele didactice din cele două şcoli doresc să stabilească relaţii de colaborare şi prietenie. Aparţinând unor culturi diferite , dar care nu se exclud una pe cealaltă, considerăm ca este nevoie să ne cunoaştem reciproc, să ne împărtăşim din experienţă. Suntem siguri că vom descoperi multe lucruri comune (ex. o anumită parte a istoriei), afinităţi, că milităm pentru aceleaşi idealuri , că putem să ne ajutăm reciproc.
Ne propunem ca elevii şi cadrele didactice din cele două şcoli să se cunoască , să se împrietenească şi, poate într-un viitor nu prea îndepărtat, chiar să se întâlnească în cele două ţări.

Grupuri ţintă: 52 de elevi din clasele I-IV
învăţătorii claselor I-IV: Damşa Ioan
Damşa Clara
Mastan Georgeta
Petruţ Carmen
Obiective specifice:- cunoaşterea spaţiului şi mediului înconjurător în care învaţă elevii celor două şcoli;
- aniversarea sărbătorilor copilăriei prin schimburi culturale elevi şi dascăli;
- cunoaşterea curriculumului pentru clasele primare din cele două ţări;
- schimburi reciproce de informaţii privind istoria locală;
- schimburi reciproce de materiale privind tradiţiile locale;
- stabilirea de relaţii personale între copiii celor două şcoli.

ACTIVITĂŢI PROPUSE


1. ,,Şcoala noastră” – schimb de CD-uri care să cuprindă elemente generale
privind cele două şcoli.- aprilie 2008

2. , Pace pentru toţi copiii lumii”- schimburi de desene şi realizarea unor
expoziţii privind universul copilăriei ( desenele vor fi trimise prin poştă pentru ca expoziţiile să fie realizate cu ocazia zilei de 1 Iunie)- mai 2008
3.,,Comunitatea locală”- zona geografică în care trăiesc cele două comunităţi (fotografii şi explicaţii) – iunie 2008
4,, Elemente de curriculum”- schimburi de informaţii privind planurile de
învăţământ din cele două ţări – iunie 2008
5. ,, Din istoria noastră”- realizarea şi schimbarea unor CD-uri privind
elemente de istorie locală( epoca romană) Prezentarea acestora în cadru festiv în cele două şcoli.- octombrie 2008-03-28
6. ,, Datini din bătrâni: schimburi de informaţii şi fotografii ( prin intermediul
internetului) despre datinile de Crăciun din cele două
comunităţi.
7. ,, Sub semnul Dragonului roşu” – Activităţile de la Năpradea se vor desfăşura în continuare sub semnul mascotei elevilor din Gwersyllt Junior C.P. School
8. ,, Sub semnul Ilenei Cosânzene”- Activităţile de la Gwersyllt se vor desfăsura sub semnul mascotei elevilor din Năpradea , Ileana Cosânzeana.
9. ,, Schimb de albume „ realizate sub semnul celor două mascote.
Iunie 2009



Responsabil proiect Ţara Galilor, Nicola Griffiths
nicolagriffiths@gwersylt-jun-wrexham.biblio.net
Director Mr. Neil Gledhill
Responsabil proiect Năpradea, Ioan Damşa
damsaioan@yahoo.com
Director: Aurel Medve





TE IUBIM, COPILĂRIE!
PROIECT TEMATIC

EDUCATOARE: UŞTEA FIRA
GRĂDINIŢA CU P. P. NR. 14
TG-MUREŞ
GRUPA PREGĂTITOARE
TEMA; CINE SUNT, SUNTEM?
Perioada: 01.06-05.06.2009

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
-să cunoască elemente ale lumii înconjurătoare şi interdependenţa dintre ele;
-să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale;
-să aplice cunoştinţele despre copii în situaţii diferite;
-să manifeste atitudini pozitive în relaţiile cu copiii şi cu adulţii;
-să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 cifre in limitele 1-10;
-să compună plastic spaţiul dat utilizând tehnici diverse;
-să-şi coordoneze mişcările cu textul şi melodia cântecului;
-să-şi consolideze deprinderile motrice de bază.

CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE PUSE LA DISPOZIŢIA COPIILOR:
ALFABETIZARE
Planşe cu imagini,
Enciclopedia copiilor ,
Atlas cu imagini de pe glob

ŞTIINŢĂ
Planşe cu jocurile copiilor,
CD-uri cu muzică, cu jocuri educative,jetoane, cifre, semne matematice, videoproiector
JOC DE ROL
Truse de jocuri, costume pentru serbare, ornamente

ARTĂ
Cărţi, creioane colorate, foi albe, acuarele, tempera, cretă colorată, diplome, foarfeci, hârtie creponată
CONSTRUCŢII
Cuburi de lemn, truse de construcţie, lego
MANIPULATIVE
Puzzle,
Truse de jocuri de masă

INVENTAR DE PROBLEME:
CE ŞTIM?
1 Iunie este Ziua Internaţională a Copilului;
La grădiniţă sărbătorim prin activităţi deosebite, concursuri, serbare;
Copiii primesc daruri.
CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
Despre drepturile copiilor;
Despre viaţa copiilor din alte părţi ale lumii;
Copiii sunt diferiţi dar egali.




ZIUA DATA

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LUNI
01.06.2009
ADP

ALA


ADE

Întilnirea de dimineaţă: „E ziua noastră, dragi copii”
Opţional: Educaţie ecologică
Jos manilpulativ: „Copii de pretutindeni”(puzzle)
Jocuri de mişcare: „Ne jucăm cu prietenii noştri” (vizită la grupa pregătitoare maghiară)
Activitate integrată:”Copiii, florile Pământului”
DS: vizionare de imagini cu copii din alte ţări;
DEC: pictură

MARŢI
02.06.2009
ADP
ALA


ADE
Întîlnirea de dimineaţă:”Grădiniţa, lumea copilăriei”
Construcţii:”Parcul copiilor”
Alfabetizare:”Toţi copiii Pământului” (citire de imagini din Enciclopedia copiilor)
Activitate integrată:”Suntem diferiţi, dar egali”
DOS: „Şi noi avem drepturi”
DEC:”Te iubim, copilărie”(predare cântec, jocuri cu cânt-repetare)

MIERCURI
03.06.2009
ADP

ALA

ADE

Întâlnirea de dimineaţă:”Scrisoare către toţi copiii lumii”
Opţional:Limba engleză
Artă: ”Lumea copiilor”
Joc de rol: ”E ziua mea”
Activitate integrată: ”Flori pentru copiii lumii”
DEC: ”Flori”( îndoire, decupare, lipire)
DS: „Flori pentru copii” (joc didactic matematic)

JOI
04.06.2009
ADP
ALA

ADE
Întîlnirea de dimineaţă: ”Împodobim sala pentru serbare”
Artă: Expoziţie cu lucrările realizate
Decernarea diplomelor pentru toţi copiii
Activitate integrată: (DLC; DPM)
„La mulţi ani, copilărie!” (serbare)
Carnaval, balet

VINERI
05.06.2009
ADP
ALA

ADE
Întâlnirea de dimineaţă: Ne pregătim pentru excursie
Jocuri ecologice: „Culorile naturii”, „Ce vezi pe potecă?”
Întreceri sportive: ”Cel mai bun sportiv”
Activitate integrată: (DS, DOS, DPM) ”Împreună pentru un mediu curat” (Ziua mondială a mediului) excursie tematică în parteneriat cu ONG Focus Eco Center


Despre proiectele educationale internationale iEARN
inst. Angelica Bucatas
Scoala Generala Vladimirescu,jud. Arad

iEARN(Retea internationala de educatie si resurse educationale) este o organizatie
non-profit alcatuita din peste 27.000 de scoli si organizatii de tineret din mai mult de 125
de tari. IEARN da ocazia educatorilor si tinerilor sa colaboreze online cu ajutorul
internetului si altor mijloace moderne de comunicare. Peste 2.000.000 de elevi sunt
antrenati zilnic in proiecte de colaborare din lumea intreaga.

Incepand din anul 1988, iEARN a fost pionierul legaturilor on-line intre scoli, ajutand
elevii sa se implice in proiecte educationale insemnate cu extindere in tarile lor si peste
tot in lume.

Sunt peste 300 de proiecte iEARN, toate create si propuse de profesori si elevi, in asa
fel incat sa se potriveasca curriculumului, nevoilor si specificului clasei. In plus, pentru
a conecta elevii la problemele locale si pentru a atinge nevoile specifice curriculumului,
fiecare proiect propus de profesori si elevi pentru iEARN trebuie sa raspunda la
intrebarea:” Cum va imbunatati acest proiect calitatea vietii pe planeta?”

Aceasta viziune si acest scop reprezinta punctul de legatura care mentine iEARN unit,
dand ocazia participantilor sa devina cetateni ai lumii , care schimba ceva colaborand cu
semenii lor din lumea intreaga.

Proiectele iEARN sunt create de profesori si elevi , iar rezultatele lor se concretizeaza
in” produse finale”, in functie de natura proiectului. Acestea includ reviste,
antologii,expozitii de pictura,etc.) Puteti alege un proiect care se potriveste nevoilor
dvs., dintr-o lista de proiecte de colaborare , asezate in ordine alfabetica. Cateva
exemple de proiecte :
“My school, your school”(“ Scoala mea, scoala ta”)
“Global art-A sense of caring”(“Arte- A-ti pasa de ceilalti”)
“World we live in”(“Lumea in care traim”)

“Folk tales”(“Povesti din popor”)
“Eye to eye project”(“Proiectul Fata in fata”)

Acestea sunt doar cateva proiecte din nenumaratele expuse pe site-ul iEARN. Va invit
sa le descoperiti si sa il alegeti pe acela care vi se potriveste cel mai bine. In cazul in
care nici unul nu raspunde nevoilor dvs. educationale sunteti asteptati sa propuneti
propriul dumneavoastra proiect, dupa care il puteti impartasi cu profesori si elevi din
intreaga lume.

Exista un model de proiect iEARN care va va ajuta la intocmirea lui dupa
standardele cerute:


Model de proiect iEARN


1) Numele proiectului:

2) Scurta descriere a proiectului (o fraza):

3) Descriere completa a proiectului:

4) Varsta/nivelul participantilor in proiect:

5) Orarul/agenda pentru anul scolar:

6) Posibile activitati in cadrul proiectului/clasei:

7) Rezultate/produse finale asteptate:

8) Contributia proiectului la bunastarea oamenilor si a planetei:

9) Limba (limbile) in care se va delura proiectul:

10) Aria curiculara:

11) Numele/adresele de e-mail ale grupelor initiale de participanti:

12) Numele coordonatorului (coordonatorilor):

13) Adresa de e-mail a coordonatorului (coordonatorilor):

14) Forumul/conferinta pe care se va derula proiectul:

15) Pagina de web a proiectului:

iEARN va incurajeaza sa participati la proiectele existente inainte de

a initia un proiect propriu. In cazul in care sunteti interesati sa demarati

propriul proiect , il puteti trimite la adresa:

projects@us.iearn.org




Uniunea Europeană

Inst. Purcel Cornelia – Scoala Generala Pilu, Arad
Uniunea Europeană (UE, vezi şi nume alternative) este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 state. Este considerată a fi o construcţie sui generis, situându-se între federaţie şi confederaţie.
Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, revizuit ulterior prin tratatele integrării europene, principalele instituţii comunitare sunt:
Parlamentul European, care reprezintă cetăţenii Uniunii Europene, şi care este ales prin vot direct de către aceştia
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri), care reprezintă fiecare stat membru
Comisia Europeană, care reprezintă interesele generale ale UE
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, care se îngrijeşte de respectarea legilor europene
Curtea Europeană de Conturi, care verifică finanţarea activităţilor UE
Belgia
Franţa
Germania
Italia
Luxemburg
Olanda
Alte 21 state au aderat succesiv:
1973:
Danemarca
Irlanda
Regatul Unit
1981:
Grecia
1986:
Portugalia
Spania
1995:
Austria
Finlanda
Suedia
2004:
Cipru
Estonia
Letonia
Lituania
Malta
Polonia
Republica Cehă
Slovacia
Slovenia
Ungaria
2007:
Bulgaria
România

Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate în proiectul de constituţie al UE, în Partea IV, Dispoziţii Generale şi Finale, articolul 1. Majoritatea acestor simboluri au fost create de Consiliul Europei între anii 1950 - 1960 fiind adoptate de Uniunea Europeană.
Drapelul European– cercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. Această emblemă a fost adoptată în 1955 de către Comitetul Miniştrilor în urma propunerii Adunării Parlamentare. Prin dispoziţia acestora, cele 12 stele simbolizează unitatea popoarelor Europei. Numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecţiunii şi plenitudinii.
Imnul european - În ianuarie 1972, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european: aranjamentul muzical fără text realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la “Oda bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven. Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene.
Ziua Europei – În amintirea declaraţiei ministrului francez de externe Robert Schuman care, la 9 mai 1950, în prezenţa presei internaţionale, cerea Franţei şi Germaniei să cedeze unui organism supranaţional european dreptul de gestionare a industriei cărbunelui şi oţelului, această dată a fost aleasă pentru a marca Ziua Europei. Decizia a fost luată la summit-ul european de la Milano din 1985.
Informaţii preluate de pe internet