sâmbătă, 16 mai 2009

Sa invatam impreuna! - nr 2 - invatamant primar

8 MARTIE-ZIUA
MAMEI



INSTITUTOR,ANDRONACHE GEORGETA-IRINA SCOALA CU CLS.I-VIII PRALEA,com.CĂIUŢI,jud.BACĂ


,,Ziua Mamei’’îşi are originile în festivalul dedicat mamei zeilor Rhea,ţinut în Grecia antică.Aceasta era soţia lui cronos(zeul timpului) şi mama tuturor-zeilor şi zeiţelor din Olimp.
Julia Ward Howe a propus în anul 1872 ,pentru prima oară în Statele Unite ale Americii,sărbătoare dedicată mamei,o zi dedicată totodată şi păcii.Mai târziu,în anul 1907,s-a conceput o campanie condusă de Ana Jarvis pentru stabilirea zilei naţionalea mamei.
În 1914,Preşedintele SUA Woodrow Wilson semnează o rezoluţie pentru o zi dedicată mamelor.De atunci,oamenii din întreaga lume au sărbătorit Ziua Mamelor cu bucurie şi dăruire.

Poezii dedicate mamei


Mama
Nina Casian

M-a crescut mama în poală
M-a învăţat ca să nu mint,
Din leagăn şi pân’la şcoală.
M-a învăţat să nu m-alint.
Zile-ntregi şi nopţi la rândul
Să nu ştiu ce este frica,
Mi-a vegheat somnul şi gândul.
Toate m-a-nvăţat mămica.

M-a învăţat să gânguresc
Mamă bună,mamă dragă
Să spun mama,să zâmbesc,
Te-aş iubi o viaţă-ntreagă
M-a învăţat apoi,prin casă
Pentru tot ce ai făcut,
Primii paşi până la masă.
Pentru că tu m-ai crescut.
Rugăminte

Mamă dragă, te iubesc
Nu mă bate când greşesc
Eu sunt mic, neastâmpărat
Nu-mi dau seama de ce fac.

Ia, adu-ţi tu bine-aminte
Parcă tu erai cuminte?
Câte pozne ai făcut
Mama ta nu te-a bătut.


8 Martie
Veronica Porumbacu

S-au aprins în noapte stele.
Ce aproape sunt de ele!

Numai să întind o mână
Şi-una-n palm-o să-mi rămână.

Mamă, vrei de ziua ta
Să-ţi aduc în dar o stea?



LEGENDA MĂRŢIŞORULUI

INSTITUTOR,IRINA ANDRONACHE
SCOALA CU CLASELE I-VIII PRALEA,com. CAIUTI, jud. Bacau


Printre cele patru mituri importante ale românilor îl vom întâlni alături de ,,Mioriţa’’ şi pe cel al ,,Babei Dochia’’,ultimul fiind în strânsă legătură cu data de 1 Martie şi cu mărţişorul.
Tradiţia mărţişorului este o moştenire de la strămoşii noştrii români.Cuvântul ,,mărţişor,, are origini latine şi este şi numele popular al lunii martie.
Dintre toate legendele populare,poate cea mai interesantă şi mai frumoasă este povestea băiatului cel voinic care s-a luptat cu zmeul,legenda care s-a născut din basmele româneşti şi îşi are originea tot în timpul strămoşilor noştri-dacii şi romanii.
,,Odată,Soarele coborî într-un sat,luând chipul unui băiat..Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni,închizându-l într-o temniţă…Lumea se întristase.Păsările nu mai cântau,izvoarele nu mai curgeau,iar copiii nu mai râdeau.Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu.Dar ,într-o zi,un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze Soarele.Mulţi dintre pământeni l-au condus şi I-au dat din puterile lor ca să-l ajute.Drumul lui a durat trei anotimpuri:vară,toamnă şi iarnă.A găsit castelul zmeului şi a început lupta.Şi s-au bătut zile întregi,până când zmeul a fost învins.Slăbit de puteri şi rănit,băiatul cel viteaz a eliberat Soarele.Acesta s-a ridicat pe cer,înveselind şi bucurând lumea.A reînviat natura,oamenii erau fericiţi,dar tânărul n-a apucat să vadă primăvara.Sângele cald i s-a scurs din răni pe zăpada care se topea,apăreau flori albe:ghioceii,vestitorii primăverii…’’
De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi :unui alb şi unul roşu,pe care îi oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi.Roşul înseamnă dragoste pentru tot ceea ce este frumos,amintind de culoarea sângelui voinicului,iar albul simbolizează puritatea şi gingăşia ghiocelului,prima floare a primăverii.
Mărţişorul rămâne un simbol al bucuriei de a trăi,al dragostei de viaţă,un semn prin care noi oamenii,salutăm venirea primăverii.






POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI TRADIŢIA MĂRŢIŞORULUI SPECIFIC ROMÂNEASCA
Instit. Bărzoiu Mădălina
SO8 Smeeni, jud.Buzau
Invatamant primar

A fost odată un împărat care domnea peste o ţară cu pământuri roditoare. Oamenii venerau toamna grâul care stătea sub plapuma groasă a zăpezii şi răsărea crud primăvara. Soarele-i dădea apoi putere să crească şi când holdele se-ngălbeneau ca aurul veneau secerătorii.
Într-o iarnă însă, Zâna Zăpezii nu a mai venit să acopere şi să ocrotească cu mantia-i albă pământul. Vântul şi gerul năpraznic ameninţau să îngheţe pământul şi seminţele, care dormeau în el. Împăratul a întrebat-o atunci pe Zâna Pământului ce trebuie să facă pentru a salva seminţele. Zâna i-a dat un fluier fermecat şi i-a spus că trebuie să meargă şi să dăruiască Zânei Zăpezii un armăsar, pe care trebuie să-l prindă şi să-l îmblânzească cu ajutorul fluierului.
Împăratul a pornit la drum fără întârziere şi a mers acolo unde ştia că-şi aveau sălaşul herghelii mari de cai sălbatici. Armăsarii simţindu-l, au început să necheze, să dea semne de nelinişte, dar împăratul a cântat din fluier şi caii s-au liniştit, iar el a putut să intre printre ei şi să aleagă. Erau tot felul de cai, unii albi ca spuma laptelui, alţii negrii ca pana corbului, dar unul era cel mai mândru şi avea o coamă şi o coadă roşie ca purpura din mantia împăratului. Împăratul i-a pus un frâu roşu, a încălecat pe el şi a pornit către castelul Zânei Zăpezii. A găsit-o pe zână foarte supărată deoarece telegarii săi erau foarte obosiţi şi nu o puteau duce în zbor peste câmpii. Împăratul i-a dăruit armăsarul cu coama roşie şi Zâna Zăpezii a încălecat pe el. Atunci din roşu aprins, frâul şi calul au devenit albi ca zăpada, iar Zâna Zăpezii a zburat peste câmpii şi zăpada a acoperit pământul.
Împăratul s-a întors acasă şi când a venit primavara, i-a dăruit Zânei Pământ, care-i dăduse sfatul înţelept, o mică floare dintre primele care apar primăvara, legată cu un şnur răsucit dintr-un fir alb şi unul roşu, care aminteau de frâiele armăsarului. La capăt, fiecare şnur avea câte o codiţă de căluţ, una albă şi una roşie, aşa cum avusese şi armăsărul. De atunci a rămas ca fiecare băiat, care poate deveni un împărat să dăruiască unei fete, care poate deveni o zână, acest şnur cu o floricică, o gâză sau o pasăre ce amintesc că gerul a trecut şi vine primăvara.
Tradiţia mărţişorului specific românească
A fost o vreme în care soarele, transformat în flăcău, cobora noaptea pe pământ,. până când un zmeu a aflat şi l-a închis într-o temniţă. Un tânăr curajos s-a hotărât să aducă din nou bucuria în inimile oamenilor, s-a luptat cu zmeul şi a eliberat soarele. Numai că tânărul n-a mai apucat să se bucure de prezenţa soarelui. Sângele lui scurs pe zăpada albă este motivul care a determinat apariţia acestui simbol. Asta ne spune povestea şi aşa o fi că de n-ar fi, nu s-ar povesti.
Se pare că la baza legendei stă un fenomen explicabil în zilele noastre; o eclipsă de soare din vremea ocupaţiei romane în Dacia. Oricare ar fi „adevărul”, originea mărţişorului, atât de firesc numită după luna care îl găzduieşte, Martie, se pierde într-o vechime de mii de ani, săpăturile arheologice scoţând la iveală obiecte vechi de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu,ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gât.
În urmă cu peste 100 de ani, în Moldova şi Bucovina, mărţişorul era de fapt o monedă de aur sau argint, legată cu şnur alb-roşu la gâtul copiilor. Moneda simboliza forma soarelui şi exista credinţa că această fărâmă de soare le poartă noroc. Fetele îl purtau timp de 12 zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului. Există credinţa că mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare, binecuvântând astfel norocul celui care l-a pus. Cu banul respectiv îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.
În zonele româneşti străvechi, la înmânarea mărţişorului de 1 Martie, copiii veneau din locurile însorite de pe munte până în pragul casei cu brazdele de iarbă şi cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trecea de trei ori pragul peste brazdă, mama ieşea cu colaci, iar florile se treceau din gură în gură, pentru ca oamenii să devină tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se purta legată împreună cu cele două fire, alb şi roşu, până la sfârşitul sărbătorilor.
In MARTIE, dragii mei, veniţi să dăruim MĂRŢIŞOARE !!!!!
Expoziţia de mărţisoare






BUCURIE DE PRIMĂVARĂ
Institutor Mandra Ileana
Grupul Şcolar Ocna Şugatag – Structura Breb, Maramureş

Primăvara, anotimpul reînvierii, este mult aşteptat de noi toţi, să alunge frigul şi zilele mohorâte ale iernii şi să le înlocuiască cu blânda mângâiere a razelor soarelui, dar şi să aducă cu sine primele bucurii, acelea de a oferi un mărţişor sau mai apoi o felicitare celei mai iubite fiinţe din lume, mama. Şi ce bucurie poate fi mai mare decât aceea de a-i dărui un mărţişor sau o felicitare confecţionate chiar de către tine, în care pui toată dragostea şi recunoştinţa din lume pentru fiinţa care ţi-a dat viaţă.
Astfel, în fiecare an şi noi, dascălii, împreună cu elevii claselor I – IV avem prilejul de a ne bucura de sosirea primăverii la fiecare început de martie şi de a confecţiona felicitări sau mărţişoare, dar şi de a susţine multe alte activităţi interesante legate de primăvară.
În cele ce urmează, voi prezenta câteva secvenţe din activitatea intitulată „Coşuleţ cu ghiocei pentru mama”, o activitate în care printre altele am confecţionat cu elevii clasei a II-a şi o felicitare pe care am dăruit-o mamelor la sfârşitul serbării de 8 Martie.
Astfel, în momentul lecţiei numit „evocare”, am reamintit, împreună cu elevii, semnele primăverii, folosind metoda ciorchinelui:

insecte păsări călătoare
flori ghiocei


ploaia fenomene natura se trezeşte brânduşe
ale naturii la viaţă

tunetul

oamenii se îmbracă PRIMĂVARA sărbători religioase
mai subţire

Paştele
se efectuează munci sărbători tradiţionale
de primăvară


1 Martie 8 Martie

După anunţarea subiectului şi a obiectivelor, s-a prezentat lucrarea demonstrativă, „produsul finit” pe care urmau să-l obţină elevii la sfârşitul activităţii.


Materialele necesare sunt: şabloane, hârtie glasată verde (pentru frunze) şi roşie (pentru coşuleţ), hârtie albă (pentru ghiocei), marker, adeziv, foarfece şi un şnur de mărţişor.
Se explică şi demonstrează apoi modul de lucru: elevii desenează după şablon coşuleţul şi frunzele, ghioceii primindu-i gata desenaţi. Decupează apoi elementele menţionate mai sus şi le lipesc după modelul de mai sus. În interiorul coşuleţului se poate scrie o strofă dintr-o poezie sau urări pentru mama. Se conturează ghioceii cu markerul, se scrie 8 Martie în mijlocul lui şi se desenează liniile de pe suprafaţa lui. La sfârşit se leagă şnurul, în partea de sus, sub formă de fundiţă.
Acest mic dar, semn al recunoştinţei, împreună cu serbarea pregătită minuţios au trezit emoţia în sufletul mamelor aducând bucurie, bucurie de primăvară.

Bibliografie

1. Bout, O. – Ghid de practică pedagogică, Aska Grafica, Sighetu Marmaţiei, 2006


Pastele la romani

Inst. Capitan Mirela
Scoala cu clasele I-IV Chislaca, Jud. Arad


Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Hristos. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării.
În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni.
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristor in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentează asupra casei, a curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun staie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi.
La biserică, preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biseria de trei ori. Serviciul divin se desfăşoară afară, iar când preotul va rosti „Histos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”. Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii, iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă.
Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, fiind interzisă orice activitate distractivă. În această zi, e interzis şi somnul.
Luni, a doua zi de Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei morţi, mergând, în cele mai multe cazuri, la cimitir. O credinţă răspândită printre români e că, timp de o săptămână de la Înviere, porţile Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune că sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai.
Simboluri pascale
Iepurasul Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.

Oul Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura.
Mielul
. Dupa traditie, in familiile crestine se maninca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.




PRIMĂVARA ÎN DAR MAMEI
MAMI, TE IUBESC!
Inst. Aftinescu Dorina
Şcoala cu Clasele I-VIII, Galicea Mare

Motto:
”Primăvara este o reflexie a grădinii sufletului nostru, iar mărţişorul este cea mai de preţ floare răsărită într-însa”.

“ Înc-o dată, iar şi iară…
A iubi e primăvară….”
Natura ne anunţă că primăvara a bătut la geam… Noi, cu mic cu mare, bucuroşi, am deschis fereastra, iar atunci am primit mângâierea soarelui de primăvară… Apoi împreună am descoperit “vestitorii primăverii”, iar pe ea, am poftit-o şi la noi în clasă, căci în inimă o purtăm mereu. La început timidă, dar apoi prinzând curaj, primăvara s-a instalat la noi în clasă…

Copil I: Astăzi vom sărbători
Ziua mamei şi va fi
Cât se poate de frumos
Căci vom prezenta duios:
Cântece pentru mămici,
Poezii pentru bunici…
Că noi tare le iubim,
Fericire le dorim,
Viaţă lungă, sănătate
Şi belşug să aibă-n toate!
Cântecul ”Hai la serbare!”
Gongul se-aude R: Să cântăm, să dansăm,
De trei ori a bătut Să ne costumăm
Acesta e semnalul Într-un glas, într-un pas
Povestea a-nceput. Scena ne-a atras
Îţi cântăm, îţi dansăm
Hai la spectacol Să te bucurăm.
Programul să îl vezi
Vei fi ca-ntr-un miracol
Să nu-şi vină să crezi!
R: ……………………………….
Ce minunat e!
Cadouri veţi primi,
Petrecerea începe
Veniţi acum, copii!
R: ………………………………..
Copil II: Adă, Doamne, Primăvara!
Zi-i mai repede să vină,
Să-nflorească toată ţara
Şi caisul din grădină;
Scoate mugur din răchită
În pădurea de sub vii,
Să le ducem înflorite
Mamei noastre de Florii!
Cântec ”Cântec de primăvară”
O, vino, mai, cu soare, R: O, cât aş vrea să văd azi
Cu verzile câmpii Frumoşii ghiocei
Şi susur de izvoare Pe lunca-mpodobită,
Cu floricele mii! Drăguţii mieluşei!

Să vină vremea bună
Sub cerul însorit
Şi firea să ne spună
Că totul a-nflorit.
R: …………………………….

Să vină păsărele
Şi-n crâng privighetori
Şi cucul să ne-ngâne
Voios de mii de ori.
R: …………………………………
Bătrânul An: Aceasta-i fiica mea plăpândă, A topit gheaţa subţire
E frumoasă şi e blândă! Şi a-nceput încet să-nşire
Ghioceii din zăpadă Florile prin poieniţă -
Toţi copiii pot să-i vadă. A împletit o coroniţă.
Şi în păr are cunună –
Flori de măr şi-o vorbă bună.
Soarele îi va trimite
Raze calde s-o ajute
Să împrăştie verdeaţa,
Tuturor să dea speranţa.
Şi natura o răsfaţă
Pân` se va trezi la viaţă.

Copil III: Vai, cât eşti de frumoasă…
Ca o zână din poveşti!
Cu adevărat îmi spune:
Tu chiar Primăvara eşti?

Primăvara: Da, Primăvara sunt
Şi am venit în zori
Cu alaiul meu de gâze,
De fluturi şi de flori.

Ce fericită sunt, copii, Şi păsări se întorc la voi,
Că v-am adus doar bucurii: Şi nu mai sunt copacii goi;
Şi flori, şi fluturi coloraţi Ei s-au împodobit de flori -
V-aşteaptă-acum să vă jucaţi! Ce de parfumuri, ce culori!
Eu sunt fiica anului, cea mai tânără şi mai frumoasă. Pe mine mă mângâie soarele cu razele lui călduţe şi luminoase.eu trezesc la viaţă întreaga natură: aici flori, dincolo verdeaţă, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele.
Câtă frumuseţe, câtă viaţă şi veselie peste tot locul!

Soarele: Eu sunt mândrul Soare,
Atunci când răsare
Pe întinsele ogoare,
Ţara-ntreagă se găteşte
Şi livada înfloreşte.

Copil IV: Prima floare răsărită
Pe un petec de pământ,
Mic şi-obraznic, ghiocelul,
Stă mereu cu nasu-n vânt.

Ghiocelul: Sunt micuţ şi frumuşel Ghiocel cu trei petale,
Şi mă cheamă Ghiocel Curajos, am şi sosit!
Eu alung Iarna din ţară Mă întâmpinaţi în cale
Şi-aduc dulcea Primăvară. Cu salut de bun venit!
Ghiocel micuţ, gingaş,
Am venit în graba mare
La ai ţării copilaşi
Pentru-a mamei sărbătoare.

Cântec ”Primăvara”
Clopoţei, ghiocei, În parc un bătrânel R: Ce bine că a venit primăvara iar
Flori frumoase de vrei Stă pe bancă niţel Cu bucurii pentru copii,
Primăvara Primăvara Cu toţii noi să vă cântăm
Soarele s-a trezit, E cu un nepoţel Să ne bucurăm.
Iarba a încolţit Ce se joacă şi el
Primăvara . Primăvara.

Copil V: Martie – natura reînvie,
Şi soarele e mai strălucitor.
Martie – aduce întotdeauna
Simbolul cald şi sincer – MĂRŢIŞOR.

Mărţişorul: Din alb şi roşu-am împletit
Cu gând curat şi dragoste,
Eu, Mărţişor neobosit,
Din alte părţi azi am sosit
Ca să ofer o bucurie
Femeilor de pe-astă glie.
Şi-atunci când primăvara vine
Şi vă gândiţi cu toţi la mine,
Sosesc în glas de ciocârlie
Şi zâmbet de copilărie.

Copil VI: Primăvara a sosit Iese iarba luminoasă,
Şi pe noi ne-a-nveselit. Rândunica vine-acasă.
Baba Iarnă a plecat Cuibul iar şi-l va clădi
De la noi din sat. Pentru a se-adăposti.

Rândunica: Rândunică inimoasă, Eu am roşu sub bărbiţă,
Chiar sub streaşina la casă Coada ca o furculiţă,
Fac un cuib rotund din lut Pieptul alb ca de mireasă,
Pentru pui şi-un aşternut Spate negru de mătasă.
De puf moale pregătesc.
Când e gata, eu clocesc
Ouă mici cât o alună.

Fluturașul: Am venit în zbor rotat Mândru mă sucesc cu foc
Musafir neaşteptat: Ba pe-un fir de busuioc,
Picături de peruzea Ba pe-un fir de trandafir
Pe aripi de catifea. Ca să-l văd şi să-l admir.
Sunt zburdalnic şi poznaş,
Un drăguţ de fluturaş!






Cântec ”Fluturaşul meu”
Soarele a răsărit Păsările i-au urat: El dansează printre flori,
În poiana cu pitici ”Bună dimineaţa!” Printre florile de mac
Fluturaşul s-a trezit, Fluturaşul colorat Fluturaşul colorat
S-a trezit din somn. S-a trezit din somn. S-a trezit din somn.

R: Sus, sus, tot mai sus
Zboară, fluturaşul meu,
Sus, sus, tot mai sus
Fluturaşul meu




O PRIMĂVARĂ FRUMOASĂ ÎN ROŞU ŞI ALB!
LA MULŢI ANI!




MOMENTE DE NEUITAT, SERBĂRILE ŞCOLARE

Înv.Periat Danuţa Şcoala cu clasele I-VIII „Gh.Maier” Unirea/Alba
Înv. Mihoc Maria Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureş/Alba

Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea aptitudinilor artistice,gusturile şi interesele şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi al fiecărui copil în parte.
Serbările şcolare oferă momente de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc cei implicaţi, având o încărcătură emoţională maximă. Plăcerea aceasta am simţit-o realizând serbări cu generaţii de elevi.
După tematica abordată, serbările şcolare se pot clasifica astfel:
Ø serbări şcolare de iarnă legate de Crăciun şi de Anul Nou;
Ø serbări şcolare de primăvară prilejuite de Ziua Femeii, a mărţişorului şi de Paşte;
Ø serbări şcolare de sfârşit de an;
Ø serbări şcolare prezentate cu ocazia unor evenimente importante din viaţa poporului nostru;
Ø serbări şcolare la nivel de clasă sau şcoală.
Importanţa unor asemenea festivităţi lărgesc orizontul spiritual al elevilor şi contribuie la acumularea de noi cunoştinţe, îmbogăţesc şi remontează viaţa afectivă, stimulând sentimente nebănuite sau dezvoltând pe cele slab manifestate anterior, contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere prin dorinţa de reuşită., favorizează concentrarea atenţiei pe parcursul desfăşurării programului. Prezenţa spectatorilor trezeşte în copil energia de a învinge timiditatea, stimulează independenţa de acţiune.
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se realizează prin intermediul serbării. Intervenţia la momentul oportun cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi susţinută de suportul afectiv-motivaţional, contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar tim sporeşte capacitatea de existenţă la efort.
Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasă activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate.
Pentru a spori şansa de reuşită a serbărilor trebuie să se apeleze la talentul de recitare a unora, la calităţile sportive, de ritm şi graţie a altora, la înclinaţiile muzicale, la abilităţile practice ale celorlalţi pentru realizarea costumelor, decorurilor, armonizând talentele şi apreciindu-le în egală măsură.
Trebuie ca repertoriul serbărilor să aibă conţinut accesibil elevilor, atât ca posibilităţi de interpretare cât şi ca valoare artistică reală, să nu deformeze autenticul acestor creaţii şi să cuprindă diverse forme de manifestare artistică, într-o concepţie echilibrată. Versul, muzica vocală, cea instrumentală, dansul popular şi cel ritmic, gimnastica artistică, scenetele scurte, pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietate şi dinamism spectacolului.
Toate aceste activităţi au rol formativ, punând în valoare capacităţile intelectuale, afective, estetice şi fizice ale elevilor.
Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului.Contribuţia elevului la pregătirea şi realizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor: distracţie, înălţare sufletească, plăcere estetică, satisfacţie- toate acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens.
Pregătirea elevilor pentru serbare este un aspect tot atât de important ca şi pregătirea învăţătorului pentru acest eveniment. Această cerinţă se traduce printr-o acţiune ce cuprinde mai multe momente:
Ø comunicarea din timp a datei la care va avea loc serbarea;
Ø comunicarea temei; cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul, ceea ce favorizează receptarea, sporeşte eficienţa învăţării;
Ø stabilirea repertoriului şi concepţia spectacolului, unde învăţătorul este „regizor” şi „scenograf”
Desfăşurarea serbării cuprinde mai multe momente:
Ø pregătirea cadrului corespunzător, diferit de cel al sălii de clasă;
Ø amenajarea de expoziţii cu lucrări ale elevilor;
Ø deschiderea serbării de către învăţător, care precizează scopul activităţii;
Ø participarea efectivă a elevilor, interpretând fiecare rolul pe care l-a avut de susţinut;
Ø în încheierea serbării învăţătorul apreciază comportarea elevilor, calitatea contribuţiei acestora, acordându-i-se astfel acestui moment valoare pedagogică.
Serbările copilăriei, momentele acestea de maximă bucurie, atât pentru copii cât şi pentru părinţi, întăresc şi fortifică sufletele viitorilor adulţi.
În calitate de învăţătoare ne bucuram că am pus un fir de nisip în scoica sufletelor de copii, care în timp va transforma talentul unora în perle ale artei.
În fiecare an şcolar am avut în vedere evenimentele deosebite, sărbătorile religioase sau naţionale: 1 Decembrie, Crăciunul şi Anul Nou, Paştele, 8 Martie, sfârşitul anului şcolar, etc. Cu ocazia sărbătoririi Crăciunului, a Anului Nou şi a Paştelui am realizat montaje literar-muzicale dedicate acestor evenimente.
Serbarea „Îngeraşii” - cu mai multe spectacole, la Paşti, la Bisericile din localitatea Unirea şi Ocna Mureş cât şi la Unitatea Medico-Sociala, „Îngeraşii” au adus suflu Învierii Mântuitorului comunităţii locale în cadrul bisericilor.
În zilele de Paste acest grup a recitat versuri de o frumuseţe spirituală de neuitat îmbinate cu cele mai alese cântece religioase ce au impresionat adânc enoriaşii. Ei au susţinut spectacole unde au fost audiaţi de creştinii emoţionaţi până la lacrimi, care i-au îmbrăţişat cu atâta căldură. Programul a fost înregistrat pe o casetă, iar ei au fost răsplătiţi cu dulciuri şi ouă roşii.
Prin versurile sublime de Înviere ei au adus un strop de bucurie în sufletele credincioşilor. Peste tot, la toate bisericile erau aşteptaţi cu multă dragoste şi entuziasm şi aplaudaţi cu bucurie şi căldură. Redăm câteva versuri:
„Cântaţi, Hristos a înviat!
Şi clopotele-n dimineaţă
Să – nalţe – n ceruri – nseninat
Cântare dragostei de viaţă !
Şi glasul lor purtat de vânt,
Când va sui lumină
Spre tronul Domnului cel Sfânt
Lui lumile se-nchină
În ceasul binecuvântat
De vis şi rugăciune”
Sau cântat cântece de Înviere: „Hristos a înviat, Din mormânt întunecat, E viu, E mare”
„Îngeraşii” au interpretat o suită de pricesne: „Fraţi creştini, Tu mi-ai fost şi-mi eşti scăparea, Se aude clopotul bătând, Unde să mă duc?”
Redăm din aceste pricesne câteva versuri de aur:
„O Cristoase în sfânta taină
Ce doreşti să ne iubim
Dă-ne nouă a ta pace
Darul tău să-l împlinim.”
Serbările şcolare de natură religioasă constituie „primii paşi pe drumul infinit al întâlnirii cu credinţa, al întâlnirii cu Mântuitorul Iisus Cristos”.

BIBLIOGRAFIE:
Livia Decun: „Contribuţia activităţilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăţământ”, în Învăţământul Primar, nr. 4/1998;
Maria Ionescu: „Serbările şcolare- prilej de bucurie”, Învăţământul Primar, nr.2-3/2001.






ANOTIMPURILE
Muresan Marieta
Şcoala Generala Mihesu de Campie, jud Mureş

Crăiasa anului
Dragii mei v-am invitat
Să vedeţi patru copii
Care astăzi s-au certat
Oare ştiţi voi ce o fii ?
Să vedeţi ce întâmplare
A ieşit azi ceartă mare,
Nicuşor şi Ilenuţa
Eugen şi Măriuţa
S-au certat ca niciodată
Ca să afle acum îndată
Care dintre anotimpuri
Ar fii cel mai potrivit
Ca să stea la noi în ţară .
În tot anul negreşit,
M-am gândit să-i chem aici,
Să spună la mari şi mici ,
Dintre patru anotimpuri
Care e cel mai iubit?
Să ne stea aici tot anul
Care e mai nimerit.
--- Hai copii veniţi la mine !

COPIII:
Am venit ! Am venit !

Crăiasa anului :
Hai copii , veniti ,veniti !
Şi pe rând să ne vorbiţi
Când vă place şi-e mai bine
Vara cu zile senine ?
Iarna cu zile geroase ?
Toamna cu fructe gustoase ?
Sau vă place primăvara
Când în floare-i toată ţara ?
Ia gândiţi-vă voi bine
Care dintre anotimpuri
Ar fi cel mai potrivit
Să ţină cât ţine anul ?

COPIII:
--- Iarna cu gheaţă pe geamuri !
--- Toamna cu roade pe lanuri !
--- Ba vara cu soare fără nori !
--- Eu vreau primăvara cu fluturi şi flori !
--- Ba iarna !
--- Ba toamna !
--- Ba vara !
--- Eu tot primăvara !

Crăiasa anului :
Hai copii nu vă certaţi
Pentru ce vă supăraţi ?
C-am s-aduc aici îndată
Toamna mândră şi bogată,
Primăvara înverzită,
Vara caldă şi-nsorită,
Am s-aduc şi alba iarnă
Fulgişorii să şi cearnă
Ca să ştie lumea –ntreagă
Care vă e cea mai dragă.
Vino dragă primăvară
Răspândeşte peste ţară
Ghiocei şi brebenei ,
Flori de măr şi stânjenei.

PRIMĂVARA : Eu sunt fiica cea mai tânără şi mai fumoasă . Pe mine mă mângâie soarele cu razele lui călduţe şi luminoase . Eu trezesc la viaţă întreaga natură cu flori verdeaţă , pomi în floare , zumzet de albine , ciripit de păsărele .

COPIII : Primăvară , bun venit la noi în ţară ! ( se pot spune poezii cu primăvara şi cântece )



UN COPIL : Vai, cât este de frumoasă !
Ca zâna din poveşti ,
Cu adevărat îmi spune
Chiar primăvara eşti ?
Crăiasa anului : Acum să intre a doua fiică ã anului , vara .

VARA : Eu sunt cea mai strălucitoare . Soarele mă iubeşte mai mult. Razele lui fierbinţi îmi coc grânele şi fructele . Cât vezi cu ochii spice de aur , livezi îmbelşugate şi pajişti odihnitoare . Aici se seceră şi se treieră , dincolo se coseşte fânul , se culeg cireşe , vişine , piersici şi caise .
( poezii şi cântece cu vara )
Crăiasa anului : Vino toamnă , toamnă dragă
Cu alai de fructe-n drum ,
Cei ce au muncit tot anul
Culeg roadele acum .
TOAMNA : Nici una dintre voi nu mă întrece în frumuseţe nici în bogăţie . Nu vedeti că peste tot pe unde trec pământul îmi dăruieşte rodul ? Am din belşug struguri , mere , nuci , zarzavaturi şi legume. Hambarele sunt pline cu porumb .
( poezii şi cântece cu toamna )

Crăiasa anului :
Haide iarnă te arată !

IARNA :
Iarna sunt şi am venit
Cu steluţe-n frunte
Eu zăpadă-am presărat
Sus în vârf de munte ,
Câmpul iată-l învelit
Cu albă plăpumioară ,
Gerul rece a sosit
Vai ce frig e afară !
( poezii şi cântece de iarnă )

Crăiasa anului : Ei copii cred că aţi aflat
Care dintre anotimpuri
Este cel mai minunat ?

COPIII : Care , care , care să fie ­? Care să stea la noi tot anul ?

IARNA : --- Iarna-i albă c-an poveste.
PRIMĂVARA : --- Primăvara înflorită.
VARA : --- Vara-i caldă şi-nsorită.
TOAMNA : --- Toamna mândră şi bogată.

Crăiasa anului :
Dragi copii aţi cunoscut
Anotimpurile toate
Dar să fie veşnic unul
În tot anul nu se poate .
Primăvara când soseşte
Toată ţara înfloreşte ,
Vara e folositoare
Coace grâul pe ogoare,
Toamna încărcată vine
Cu livezile ei pline,
Iară iarna fata mea
Aduce covor de nea .

COPIII : Noi pe toate le iubim
Şi pe toate le dorim.
UN COPIL : Toti copiii au să-nţeleagă
Că în ţara noastră dragă ,
Toamna , iarna , primăvara
Sau înfierbântata vară ,
Pentru lumea muncitoare
Toate sunt folositoare.


FELICITĂRI DE 8 MARTIE
Muresan Marieta
Şcoala Generala Mihesu de Campie, jud Mureş





Mama

Inst Blidar Teodora
Scoala Generala „Titus Popovici” Misca

Mai oftează şi-n somn mă sărută ;
Eu îi simt răsuflarea în păr .
Când în viaţa aceasta sălcie
Toate grijile lumii o dor .

Cu de toate m-aşteaptă când vin
Eu îi spun ce-am făcut pe la şcoală .
Îmi dă sfaturi, mă-nvaţă să ştiu
Să mă apăr de rău şi de boală.

Eu în braţe o strâng,
Pe pământ ea e toată minunea !
De la mama e primul cuvânt

Şi eu sunt pentru ea “slăbiciunea” .






Mama

Mamă eşti lumina ochilor mei...
Faţa ta e ca a mea,
Ochii tăi sunt două stele,
Dar, te iubesc şi te ador,
Mamă bună şi frumoasă.
Te rog, mamă, să fii alături de mine
Şi la rău ca şi la bine,
Căci tu eşti speranţa mea
Cum voi fi şi eu a ta,
Pentru toate-ţi mulţumesc
Şi note bune îţi dăruiesc !


Prima fiica a bătrânului an

Inst Gologan Afrodita
Scoala generala “T. Popovici” Mişca, Arad

A poposit pe hornul casei o barză, semn că a sosit în ţară prima fiică a bătrânului an. Cea mai răsfaţată dintre cele patru fiice. Ea este zâna cu rochie de ghiocei şi toporaşi, a presărat petice de pământ, fară zăpada si a trezit la viaţă natura.
Zăpada topită lasă grâul să scoată capul la soarele ce zâmbeşte, sa-l încălzească şi să-l crească. Pomii şi-au luat mantaua verde pestriţata cu flori mici, parfumate, iar grădiniţa mamei prinde culoare de la zambile, lăcrimioare, allele, ghiocei. În livada din spatele casei gazelle zumzaie, iar păsările călatoare se intorc la cuiburile lor.
Trilurile păsărilor şi parfumul floriler ne binedispun!






Metoda Mozaicului adaptată şi folosită la activităţile de colaj
Instit. Elena Raveca Contiu
Şcoala cu Clasele I - VIII nr. 3 Cisnădie, jud. Sibiu

Experimentez de ceva vreme o nouă formulă pentru desfăşurarea activităţilor de colaj din cadrul disciplinei Abilităţi practice. Rezultatele şi eficienţa metodei pe care o practic mă face să o împărtăşesc şi altor colegi în ale meseriei.
Până a descoperi această formulă, pregătirea unei activităţi de colaj imi cerea multă energie şi timp pentru pregătirea şabloanelor. Elevii lucrau individual, unii nu reuşeau să finalizeze lucrarea.
Iată cum procedez acum:
Pregătirea materialelor :
Îmi aleg un tablou mai complex care va fi realizat în timpul orei de către o echipă de 4 elevi.
Împart lucrarea în 4 secvenţe ce pot fi realizate independent şi realizez şabloanele pentru fiecare secvenţă în parte.
Desenez şabloanele pentru colaj pe o coală albă şi scriu pe fiecare şablon în parte ce anume reprezintă acesta.
Laminez coala cu şabloanele şi le decupez.
Împart şabloanele în patru plicuri corespunzătoare celor patru secvenţe de realizat ale tabloului
Organizarea activităţii de colaj:
1. Împart elevii în echipe de câte 4 şi le prezint tabloul pe care îl vor realiza prin colaborare.
Distribui coli pentru realizarea tabloului fiecărei echipe în parte. Acestea vor fi etichetate cu numele şi componenţa echipei.
Fiecare dintre cei patru elevi îşi alege o secvenţă a tabloului pe care doreşte să o realizeze.
În funcţie de alegerea lor, elevii se vor întâlni la alte mese de lucru la care vor găsi toate materialele necesare pentru realizarea secvenţei.
După finalizarea conturării pieselor şi decupării lor, elevii se întorc cu produsele lor pentru a le lipi pe coala echipei lor, urmărind modelul ataşat.
Elevii care termină mai repede le vor oferi asistenţă şi ajutor colegilor care nu au terminat încă.
Fiecare echipă îşi prezintă tabloul final realizat în faţă clasei.
Evaluare:
Produsele finale pot fi evaluate atât ca realizare globală cât şi pentru contribuţia personală a fiecărui elev în parte. Un criteriu suplimentar de evaluare este colaborarea din cadrul echipei şi ajutorul acordat colegilor în dificultate.
Prin folosirea acestei metode am obţinut următoarele beneficii:
- timp scurt pentru pregătirea şabloanelor şi materialelor necesare. Acestea pot fi realizate într-un singur exemplar şi recuperate la sfârşitul activităţii pentru activităţi similare
- fiecare elev se simte responsabil de realizarea echipei şi de aceea motivaţia pentru muncă este superioară
- Elevii colaborează pentru finisarea lucrării, işi oferă ajutorul, îşi cer unii altora sprijin şi oferă explicaţii, se corectează unii pe alţii.
Anexez poze cu două dintre lucrările realizate de către elevi prin colaborare în acest an şcolar.







Concurs de matematică vizând cunoaşterea operaţiei de înmulţire
Instit. Elena Raveca Contiu
Şcoala cu Clasele I - VIII nr. 3 Cisnădie, jud. Sibiu


În ultimul timp s-au înmulţit concursurile şcolare, dar la acestea se pot înscrie elevii doar contra cost, contravenind ideii de şansă egală. Ele au devenit o afacere pentru promotorii lor, şi din cauza caracterului restrictiv vor participa întotdeauna la ele fie elevii ce au părinţi cu dare de mână, fie elevii având dascăli ambiţioşi. Beneficiile .... sunt mai mult pentru cadrele didactice ce au elevi înscrişi şi câştigători în asfel de competiţii (vezi punctajul adiţional din fişa de acordare a gradaţiilor de merit). Jurizarea nivelează valorile, atribuind adesea premii şi lucrărilor mai puţin valoroase doar pentru a stimula participare cât mai numeroasă. Competiţia nu este reală şi ca urmare nici motivaţia elevilor nu este suficient stimulată.
Totuşi, concursurile sunt necesare, efortul depus de elevi pentru victorie, implicarea şi reuşita pot mobiliza energii şi oferi motivaţii durabile. Ce putem face ca acestea să fie cu adevărat formatoare şi motivante fără a implica prea multe costuri din partea părinţilor, astfel încât toţi elevii să aibă şanse egale?
Voi prezenta un concurs realizat în şcoală între două clase a III a - paralele vizând însuşirea şi utilizarea corectă a operaţiei de înmulţire în exerciţii şi probleme.
Regulamentul participarii la concurs a fost anunţat cu patru săptămâni înainte ca acesta să aibă loc.
1. Vor participa toţi elevii din ambele clase.
2. Fiecare dintre ei are posibilitatea să se înscrie în funcţie de rezultatele la clasă la una dintre cele trei secţiuni dar vor avea în vedere ca participarea la acestea să fie echilibrată ca număr de elevi înscrişi.
Secţiunea I : viteză, ce constă în a da rezultate oral, cât mai rapid, unor exerciţii de înmulţire spuse de învăţător
Secţiunea a II a : durată constă în a efectua exerciţii diverse de înmulţire, ce implică ordinea operaţiilor sau de utilizare a noţiunilor matematice.
Secţiunea a III a : rezolvare de probleme

3. Punctele acumulate la cele trei secţiuni vor desemna clasa câştigătoare a concursului.
4. Pentru premierea clasei câştigătoare se vor folosi bani câştigaţi de elevi la bazarul organizat în şcoală, fiecare din cele două clase participând cu o cotă egală, dar câştigătorul ia totul. (acest lucru nu exclude fair play-ul de a impărţi cu clasa ce a pierdut tortul câştigătorilor)
5. Elevii ce perturbă buna desfăşurare a concursului vor pierde dreptul de a participa la competiţie.
Desfăşurarea concursului:
Elevii înscrişi la secţiunea viteză sunt aşezaţi pe două coloane în funcţie de clasa aparţinătoare. Învăţătorul numeşte un copil din clasa A şi unul din clasa B pentru a da răspunsul unei înmulţiri. Cel ce răspunde mai repede corect rămâne în competiţie, celălalt se retrage. Operaţia se repetă cu toate perechile. Elevii rămaşi în concurs vor concura mereu cu un coleg din clasa paralelă luat aleatoriu. Când în una dintre clase n-a mai rămas nici un elev în concurs, sunt declaraţi câştigătorii ce aduc clasei aparţinătoare câte 1 punct. La dorinţa invăţătorilor se poate relua de două , trei ori acest concurs.
Elevii înscrişi la a doua secţiune au de parcurs un traseu cu 5 staţii . Ei pleacă de la start şi la fiecare dintre cele 5 staţii primesc câte o fişă cu un exerciţiu (mai complex) de rezolvat. Rezultatul corect obţinut îi permite să inainteze la următoarea staţie iar cel greşit il obligă să rămână pe loc şi să rezolve acolo exerciţiul următor. Câştigători sunt aceia care ajung primii la linia de sosire.
Elevii înscrişi la secţiunea rezolvare de probleme primesc fiecare câte o fişă conţinând 3 probleme. Rezolvarea corectă a fiecăreia dintre ele va aduce clasei câte 1 punct.
O bună organizare poate face ca la sfârşitul competiţiei să se poată deja cunoaşte câştigătorii şi să se decerneze premiul.
Am practicat acest concurs şi beneficiile obţinute mă îndeamnă să încerc să il promovez şi pentru alte obiective sau alte materii de studiu: i-am văzut pe elevi ajutându-se în clasă pentru o mai bună însuşire a tablei înmulţirii sau pentru înţelegerea modalităţii de rezolvare a unor exerciţii i-am auzit pe părinţi mulţumiţi de organizare, m-am bucurat de entuziasmul câştigătorilor şi de fair play-ul dovedit la împărţirea tortului. În plus a participat toată clasa, fără discriminare şi elevii s-au simţit uniţi în victorie şi în eşec.
Cel mai imbucurător feed – back de pe urma desfăşurării acestui concurs a fost însă o discuţie între doi elevi cu CES din clasă. Ei au declanşat o competiţie între ei pentru cunoaşterea tablei înmulţirii, pe care m-au rugat să o arbitrez. Astfel, ziceau ei, vor fi mai bine pregătiţi pentru a participa la concursurile viitoare.



Ghiocelul
Institutor: Ispas Mihaela Elena
Scoala generala Mihesu de Campie
jud Mures

Ghiocelul din gradina
S-a trezit de dimineata
Si-a inflorit cu bucurie
Pentru prima data-n viata

Soarele cand s-a ivit
Ghiocelul a privit
Si in semn de salutare
I-a trimis o sarutare

Iara zana primavara
Implinind menirea ei
Zise soarelui: - saruta
Pe toti vestitorii mei !





Mamei mele
Institutor: Ispas Mihaela Elena
Scoala generala Mihesu de Campie
jud Mures

Mama, mult te-ai chinuit
Cinci copii ai ingrijit.
Ne-ai dat viata,ne-ai crescut
Mai cu greu, cum ai putut.

Dar intr-o zi barbatul ti-a murit,
Apoi muri si fiul tau iubit.
Noi, patru fete , am ramas
Sa-ti stergem lacrimile de pe-obraz.

Necazul in naframa ti-l plangeai
La nimeni nu te jeluiai.
Si te rugai la Dumnezeu
Sa ne fereasca de ce-i rau.

Mama, eu sunt langa tine
Si ma rog sa-ti fie bine
Sa te-avem asa mereu
Sa ne-aduni in jurul tau.









Inst Gologan Afrodita
Scoala generala “T. Popovici” Mişca, Arad



Inst Hotaran Rodica
Scoala generala “T. Popovici” Mişca, Arad




Ghiocelul


Inst Pasca Garofita
Scoala generala “T. Popovici” Mişca, Arad
Am capsorul mititel
Alb, lucios si frumusel
Si ma cheama ghiocel.
Primavara cand apare
Si rasare mandrul soare,
Ghiocelu-i prima floare
Din zapada cand rasare.







Primavara

Primavara a venit,
Ghioceii s-au ivit,
Copacii au inverzit,
Florile au inflorit.


Pasari se intorc in tara,
Fluturi albi zboara afara,
Pe cer soarele straluceste,
Primavara el vesteste.


Timpul este bun de joaca,
Toti copiii ies afara,
Dupa fluturi ei alearga,
Cu mieluseii se joaca.


POVESTE DE PRIMĂVARĂ
Institutor Ursu Corina
Şcoala Generală „Sabin Manuilă” Sâmbăteni, Arad

Era o dimineaţă senină de primăvară. Pâlcuri negre de cocori străbăteau cerul vâslind spre orizont. O rază călduţă străbătu timidă perdeaua norilor. Alte raze o urmară temătoare parcă. În puţin timp, întreaga poieniţă era scăldată în lumină.
- Hei! Hei!...
- Hmmm...!
- Tre- zeş-te-te!
- De ce mă deranjezi? Lasă-mă să dorm! Zise supărat Firuţ, firul de iarbă, cel mai mic fiu al mamei Firuţa. Îşi întinse somnoros vârful fraged şi îşi deschise ochii privind curios spre nepoftitul musafir. Observă un ghiocel plăpând, cu petalele ca şi lacrimile îngerilor, cu ochişori în care străluceau nişte luminiţe jucăuşe şi cu o guriţă mică, rotunjoară.
- Cine eşti tu?
- Eu sunt Relu- Ghiocelul, vecinul tău!
- Vai, ce frumos eşti anul acesta, iartă-mă că nu te-am recunoscut! Dar... ce doreşti acum în plină iarnă?... Vai! Ascunde-te să nu te vadă Baba Iarnă!
- Care Baba- Iarna? Doamna Iarnă a plecat. A alungat-o Soarele. Îndrăzneşte şi ridică-ţi privirea... aşa... .
Firuţ îşi îndreptă privirea spre înaltul cerului. Deasupra brazilor, strălucea Soarele încă palid după lunga iarnă. Razele lui, la început timide, mângâiau acum natura trezind-o la viaţă.
- E primăvară...! spuse Firuţ.
- - Şi se apropie 8 Martie cu paşi iuţi! Zise Relu.
- - Poate în acest an Ana o să îşi plece ochii asupra ta şi o să te adauge celorlalte flori din bucheţelul pe care-l va oferi mamei sale.
- - Sper din toată inima, spuse Relu plin de speranţă.
Zilele treceau călduţe, iar cei doi prieteni, alături de alte nenumărate firuţe de iarbă şi de alţi gingaşi ghiocei se jucau fără grijă în poieniţa de la marginea p0ădurii. Glăscioarele lor limpezi înălţau imnuri de slavă Bunului Creator şi Primăverii.

Primăvara, primăvara, dansul norilor
Viorele şi magnolii
Simfonii în culori
Toată orchestra intonează
Slavă Creator!

- Hei! Hei!
- Hmm...
- Trezeşte-te! Tre-zeş-te-te!
- Ce e, ce s-a întâmplat?
- Azi e 8 Martie, ziua femeii. Cum arăt? Întreabă nerăbdător Relu, aranjându-şi pentru a nu ştiu câta oara albele-i petale.
- Arăţi mi-nu-nat! Ana te va observa precis în acest an! Dar... ce se aude? E Ana, pregăteşte-te! Spuse Firuţ.
Cu un coşuleţ în mâna ei cea mică apăru Ana, fiica pădurarului.
Era o fetiţă slăbuţă şi mititică. Ochişorii ca două flori de nu mă uita, cercetau poieniţa cu atenţie. Câţi ghiocei au înflorit în acest an! Va culege un bucheţel mai mărişor pentru mămica ei.
Culegea gingaşii ghiocei, cântând cu glăsciorul său subţirel.
A sosit ziua măicuţei,primăvară-i iar
Ana duce ghioceii mamei ei în dar,
Gingaşi ghiocei,pentru mama ei .

Fir cu fir ,aranja ghioceii plăpânzi iar bucheţelul devenea tot mai frumos. Cel mai frumos ghiocel din bucheţel,un ghiocel cu petalele ca şi lacrimile îngerilor, Relu,strălucea parcă printre celelalte flori.Era fericit. Visul i se împlinise.

Martie ,zi de întăi
A bătut la geam uşor,
Şi mi-a spus încetişor,
Cui să-i dau un mărţişor .

Primul ,mamei am să-l dau
Împreună cu ofloare
Cel de-al doilea am să-l dau,
Doamnei noastre-nvăţătoare.
,
N-am un singur mărţişor
Am mai multe,şi din ele,
Cel legat cu ghiocei
Am să-l dau bunicii mele.



MAMA
Înv. Roşca Mihaela Adela
Şcoala Generală “T.Popovici” Mişca, Arad


Mamă, de ziua ta
Vreau să-ţi dau ceva în dar.
Dar sunt mic şi nu găsesc
Şi nu vreau ca să greşesc.
În dar, îţi dau inima mea
Este mică, dar în ea
Se găseşte dragostea mea,
Te iubesc! Măicuţa mea!



MULŢUMESC, IUBITĂ MAMĂ

Mulţumesc, iubită mamă
Pentru grija ce mi-o porţi
Primăvara, iar te cheamă
Printre copii şi nepoţi.
Iar de ziua ta
Toate florile ţi le-aş da.
Dragostea şi iubirea mea
Şi te rog nu ma uita.


POVESTEA GHIOCELULUI

Inst. Păsat Mic Elena Corina
Şcoala cu Clasele I-VIII, Galicea Mare






Într-o zi, un înger zbura în văzduhul limpede legănându-se printre stelele strălucitoare. La fiecare stea se oprea şi culegea o floare la întâmplare. Şi după ce adunase câte una din fiecare lume a universului, făcând astfel în braţe un buchet ceresc, s-a pogorât pe Pământ şi a cules şi de aici o floare la întâmplare.
Apoi, urcă din nou la cer şi dispăru sub bolta de azur. Florile de pe Pământ, care îl zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.

-Este un trandafir, spuneau trandafirii.






- Este un crin alb ca şi el, spuneau superbii crini.



-Nu, este o floare de portocal cu parfum divin,încercau să convingă portocalii.






- Vă spun eu, suratelor, că nu poate fi decât o lalea, strigă fălindu-se o lalea splendidă.






Chiar şi violeta, atât de modestă de obicei, aspira la cinstea de a avea o soră în Rai şi susţinea cu blândeţe că îngerul luase cu el o violetă.



Singur, ghiocelul stătea deoparte, în tăcere. Celelalte flori uitaseră de el.
Deodată, din înaltul cerului, o lacrimă ca o perlă căzu şi prinse a străluci pe ghiocelul
cu tulpiniţa frântă.





Îngerul nu mai apăru; însă o voce divină străbătu văzduhul înmiresmat, ca o rugă blândă şi necontenită.
- Biată floare, zise, floare cu adevărat modestă; pentru că te-am vătămat, cere-mi o răsplată; spune-mi, ce doreşti?
- Mai nimic, răspunse ghiocelul.






- Vrei parfumul trandafirului?

- Nu.




- Strălucirea lalelei?Albastrul brebenelului?


- Nu.


- Frunza parfumată a lămâiului?
- Nu.
- Atunci, ce doreşti?
- Pentru că îţi face plăcere să-mi oferi un dar, Stăpâne, dă-mi voie să mă nasc şi să înfloresc iarna, sub zăpadă şi promoroacă şi fă ca la mireasma mea îmbătătoare, la apariţia mea binecuvântată, oamenii înăspriţi şi înfriguraţi de vânt şi de ger să se simtă încălziţi şi întăriţi de speranţa apropiatei primăveri, a soarelui de foc cu raze divine.
Din ziua aceea, ghiocelul este totdeauna prima floare care ne zâmbeşte după urâcioasa iarnă, alb ca şi cum ar mai purta încă urma lacrimii sfinte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu