Florin Claudiu Purcel

DOAMNE, FĂ-MĂ PROST!

2010-01-17T02:27:00.000-08:00

DOAMNE, FĂ-MĂ PROST!
de un anonim şi VICTOR SOCACIU

DE-AR FI SĂ-I LUĂM PE TOŢI LA RÂND,
ŞI ACTUALII DAR ŞI FOŞTII,
CEI MAI DEŞTEPTI DE PE PĂMÂNT
AU FOST ÎNTOTDEAUNA... ..PROŞTII.

NU TE RUGA LA URSITOARE
SĂ-ŢI FACĂ-N VIAŢA TA VREUN ROST,
MAI BINE URLĂ-N GURA MARE:
"IUBITE DOAMNE, FĂ-MĂ....PROST!"

DE CE SĂ TRAGI CA LA GALERĂ,
SĂ-NVEŢI ATÂTEA FĂRĂ ROST,
DE VREI SĂ FACI O CARIERĂ
AJUNGE NUMAI SĂ FII....PROST.

IN LUMEA ASTA CU DE TOATE,
UNDE SE-NVAŢĂ CONTRA COST,
PĂCAT CĂ NICI O FACULTATE
NU DĂ ŞI DIPLOMĂ DE......PROST.

AVEM IMPOZITE CU CARUL
DAR ÎNOTĂM ÎN SĂRĂCIE
ŞI CE BUGET AR AVEA STATUL
DINTR-UN IMPOZIT PE.....PROSTIE...

EI SUNT CA IARBA, CU DUIUMUL,
SĂ NU-I JIGNEŞTI, SĂ NU-I ÎMPROŞTI!
O, DOAMNE, DE NE-AR CREŞTE GRÂUL
CUM CRESC RECOLTELE DE ....PROŞTI.
ŞI-N LUMEA ASTA RASTURNATĂ,
UNDE CEI STRÂMBI SUNT CEI MAI DREPTI,

SAVANŢII NOŞTRI MOR DE FOAME
ŞI NUMAI PROŞTII SUNT DEŞTEPŢI

Cat de actual e C.Tanase

2009-06-23T12:05:00.000-07:00

Si cu asta ce-am facut?

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie?
Si cu asta ce-am facut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare?
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a cistiga o piine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte?
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete?
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?

Peda - Psiho

2009-06-13T07:39:00.000-07:00

Portofoliul

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-I urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi profe-sorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce tre-buie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiec-tivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.
Ce contine un portofoliu?
Portofoliul cuprinde:
- lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi
- numărul paginii la care se găseşte);
- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
- importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a
- elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;
- lucrările pe care le face elevul individual sau
- în grup;
- rezumate;
- eseuri;
- articole, referate, comunicări;
- fişe individuale de studiu;
- proiecte şi experimente;
- temele de zi de zi ;
- probleme rezolvate;
- rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
- teste şi lucrări semestriale;
- chestionare de atitudini;
- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau
- împreună cu colegii săi;
- observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
- reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
- autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
- interviuri de evaluare;
- alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea
- elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
- viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza
- intereselor şi a progreselor înregistrate;
- comentarii suplimentare şi evaluări ale pro-fesorului, ale altor grupuri de
- învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii;
Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive. Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventua-lele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea conti-nuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final. Acesta sporeşte motivăţia învăţării.” (Ioan Cerghit, 2002, p. 315)
TIPURI DE PORTOFOLII:
• Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări);
• Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii);
• Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)
Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asu-pra produselor pe care trebuie să le conţină de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiective-lor învăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă).
Atunci când elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui fată de munca depusă, lău-dându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbu-nătăţite. Evaluarea acestor produse se face multicriterial. De exemplu, criteriul conformităţii la teoria predată poate fi completat cu cel al inovativităţii şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ (numărul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusă evaluării efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă şi alte ele-mente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea capacitatea de autoevaluare. “Raportul de eva-luare” – cum îl numeşte prof. I. T. Radu – are în vedere toate produsele elevilor şi, în acelaşi timp, progresul înregistrat de la o etapă la alta. El se substituie tot mai mult modului tradiţional de realizare a bilantului rezultatelor elevului(lor) prin media aritmetică “săracă în semnificaţii privind evoluţia şco-lară a acestuia”
Cuprinzând obiectivele activităţii desfăşurate de elev, o selecţie a conţinuturilor, resursele folosite, gândurile elevilor asupra a ceea ce a lucrat, propriile concluzii de autoevaluare, materialele pot fi citite atât de profesor cât şi de părinţi sau colegi, fiind o sursă foarte bună de cunoaştere a elevului care a lucrat la alcătuirea portofoliului. Este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nu trebuie să fie o presiune.
Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:
CRITERII DE APRECIERE ŞI INDICI
DA PARŢIAL NU OBSERVAŢII
1. PREZENTARE
- evoluţia evidenţiată faţă
prima prezentare a
portofoliului;
- dacă este complet;
- estetica generală;
2. REZUMATE
- cu ceea ce a învăţat
elevul şi cu succesele
înregistrate;
- calitatea referatelor;
- concordanţă cu temele
date;
- cantitatea lucrărilor;
3. LUCRARI PRACTICE
- adecvarea la scop;
- eficienţa modului de lucru;
- rezultatul lucrărilor practice;
- dacă s-a lucrat în grup
sau individual;
- repartizarea eficientă a
sarcinilor;
4. REFLECŢIILE elevului
pe diferite părţi ale
portofoliului;
- reflecţii asupra propriei
munci;
- reflecţii despre lucrul în
echipă (dacă e cazul);
- aşteptările elevului de
la activitatea desfăşurată;
5. CRONOLOGIE;
- punerea în ordine cronologică
a materialelor;
6. AUTOEVALUAREA
elevului;
- autoevaluarea activităţilor
desfăşurate;
- concordanţa scop-rezultat;
- progresul făcut;
- nota pe care cred că o
merită;
7. ALTE MATERIALE
- calitatea acestora;
- adecvarea la teme propusă;
- relevanţa pentru creşterea
aprecierilor;
Portofoliul reprezină un veritabil “portret pedagogic” al elevului relevând nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite obţinute, interesele şi aptitudinile demonstrate, capacităţile formate, atitudinile, dificultăţile în învăţare întâmpinate, corelaţiile interdisciplinare, resursele pentru o învăţare ulterioară, disponibilităţile de comunicare şi de lucru în echipă, gradul de implicare în sarcina de lucru, perseverenţa şi conştiinciozitatea, trăsăturile de personalitate. Notarea termenilor cheie aleşi pentru portofoliu poate lua forma urmatoare:
NUMARUL DE PUNCTE CRITERIILE1
20
10
15
20
15
20
- Atingerea tuturor termenilor cheie;
- Înregistrarea acestora în timp util;
- Originalitatea aptitudinilor;
- Raţionamente superioare implicate;
- Relaţii cu alte materii;
- Reflecţia personală;
100 TOTAL
PORTOFOLIUL ÎN CAZUL METODEI DE ÎNVĂŢARE COOPERATIVĂ2
Ce este un grup de bază? Un grup de bază este o formă de asociere eterogenă, de lungă durată, cu membri stabili, în cadrul metodei de învăţare menţionate. Poate funcţiona pentru o materie, un an, câţiva ani. Scopul acestuia este să asigure sprijinul, ajutorul, asistenţa, încurajarea, necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios.
Ce este portofoliul de grup? Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrări/mostre din activitatea grupului, acumulate în timp, precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului.
Din ce este alcătuit portofoliul de grup? Elementele ce se pot regăsi într-un portofoliu de grup sunt următoarele: Coperta, care reflectă în mod creativ personalitatea grupului; Cuprinsul; Prezentarea grupului şi a membrilor săi; Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese; Mostre care au necesitat cooperarea între membrii grupului pentru a fi realizate; Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune în
timpul activităţii în comun; Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia;
1 http://fp.uni.edu/rac/col/romania/8-instruirea.htm 2 http://fp.uni.edu/rac/col/romania/clasificarea evaluarii.htm
Mostre individuale revizuite pe baza feedbackului primit de la grup (compoziţii, prezentări, etc.); Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale interacţiunii sociale – modul în care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să înveţe; O listă a viitoarelor obiective de învăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului; Comentarii şi feedback din partea profesorilor, metodiştilor şi a altor grupuri de studiu;
Pregătirea pentru folosirea portofoliului presupune răspunsul la următoarele
întrebări:
1. Cine alcătuieşte portofoliul:
____ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului.
____ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu.
____ Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului.
2. Ce tip de portofoliu utilizăm?
____ Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune
____ Portofoliu care demonstrează progresul
3. Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului?
a.
b.
c.
4. Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse în portofoliu?
a.
b.
c.
5. Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie?
a.
b.
c.
6. Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor?
_____ Profesorii/metodiştii _____ Elevii
Forma pe care o poate îmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente, fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezintă aspecte ale învăţarii şi/sau pe cei implicaţi în activitate. Portofoliul poate fi folosit la orice vârstă, la studenţi, elevi chiar şi la grădiniţă. De exemplu, preşcolarii de cinci ani pot alcătui un portofoliu la disciplina edu-caţie muzicală. Acesta poate să conţină: înregistrări pe casete audio, fotografii în timp ce cântau,
desene realizate de copii în legatură cu ce au învăţat şi au simţit pentru că nu au învăţat să scrie, etc. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii, adunând materiale într-o colecţie pe care copiii pot oricând să o revadă şi să o completeze.
Scopul nu este neaparat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a învăţării, prin directa implicare a participantilor la activitate. Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce învaţă, existând o perma-nentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor. Avantajele folosirii portofoliului:
. portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii;
. permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
. evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev;
. dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
. implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care
să-l reprezinte cel mai bine;
Autoevaluarea este un proces de învăţare, elevii asumându-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate, regândindu-şi propriul proces de învăţare, de gândire şi de evaluare. Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare.
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat. Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului. Ca metoda alternativă de evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decat cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici. Profesorul îl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor, iar elevii îl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra învăţării. Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului. Prin materiale pe care le conţine, el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii cum ar fi Şcoala Nr. … sau Liceul Nr. …, folosit fiiind ca “o modalitate de a reprezenta un grup, o şcoală chiar; este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcoli”. Instituţia şcolară respectivă încearcă astfel să-şi creeze o imagine în rândul viitorilor cursanţi ori în rândul părinţilor, arătându-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi în şcoala respectivă. Poate fi considerat în acelşi timp un instrument complementar folosit de profesor în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echipă, pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi învăţare. De asemenea, portofoliul este compatibil cu
instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de învăţare. Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, sintetizând activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an şcolar sau ciclu de învăţământ), portofoliul poate constutui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări.

METODA BRAINSTORMING

Brainstormingul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.”
Un principiu al brainstormingului este :cantitatea generează calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstormingului.
ETAPELE METODEI:
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate.Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atenţie, fără referiri critice.Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative.În acest caz funcţionează principiul „cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea ,argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. . 7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate

şi originale: cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalţi.
Învăţătorul trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.
În desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar se realizează de cele mai multe ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să exerseze atitudini deschise şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o manieră plăcută şi atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.
Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea:
- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;
- costurile reduse necesare folosirii metodei;
- aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
- stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate;
- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
Limitele brainstorming-ului:
- nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.
Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al înclinaţiilor, sub coordonarea unui moderator(în cazul nostru-învăţătorul), care îndeplineşte rolul atăt de animator, cât şi de mediator.Rolul învăţătorului este de a asculta cu atenţie pe elevi fără a interveni în discuţiile acestora; eventual, el poate intra în joc prin respectarea regulilor acestuia.Se mai recomandă ca grupul ce utilizează brainstorming-ul să fie compus dintr-un număr par de elevi. Folosită cu discernământ,această metodă stimulează creativitatea şi generează lecţii creative. Cu puţin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii.

CIORCHINELE

"Ciorchinele" este o tehnica eficienta de predare si invatare care incurajeaza elevii sa gandeasca liber si deschis.
"Ciorchinele" este un "brainstorming" necesar, prin care se stimuleaza evidentierea legaturilor dintre idei; o modalitate de a construi sau realiza asociatii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
"Ciorchinele" este o tehnica de cautare a cailor de acces spre propriile cunostinte evidentiind modul de a întelege o anumita tema, un anumit continut.
Etapele realizarii "ciorchinelui"

1. Scrieti un cuvant sau o propozitie nucleu in mijlocul tablei.

2. Scrieti cuvinte sau sintagme in legatura cu tema pusa in discutie.

3. Legati cuvintele sau ideile produse de cuvantul sau propozitia nucleu prin linii care evidentiaza conexiunile intre idei.

4. Scrieti ideile în legatura cu tema propusa realizand o structura in forma de ciorchine.
Reguli pentru utilizarea acestei tehnici
Scrieti tot ceea considerati necesar legat de tema respectiva.
Nu judecati ideile expuse, doar luati act de acestea.
Nu va opriti pana nu epuizati toate ideile pe care le aveti legate de tema data.
Dintr-o idee data pot aparea alte idei, astfel puteti construi "sateliti" ai ideei respective.
Lasati sa apara cat mai multe si mai variate legaturi intre idei. Nu limitati numarul de idei, nici fluxul de legaturi dintre ele.
Avantajele acestei tehnici de invatare
Prin aceasta tehnica se fixeaza mai bine ideile si se structureaza informatiile facilizandu-se retinerea si intelegerea acestora.
Tehnica "ciorchinelui" poate fi aplicata atat individual (chiar si la evaluare), cat si la nivelul intregii clase pentru sistematizarea si consolidarea cunostintelor.
In etapa de reflectie elevii pot fi ghidati prin intermediul unor intrebari, in gruparea informatiilor in functie de anumite criterii.

TURUL GALERIEI

Presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.

ETAPE:

- in grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza la o problema care se poate materializa intr-un produs (o diagrama) , pe cat posibil pretandu-se la abordari variate;

- produsele sunt expuse pe peretii clasei;

- la semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si discuta fiecare produs;

- isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse;

- dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsele lor

BULGARELE DE ZAPADA

Metoda presupune reducerea numarului de elemente, fatete ale unei probleme/situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale

ETAPE

- se imparte grupul in echipe de 7-8 persoane;

- se enunta tema;

- fiecare membru noteaza pe un biletel ideea sa si o pune pe centrul mesei;

- fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza( de la 1 la 8); se retin [primele 2-3 idei

- se reuneste tot grupul cu cele 2-3 idei de la fiecare si se repeta algoritmul, astfel se vor retine doar ideile pe care tot grupul le considera relevante

Intreaga clasa reunita, analizeaza si concluzioneaza asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tabla pentru a putea fi vizualizate de toti participantii si pentru a fi comparate. Seuresc si raspunsurile la intrebarile nerezolvate pana in aceasta faza cu ajutorul profesorului.

"Sub Copacul Buyu de Paul White" - 3

2009-06-09T08:45:00.000-07:00

"Sub Copacul Buyu de Paul White" - 2

2009-06-08T09:40:00.000-07:00

Nu poti sa faci tu insuti totul

Nyani, maimuta, si prietenul lui, Tuku, au gasit intr-o zi o nuca de cocos coapta.Sarind de pe o creanga pe alta isi aruncau unul altuia cu undemanare nuca. Erau neastamparati si faceau o mare galagie pe campurile pe care putrezeau incet gramezile de paie din anul trecut. Au alergat dupa nuca lor pe cand se rostogolea cat mai repede pe povarnisul dintre copacii Buyu, facand niste salturi mari. Nuca a sarit de pe malul inalt si a aterizat plescaind in valceaua Matope.Nyani si Tuku stateau flecarind nervose la marginea povarnisului. Valceaua era plina de namol; un loc periculos, pe care chiar si Jumbo, elefantu, il ocolea, pentru ca ramaneai prins in mlastina vascoasa si te cufundai tot mai tare in ea.Tuku statea la mal si se uita la nuca de cocos zacand ademenitor in valcea si pe care n-o putea ajunge.“Tu, Nyani, fi atent… ma duc s-o iau”, s-a laudat el. Si-a apropiat picioarele de un pietroi si a sarit jos. A aterizat foarte aproape de nuca. Labele i se umplura de namol, dar dupa obiceiul maimutelor si le-a sters repede de coada. A apucat nuca si s-a uitat razand la Nyany, care era sus:”Vezi deja am luat-o!”Acum voia sa se intoarca inapoi la mal, dar piciorul lui stang era prins tare. A incercat sa se ajute cu cel drept, cum obisnuieste sa faca o maimuta in asemenea cazuri. Dar inainte de a fi putut pronunta barem cuvantul cocos, ambele picioare erau impotmolite in namolul gros. Tuku a aruncat nuca. Dadea din maini si striga. Picioarele se afundau tot mai mult in namol. In spaima lui a strigat catre prietenul de pe mal:”Ajuta-ma!”Dar Nyani se scarpina doar in neputinta lui. Nici el nu era mai siret decat celelalte maimute. Asa ca… se vaicarea cat putea, caci pentru vaicareala n-ai nevoie de prea multa minte.Tuku, care se scufunda cat mai mult, a strigat:”Ce sa fac?” Nyani s-a agatat cu coada de o liana si se legana incet incolo si incoace, gandindu-se incordat.Tuku dadea din maini tot mai agitat. Deja mlastina ii ajungea acum aproape de genunchi. Cu cat lupta mai mult sa iasa, cu atat mai adanc se cufunda. Si cu cat se scufunda mai adanc, cu atat mai tare dadea din maini.In sfarsit lui Nyani i-a venit o idée. “Am gasit, Tuku”, a strigat el. “Tu ai o mustata mare! Apuca-te de ea sit trage-te afara!”Glasul lui Tuku s-a frant de bucurie. Acum era salvat. El si-a apucat firele de par si s-a tras cu toata puterea in sus. Aproape parea ca o sa reuseasca. Dar i-a troznit numai sira spinarii. Mlastina urca tot mai sus si mai sus.Tuku s-a agatat de firele de mustati si continua sa se tragaNyani fugea agitata incolo si incoace pe mal si striga: “Trage-te odata afara!”Dar mlastina urca tot mai mult. Ii ajungea lui Tuku pana la brate, ii apasa coastele si-i taia respiratia. In cele din urma i-a ajuns pana la gat. Tuku deabea mai putea inghiti.Mlastina a ajuns la barbia lui Tuku. El se lupta disperat ca sa-si tina la suprafata gura si nasul. Dar mlastina urca.Ochii lui Tuku se roteau ingrozitor. El si-a prins botul cu labele si-l tragea in sus cu toata puterea. Dar tot ce mai vedea Nyani din prietenul lui erau doua labe de maimuta ridicate in sus si inclestate pe niste fire de par smulse de maimuta.Apoi suprafata mlastinei Matope s-a linistit treptat, si cateva cercuri de unde erau ultimii martori despre Tuku maimuta, care a vrut sa se traga de propria mustata afara din mlastina.Printre zgomotele care razbat noaptea din jungla se amesteca si oftatul prieteilor lui M’gogo.“Cum se numeste aceasta mlastina Matope?” intreba Daudi. “Ajungi usor in ea, dar nu mai iesi niciodata singur din ea”…M’gogo raspunde ganditor:”Numele adevarat al acestei mlastini trebuie sa fie pacat”.Daudi incuvinteaza. “Si eu am ajuns odata in aceasta mlastina si am incercat sa ma scot prinzandu-ma de propriul meu par. Si eu am crezut mai intai ca as putea sa ma salvez singur. Dar cu cat ma osteneam mai mult sa devin mai bun, cu atat mai mult ma scufundam. Si atunci am vazut pe cineva stand pe mal. Nu-i puteam recunoaste fata, dar mana pe care mi-a intns-o avea o cicatrice adanca. “Da-mi mana:, mi-a zis El, “numai eu te pot scoate de aici”.“Dar eu ma gandeam: Asa sa fac? Oare n-ar fi mai bine s a ma lupt mai departe si sa incerc sa ies singur? Apoi am simtit cum sunt tras de jos din mlastina si mi-am dat seama ca cei care raman in mlastina trebuie sa moara in mlastina. Atunci mi-am pus mana in mana Lui, si El m-a tras afara.Pe mal mi-a spus: “Urmeaza-ma, caci eu am venit sa-ti dau viata, o viata noua” Si asa m-am dus dupa El. Am fost vremuri cand am alunecat iara in mlastina. Dar de fiecare data mana Lui era acolo si ma tragea din nou afara.N-are nici un rost sa urmati pe altul. Mana lui intinsa este prezenta de fiecare data, si el e foarte puternic. Nu trebuie sa faceti altceva decat sa va puneti mana in mana Lui. El o tine tare, caci El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu”.

Maimuta care nu credea in crocodil

“Nu”, striga Titu, unii din nepoteii lui Nyani maimuta, “nu si iarasi nu, pur si simplu nu cred”. El se legana cu coada de unul din copacii Buyu si se stramba la unchiul lui.Nyani statea inghemuit pe pamant si se cauta de paduchi cu ravna si cu un vizibil success. Se sinchisea prea putin de glasul tipatorului de sus din copac.Dar Titu se vaicarea mai departe:”Cand eram mic, voiati sa ma speriati cu un crocodil infiorator cu ochii scanteietori care ma mananca daca nu ascult. Voiati sa ma faceti sa cred ca exista o dihanie la fel de mare ca un copac doborat si ca pielea lui ar arata ca lutul uscat, iar coada lui ar fi mai puternica ca trompa elefantului Jumbo”“Titu tu esti o maimutica mica si cu mintea si mai mica”, a raspuns incet Nyani. “Crocodilii arata exact asa cum i-ai descries. Iar pe maimute , mai ales pe cele mici, ei le privesc ca pe niste delicatese alese”.“Da , da”, l-a interrupt Titu nervos si si-a strambat dispretuitor gura. “Povesteste linistit mai departe. Dintii lor sunt mai ascutiti ca ghearele lui Chewi, leopardul, au o piele mai groasa ca rinocerul Kifarul si un bot mai mare ca Kiboko, hipopotaul”.Ochii lui Nyani s-au intunecat de suparare. El s-a aplecat repede ca fulgerul si s-a aruncat spre maimutica, dar Titu a sarit cu indemanare pe o creanga mai sus si a ras.“Da, da, stiu. Dar acum m-am facut mai mare si am ceva mai bun de facut decat sa va cred basmele”.Pret de o clipa, Nyany a uitat sa se scarpine. De manie nici nu putea vorbi. A inceput sa sara cu niste salturi mari de pe o creanga pe alta prin coroanele copacului Kikuju pana la marile stanci cenusii. Acolo s-a lasat jos sa cugete in liniste la badarania tineretului in general si mai ales la maimutele mici care nu vor sa creada in crocodil.Titu a zarit-o pe Twiga, girafa, care rontaia varfurile verzi ale unui tufis. El s-a cataract la aceeiasi inaltime ca si capul ei si a salutat cu respect, cum e obiceiul in jungla.“Twiga, ai auzit de animalul cu piele groasa, cu o coada puternica, cu ochi vicleni, care se taraste pe nisip si poate inota in apa?”Twiga a apucat cu limba ei lunga si neagra cateva frunze.“Desigur”, a spus ea mestecand, “te referi crocodil. El nu este tocmai dragut, dar in schimb are o pofta cu atat mai mare. El traieste in balti si mlastini si in raul cel mare. Am o matusa care o data…..”Atunci Titu a interrupt-o strigand si i-a facut cu tifla. “Aha ai vorbit cu unchiul Nyani, si el ti-a spus sa-mi vinzi gogosi. Kah, eu nu cred in crocodili!”El a coborat pe pamant si a alergat spre un copac rosu de la celalalt capat al luminisului. Acolo a spart cu zgomot cateva pastai. Se vedea clar ca nu prea stia de purtarea frumoasa chiar pentru o maimuta. Pe un tufis din apropiere sedea Ndudumizi, o pasare numita culic mic.“Tu esti o pasare desteapta, Ndudumizi”, a spus Titu. “Ai auzit cumva ceva de un animal care este la fel de mare ca un trunchi de copac, a carui coada e la fel de puternica ca trompa elefantului Jumbo, ai carui dinti sunt mai ascutiti ca ghearele unui leopard? Caci cica traieste in apa si are o pofta deosebita pentru maimutici”.Ndudumizi se balansa atenta cu coada ei lunga si neagra.”Da, maimutico”, a spus ea, “te referi la crocodil”. Dar inainte de a mai putea vorbi, Titu a aruncat dupa ea cu pastai si a plecat de acolo. A ajuns la niste stanci la umbra carora obisnuia sa doarma in timpul zilei Mbisi, hyena.Mbisi era cunoscuta din pricina obiceiurilor si conceptiilor ei erate. In prefacatorie si fatarnicie nu era intrecuta in intreaga jungla decat de vulture.“Tu umbli mult, Mbisi”, a spus Titu, “si sti o multime de lucruri care se intampla noaptea. Tu ai un miros fin si ochii tai sunt mai buni. Ai auzit vreodata de un animal la fel de mare ca un trunchi de copac, cu pielea mai groasa ca a rinocerului si care arata ca lutul uscat in soare? De un animal cu ochi sireti, cu o coada puternica si un bot mare, care mananca deosebit de bucuros maimutici mici? Toti incearca sa ma faca sa cred ca exista asa ceva in apa”.Hiena a ras cu rasul ei urat.“Esti o maimutica sireata, Titu. Stii”, a spus ea, “cei mari iti spun povesti ca sa nu te duci la apa si sa nu te vezi in oglinda linistita a apei ce frumos esti. Ce zici, cat de minunat te-ai vedea la lumina lunii in apa linistita a baltoacei de langa raul cel mare!”Titu a chicotit cu glas ascutit. El se misca cat de distins putea ca s-o impresioneze si mai mult pe hyena.Cand hyena a vazut asta, a ras babatjocoritor si l-a intepat: “Arata-le ca esti mai siret ca toti! Astazi e luna plina, du-te la apa si cauta animalul salbatic cu botul mare, cu coada groaznica si cu pielea neanchipuit de groasa!” Apoi s-a ascuns de el.Titu deabea putea sa astepte asfintitul soarelui. Luna urca incet pe cer. Incet cu inima batandu-i in piept , s-a furisat pana la baltoaca ce servea animalelor de adapatoare. El a vazut urmele lui Simba, leul, si aproape a disparut in urmele uriase ale rinocerului. Apoi a vazut inainea lui apa linistita si argintie.S-a aplecat asupra ei si si-a vazut chipul oglindit. Se uita incantat spre chipul din apa, cand i-a trecut prin minte brusc scopul pentru care venise aici. Nu chiar asa de tare cum ar fi vrut a strigat:”Nu exista crocodil si nici nu au existat vreodata.”Un ras gros dinapoia lui l-a facut sa-l treaca un fior pe spate. Dar el cauta sa se convinga ca nu e decat prepelita Kwale care canta cantecul de leagan pentru puisorii ei.Titu a observat un lemn care trecea linistit peste apa. Pe deasupra lui era lut intarit. Lemnul a ajuns la mal si a disparut in umbra. Langa el fosnea iarba.Trebuie sa fie vantul gandea el, desi apa era perfect linistita. Din nou a auzit rasul cel gros.“Nu exista crocodil!” a strigat Titu cuprins brusc de frica.“Asa e maimutico”, a spus o voce groasa din spatele lui, “foarte folositor si adevarat.Inspaimantat, Titu s-a intors. Ceva mai mare si intunecat se misca spre el, si se vedeau deja doi ochi aprinsi. Deodata un bot mare s-a repezit spre el sa-l insface. Un bot cu dinti mari ca a lui Simba, leul. Ei se apropiau inspaimantatori. Titu simtea o rasuflare fierbinte care mirosea a mlastina si carne putrezita.“Ha!” a grohait tare animalul, “vrei sa zici ca nu exist?”Inca odata s-a miscat botul urias, apoi s-a inchis cu zgomot. Dintre dintii cei mari s-a auzit tipatul ingrozit al maimutiei, si o voce groasa a mormait:“Asa deci eu nu exist. Ei bine, in orice caz tu esti cea care nu mai existi acum maimutico”.………………..Multa vreme ramane tacere in jurul figurilor care stau inghemuite in noaptea tropicala. Numai vreascurile troznesc in foc.“Ei?” intreaba Daudi.“E adevarat”, se aude un glas din spate, “exista crocodil”.“Si Titu?” se intereseaza Daudi.“Prea tarziu si-a dat seama. Cand a crezut era prea tarziu”. Vocea lul M’gogo suna ciudat de ragusita“Auziti”, spune Daudi, “daca spunem ca nu exista crocodil ne inselam pe noi insine”.M’gogo da din cap cu tarie.Atunci Daudi continua:””IN Biblie scrie: Daca spunem ca nu avem pacat, ne inselam pe noi insine si nu pe altii, si adevarul nu este in noi. Vedeti sa nu faceti si voi ca maimutica Titu”M’gogo zambeste. Incet-incet incepe sa inteleaga.

Stiinta despre hranirea vulturilor

Nyani, maimuta, ii ura pe vulturi..Dar Tichi, varul primar al celei de a doua sotii a lui, era un prostanac incorigibil. El se facea ca uraste vulturii. Dar in realitate ciocurile lor ascutite, gaturile lor fara pene, felul in care isi rasfirau coada faceau o impresie puternica asupra lui.Intr-o zi un vulture s-a lasat jos in apropierea copacului unde traia familia lui Tichi.Tichi urmarea cu atentie orice miscare a pasarii nemernice.Tichi s-a uitat in toate partile.Nimeni nu se vedea. Atunci a aruncat jos ceva de mancare pentru vulture.Dar o voce launtrica il avertiza sa se fereasca de vulture. Asa ca a inceput sa tipe brusc si sa dea din labe ca sa goneasca vulturul.In ziua urmatoare au venit doi vulturi. Ochii lui Tichi straluceau cand ii observa printr-o gaura din frunzis. S-a uitat pe furis in jurul lui, dar nu se vedea nimeni. Din nou a aruncat hrana pasarilor nemernice.Ele au venit mai aproape si au strigat de l-au asurzit pe Tichi.Curand au venit mai multi vulturi. Ei au indraznit sa vina tot mai aproape, caci Tichi ii hranea tot mereu. Apoi a strigat la ei cu glas care s-a auzit pana in maracinii din departare si s-a facut ca arunca cu pietre. Poate ca pasarile s-ar fi speriat daca in loc de asta nu le-ar fi dat tot de mancare.Vulturii au dat din aripi, dar nu au plecat de acolo.Twiga, girafa, vedea toate acestea din locul ei preferat aflat in spatele tufisului si clatina trista capul. Ea stia ca oricine hraneste vulturii provoaca nenorocire.A trecut o saptamana.Vulturii nu se mai tineau la distanta. Ei veneau pana la trunchiul copacului si mancau lacomi toata mancarea pe care le-o arunca pe ascuns maimuta.El ii observa fermecat, desi ii tremurau genunchii de frica.Pe caldura amiezii din ziua urmatoare, vulturii obraznici zburau in cercuri largi tot mai aproape de copacul Buyu. Tichi striga ca un salbatic. Dar ei croncaneau numai si se lasau batand din aripi in copac. Ciuguleau salbatic hrana.Deasupra lor , alti si alti vulture tot veneau. Ei au umplut copacul si se apropiau tot mai mult de Tichi.In groaza lui, Tichi a inceput sa loveasca cu un bat noduros in jurul lui, dar cu prea putin folos.Vulturii, pe care ii ademenise el, l-au coplesit repede.Cu ciocurile lor urate l-au incoltit. Tipatul lui ascutit dupa ajutor a fost inghitit de croncanitul vulturilor.La apusul soarelui Nyani s-a intors in junglA. L-a apucat groaza cand a vazut osemintele albe ale varului primar al celei de a doua sotii a lui zacand sub copacul familiei lui.“Kah” spune unul din ascultatori si se scutura, “o sa visez urat la noapte”.“Da,da”, spune un altul si se prinde de scaunul pe care a stat. “Parca si vad capul cu gatul fara pene cu dintii lui infipt in mine”Daudi zambeste dar devine imediat serios.”Unii dintre voi mi-au spus ca niste ganduri murdare cauta sa puna stapanire pe ei. Povestea aceasta da un raspuns bun la problema. Daca dati din nou hrana acestor ganduri prin ce vedeti, auziti sau spuneti, atunci ele se vor rotii peste voi si peste viata voastra.Daca le lasati sa flamanzeasca, atunci zboara de la voi. Numai cand le hraniti vor veni in numar tot mai mare. Multe inimi sunt rontaite de aceste ciocuri diavolesti”.“Hongo”, isi spune incet M’gogo, “cuvintele acestea mi se potrivesc”.

"Sub Copacul Buyu de Paul White" - 1

2009-06-08T08:17:00.000-07:00

Multumesc doamnei Bogdan Carmen pentru ca mi-a pus la dispozitie aceasta carte

Cuvant inainte

In stepa intinsa din vestul Africii se afla spitalul doctorului din jungle. Daudi unul dintre infirmieri, tocmai amesteca leacuri.Este dupa-amiaza tarziu, si umbrele se alungesc pe campie.La usa farmaciei stau in amurg pacientii flecarind impreuna. In copacul noduros Buyu care se afla deasupra lor se cearta galagios vrabiile. Cand si cand rasuna un tipat venind din jungla invecinata.“Mi-e o frica groaznica de lei”, incepe unul dintre ei discutia. Capul si picioarele ii sunt inca strans bandajate. Un baiat subtire si inalt trebui mai intai sa termine de tusit, pentru a putea apoi sa spuna ce vrea:“Eu numai cand ma gandesc la serpi ma trece un fior pe sira spinarii”.Din spate se aude o voce obosita:“D-apoi Kifaru, rinocerul! Picioare lui fac sa se cutremure pamanatul, iar cornul lui infiorator…” Mai mult nu poate sa spuna, caci de febra si frica dintii ii clantane tare.Daudi cantareste in farmacie o pulbere alba si o varsa intr-o sticla.“Dar si mai mult trebuie sa te temi de Mbu tantarul, de capusa Pappasi si de musca Hazi”, spune el si apare in deschizatura usii.“Acestea sunt intra-devar animale mici, totusi omoara de o mie de ori mai multi oameni ca toate animalele mari de prada la un loc. Exista insa ceva mult mai periculos si totdeauna mortal…vreau sa va povestesc despre aceasta” , continua Daudi, “caci trebuie sa cunoasteti exact ce este”.Cativa oameni au adus iarba si lemn uscat. Todeauna cand stau asa laolalta isi fac un mic foc.“Cate laturi are aceasta canistra?” Daudi tine in mana o canistra mare de ulei pe care oamenii o privesc curiosi.“Patru laturi” spune unul.“Sip e langa asta un fund si un capac” ,completeaza M’gogo.Daudi da din cap. “Si pericolul de care vreau sa va povestesc are multe laturi. Ascultati…”Zidul cel mareMulti ochi se indreapta spre Daudi care sta in lumina focului.Cu vocea lui joasa el incepe sa povesteasca:Toata jungle era agitata. Sub copacul Buyu s-au adunat intr-o dimineata toate animalele sa se sfatuiasca ce era de facut. Caci deodata, peste noapte, aparuse un zid urias de-a curmezisul junglei. El era inalt si lat si, dupa cate-si putea da seama Twiga Girafa, foarte gros.“Toate frumusetile tarii noastre sunt de partea cealalta a zidului”, a urlat leul Simba. “Copacii cei verzi care ne dau umbra, lacul cel mare cu minunata lui apa albastra si izvoarele reci care coboara din muntele cel inalt. Urletul lui s-a sfarsit intr-un marait rau. “Asa e”, se jeluia Twiga, “de partea aceasta sunt numai spini, praf si desert. Si chiar si gaurile de apa sunt pline cu namol!”Faru, rinocerul, era furios.El sulfa cu zgomot, tropaia, si ochisorii lui ardeau.“Kah”, si-si misca limba incolo si in coace ca o banda de ferastrau.”Asta da zid! Dar eu am sa-l strapung!”Toate animalele au dat din cap. Poate ca era o solutie.Faru s-a dat cativa pasi inapoi ca sa-si ia avant. Apoi s-a repezit cat de repede putea cu picioarele lui scurte spre zid. Praful s-a ridicat in vartejuri sub copitele lui, iar cornul era ridicat amenintator in sus. Zidul se apropia tot mai mult. Farul si-a coborat capul: Rummms!Farul s-a dat inapoi clatinandu-se buimacit.Dar zidul statea in picioare, la fel de neschimbat ca si inainte.Rinocerul a simtit ca ochii tuturor se indreptau intrebator spre el. Sufland tare si-a mai luat un avant. De data aceasta s-a proptit cu picioarele din spate de un copac puternic ca avantul sa fie mai mare sui sa poate fugii si mai reopede. Pamanatu s-a cutremurat. Praful s-a ridicat in aer ca un nor, si rinocerul s-a izbit inca o data de zid: Rummm!Dar si de data asta s-a dat inapoi clatinandu-se. S-a ghemuit pe pamant si si-a pipait cu atentie cornul strambat. Pe frunte i-a crescut vizibil un cucui mare, iar ochii erau dati peste cap. In capul lui parka se invartea ceva ca Kifulafumbe, vijelia.“Da, da”, a spus girafa Twiga dupa un rastimp ca sa deschida dinou discutia, “ Cu adevarat e un zid puternic”.Jumbo elefantul, si-a fluturat trompa si a dat din ciotul de coada in acelasi ritm, numai ca la fel de repede.“Aici e nevoie de un umar puternic ca sa rastorni un zid ca acesta”, a trambitat el, s-a dus la zid si l-a incercat cu trompa dupa cum fac elefantii. Apoi s-a aruncat in zid cu umarul lui mare si puternic: o data, de doua ori, de trei ori, de patru ori…Dar zidul nu a cedat cat latimea coditei lui.Jumbo s-a intors incet inapoi si a incercat si cu celalalt umar.Din trompa lui iesea rasuflarea ca niste norisori, in timp ce se tot izbea de zid. Intr-un sfarsit s-a furisat epuizat intr-o parte si s-a ghemuit langa Faru.“Intr-adevar” , a recunoscut el gafaind. “Prin acest zid nu exista drum, este prea gros”.Apoi s-a indreptat spre mlastina ca sa-si stropeasca ranile cu namol racoros si moale. Atunci hyena Mbisi, cu rasul ei neplacut s-a facut auzita:“Pentru misiunea asta nu au ce cauta animale cu putere mare si cu minte putina. Dar eu sunt cunoscuta pentru siretenia mea. Eu o sa gasesc un drum in jurul zidului”.In glasul ei era un ton care le face ape multe animale sa-si incrunte suparate fruntea. Twinga, care tocmai rontaia cateva pastai din coroana unei maracine, s-a uitat in jos din inaltimea ei maiestoasa.“O, sigur “, a spus ea si si-a lasat limba lunga sa alunece in coltul gurii, “arata-ne drumul intelepciunii!’Mbisi i-a intors spatele si a luat-o din loc disparand pe o poteca serpuita de-alungul zidului.Soarele era in amurg. Animalele care asteptau simteau cum le chiortaiau matele. Dar cand si luna s-a ridicat deasupra zidului inca tot nu se vedea nimic din hyena. Au aparut zorile unei zile noi. Dar Mbisi tot nu venise. Si a fost iarasi seara dar Mbisi tot nu a aparut.In ziua urmatoare s-au intalnit iarasi animalele sub batranul copac Buyu si au asteptat impreuna intoarcerea hienei, pe care o numeau in taina gunoierul junglei.Cu greutati mari si cu ajutorul Nyani, maimuta, rinocerul, Farul, si-au inndreptat iarasi cornul. El se simtea iarasi proaspat si curajos. Nadejdea, pasarea, cigulea capuse din pielea lui si-I soptea la ureche ca treaba nu e nici pe jumatate asa de rea cum parea.Si Giumbo, elefantul, isi picura atent namolul racoro pe spatele dureros. El trambita usor si-si murmura cuvintele mangaietoare – cuvinte care pareau celorlalti ca niste tunete indepartate.Twiga cauta de zor cele mai frumoase pasari in varful unui copac-umbrela. Nyani, maimuta, se vaita si se certa cu cei din neamul ei.Nzoka , sarpele, statea incolacit pe nisipul cald si visa la mancare.In sfarsit la apusul soarelui a venit Mbisi schiopatand din pricina labelor ranite. “Oh”, a murmurat ea cu capul plecat, “a fost degeaba. Nu exista drum in jurul zidului. El nu are nici inceput nici sfarsit”.Nzoka si-a descolacit incet trupul si si-a ridicat capul subtire:”Da”, a sasait el, “voi sunteti puternici, sireti si puteti sa alergati multe mile,. Eu insa, Nzoka, pot sa ma sucesc in toate partile si sa ma strecor peste tot…Eu o sa gasesc un drum pe sub zid”Cateva clipe mai tarziu, celelalte animale observau cum ii dispare coada intr-o gaura de langa zidul care impartea jungle. Ele au asteptat cu atentie, dar totul a ramas linistit.Timpul a trecut. Tarziu dupa-amiaza, o cioara s-a intors Ia copacul ei si-si croncanea cantecul de seara. Tocmai cand celelalte animale voiau sa plece spre casa, le-a fost atrasa atentia de un nor de praf de la baza zidului. Toti ochii s-au indreptat spre acel punct.Atunci a aparut dintr-o data capul lui Nzoka intors cu spatele spre zid.“Da”, a sfarsit el cu triunful salbatic, “ Am reusit! Dintre toate animalele din jungle nu mai eu am gasit drumul spre cealalta parte a zidului”.“Imi pare rau”, a spus Twinga si si-a aplecat fatarnic gatul lung pana aproape de pamant. “Dar esti tot de aceasi part ca si noi toti”.Nzoka a tresarit. A batut manios pamanatul cu coada si a strigat:”Da, mi-am scormonit galerii lungi prin pamanat si totdeauna m-am descurcat foarte bine. Nimeni nu poate sa faca ce am facut eu. Nu exista nici un drum pe sub acest zid’.“Asta e foarte adevarat” , a incuviintat Twinga dand din cap si si-a tras cu grija limba inapoia buzelor ei groase.Dar Nyani, maimutoiul a strigat: ”Eu o sa ma catar pe deasupra”. El transpira de emotie in timp ce se legana prins de creanga cu coada si-si relaxa muschii. Cu un salt a fost pe zid si s-a cataract tot mai sus. Dar cu cat ajungea mai sus cu atat erau mai mici erau pasii lui. Deodata, coada i s-a alungit speriata in sus – labele i s-au intins in gol.A inceput sa alunce apoi, a cazut rastogolindu-se in jos. El a aterizat pe spate chiar la picioarele girafei.Nyani rasufla din greu.“Kah”, a gafait el si s-a scarpinat din obisnuinta. “Lipeste-te de zid, Twiga. Vreau sa ma prind de coada ta, apoi sa ma catar pe gat si de pe capul tau sa sar pe zid. Apoi ma voi putea catara cu putere mare mai departe si voi ajunge in varf”.Twiga a facut ce vroia Nyani. El s-a apucat de coada girafei, a sarit pe spatele ei, s-a cataract pe gat iar de pe cap a sarit pe gat si apoi s-a tot cataract. Dar din nou inca departe de varf, i-a slabit puterea, si animalele junglei l-au vazut pe Nyani cazand prin aier si rostogolondu-se in tumbe mari.El s-a prabusit pe pamant in fata piocioarelor lui Jumbo. Acesta si-a intins trompa si a incercat sa-i faca respiratie artificiala ca sa-l puna iarasi pe picioare, apoi l-a apucat de coada si l-a ridicat in aer.“Kunbe,Nyani”a mormait el. “Care-I treaba cu drumul peste zid!”“Pai”, a gafait Nyani cu efortul acelora care trebuie sa vorbeasca cu capul atarnand in jos: “Nimeni din toata jungle nu se catara ca mine. Cu siguranta ca nimeni mu potre trece peste zidul asta”.Acum incercasera animalele tot ce era posibil. Dar nu au gasit nici o solutie. Nici prin zid, nici peste el, nici pe langa el, nici pe sub el.Atunici au observat dintr-o data ca acest zid avea un nume. El era scris cu litere mari pe zid, darn u-l puteau citi decat cei care intelegeau ce inseamna el: Insa Twiga, girafa, nu stia ce sa faca cu acest nume.“Mda”, spune Daudi in tacere plina de asteptarea care s-a lasat, “dar ele nu erau decat niste animale. Stiti voi cum se numeste acest zid? El nu poate fi strapuns. El este asa de inalt, incat nimeni nu-l poate trece prin catarare, si nu exista drum pe sub el sau pe langa el.Unul dintre ascultatori,cu un bandaj gros peste ochiul stang, se apleaca si spune: “Numele acelui zid este pacat”.Daudi incuvinteaza. “ Asa e. Pacatul e zidul cel mare pe care ne desparte de Dumnezeu. Dar exista oameni care stiu ca este totusi un drum spre cealalta parte a zidului. Caci el are o usa! Isus, Fiul ,lui Dumnezeu, spune: “ Eu sunt usa. Cine intra prin Mine va fi salvat”. De ce sa mai ramanem atunci de partea aceasta a zidului?”Flacarile focului de tabara isi arunca lumina palpaietoare pe fetele ascultatorilor. Unii dau ganditori din cap. Iar M’ gogo isi sprijina barbia in pumni. Aceasta istorie il nelinisteste.

Capcana

Perembi, vanatorul, a pus o capcana. Ea consta pur si simplu dintr-o canistra de ulei in care a facut o gaura. Pembri o umpluse cu pietre si nisip, iar deasupra pusese un strat de nuci. El a pus capcana sub un copac Buyu din jungla . Apoi s-a indepartat repede si s-a asezat la umbra ca sa stea la panda.Nu a durat mult pana cand au venit in numar mare tovarasele maimutei Nyani din neamul lor. Au si simtit in nas mirosul ispititor al nucilor. Palavragind cat le tinea gura s-au apropiat.Una dintre ele Toto, s-a aventurat pana la canistra. A apucat-o si a a scuturat-o. S-a uitat fix inauntru si si-a bagat nasul in deschizatura. Aa, ce bine mirosea!Mintea de maimuta ii spunea: N-ai decat sa-ti bagi laba prin deschizatura, si toate nucile vor fi ale tale!Toto s-a uitat in jurul lui. Mirosul care ii ajungea la nas vorbea o limba clara. Repede ca fulgerul a bagat laba prin gaura mica si a apucat cat de multe nuci a putut. Si acum repede afara cu ea! Dar incheietura il durea si nu iesea din deschizatura. Incerca din nou sa traga dar laba strinsa cu toate nucile in ea nu iesea . Toto se vaicarea tare. Iar celelalte maimute strigau ca din gura de sarpe. Una dupa alta se intreceau in sfaturi bune. Toto tragea cu toata puterea de laba. Dar nu ajuta la nimic.Perembi stiuse exact cat de mare sa faca gaura. Twiga s-a ivit deodata deasupra unui tufis.“Da drumul la nuci ,Toto”, a strigat prieteneste girafa, “si atunci vei putea sa-ti scoti laba”.Dar in neamul maimutelor nu era obiceiul sa dai drumul unor nuci apucate. Din nou a strigat Twiga:”Nu-ti dai seama? Nucile sunt cele care te tin. Da-le drumul si atunci esti liber!”Vanatorul din umbra zambea pe sub mustata. A apucat sacul, a pus mana pe bat si s-a dus incet spre maimuta.Toto, de frica, a rasturnat canistra si o tara dupa el. Dar tot nu reusea sa-si scoata laba.Tovarasii lui s-au intors in coroana copacului Buyu scotand tipete puternice.“Da drumul nucilor si fugi!” a strigat Twiga disperata.Dar o maimuta adevarata nu da drumul la ceea ce a apucat o data.Toto tipa tare si voia sa fuga, dar capcana il tinea strans.Perembi vanatorul, a lovit cu batul.Ametit, Toto a cazut pe spate. Degetele iI s-au desfacut, si nucile s-au rastogolit iarasi in canistra. Laba ii era libera, dar era prea tarziu, caci Toto se afla deja in sacul mare si intunecos. Actionase ca o maimuta, si tot ca o adevarata maimuta fusese prinsa.Multa vreme domneste tacerea. Daudi clatina trist din cap, apoi spune: “Cine poate rezolva aceasta ghicitoare? Stiti voi ce nume poarta aceasta capcana?”Se aude o soapta de jur imprejur. Apoi cineva spune:“Numele capcanei e pacat”.Daudi incunvinteaza.“Numai cine nu este mai destept decat aceasta maimuta poate crede ca va scapa din aceasta capcana, cata vreme se tine strans de anumite lucruri care ii aduc neaparat captivitatea si in cele din urma moartea. De aceea spune Biblia: Plata pacatului este moartea”.

La fel de sigur ca otrava

Daudi scrie cu degetul pe pamant:1+1=2

2x2=4“Asta stim”, spun bastinasii din jurul lui. “Doi ori doi fac patru”.“Sigur”, spune Daudi, “socoteala este exacta!”Toti rad si Daudi continua: “Este o ghicitoare.Fiti atenti”.Nzoka, tatal unei familii de serpi, era din categoria acelora carora tot timpul le e foame, desi avea cine sa-i faca de mancare.“Niciodata nu e destula hrana ca sa pot manca pe saturate”, s-a plans el sotiei lui.“Da”, a sasait ea, si limba i se misca in colo si incoace ca fulgerul. “De ce nu-ti iei tu singur cea ce-ti trebuie?”Nazoca a scanteiat cu rautate:”Am cugetat mult la asta. Stomacul meu ma mana intr-acolo. De acum incolo o sa ma hranesc in felul meu”.“Fi prevazator!” l-a avertizat sotia. “O sa alergi spre pierzare. Caci unde incepe stomacul tau, acolo ti se opreste mintea”.“O sa fiu atent. Oricum n-are ce mi se intample”, a sasait Nazoka.“Kah”, a scuipat sotia lui. “O sa vedm noi!”Nzoka a bombanit ceva despre sotiile care spun o multime de vorbe fara folos si apoi s-a dus serpuind prin nisipul cald pana in apropierea casei lui Perembi. Fiul acestuia avea sapte gaini.Cea mai harnica dintre ele se numea Kuku. Tocmai ouase un ou. Ea cotcodacea tare ca sa stie toti.Nzoka a carui stomac era de foame pur si simplu lipit de spate, a auzit-o. Ochii lui vicleni s-au rotit, si de placere limba i se misca incoace si–ncolo.“Daca Kuku cotcodaceste inseamna ca toate grijile mele pentru mancare s-au sfarsit”.S-a tarat incet spre casa.Peretii de lut intariti cu crengi al colibei suferisera de soare si vant. Aproape de pamant, stratul de lut cazuse de pe impletitura de nuiele. Nzoka a gasit o gaura inre pamant si nuiele pe unde sa-si vare trupul subtire.Acolo, in fata lui, langa un vas mare cu paie, era oul!S-a tarat direct la el. Oul era minunat de cald, tocmai cum le placea cel mai mult serpilor.Nzoca si-a deschis larg gura, si-a intins inainte capul, si intr-o clipa oul disparuse. Pe gatul lui era acum o umflatura groasa. Apoi si-a bagat din nou capul prin deschizatura ca sa iasa afara. Dar umflatura cu oul nu putea iesi. Atunci el a apasat cu atentie coaja de marginile deschizaturii si a simtit deja scurgandu-i-se in stomac toata minunatia de ou.Apoi s-a apasat cu trupul prin crapatura, si astfel oul i s-a repartizat in tot corpul.Ajuns acasa, s-a incolacit intre radacinile marelui copac Buyu si a adormit somnul unui satul.Sotia lui insa l-a trezit.“Hei”, l-a cicalit ea,”unde ai fost, ce-ai facut?”Nzoka a dat nervos din coada.“Eu ma duc pe caile mele si-mi folosesc desteptaciunea. Stomacul meu este asa de vessel, ca niciodata cand imi faceai tu de mancare”. El a inchis ochii, dar sotia lui a continuat:“Da”, a spus ea, “baga de seama. Alergi la pierzare! Vai de destepciunea ta! Ma faci sa rad!” Si a scuipat otravitor spre el.Nzoka a zambit ingaduitor. El era multumit. Sotia lui era plina de cuvinte, dar stomacul lui era plin de ou.Si in ziua urmatoare a auzit-o pe gaina Kuku cotcodacind.Din nou a gasit gaura in zid si s-a tarat din nou inauntru. A inghitit oul, si iarasi i s-a umplut stomacul cu un sentiment de placere, cand a iesit afara prin crapatura din perete.Cand l-a vazut sotia lui mai tarziu incolacit si multumit, s-a apropiat de el:“Fii atent!, a scuipat ea cu rautate. “O sa ai necazuri. Daca continui tot asa, o sa te prinda curand!”Dar Nzoka a inchis ochii cand i-a auzit glasul si urmarea cu atentie chioraitul multumit al stomacului lui.In a treia zi astepta deja plin de dor cotcodacitu lui Kuku.Gandundu-se la asta ii lasa gura apa. Sotia lui l-a avertizat iarasi.“Kah”, si-a zis el, “asta nu-i deloc periculos”. Si parea intr-adevar sa nu fie nici o primejdie.Dar fiul lui Prembi a spus in ziua urmatoare tatalui lui:”In fiecare zi o aud pe Kuku cotcodacind, dar fara rost. As vrea sa stiu totusi ce se petrece”. Si s-a ascuns in spatele lazii cu cereale.Kuku si-a facut oul si a cotcodacit vesela si mandra ca intotdeauna.Afara Nzoka a auzit sunetele care ii erau asa de placute si le-a urmat imediat. S-a strecurat printre nuielele din perete si s-a uitat cu grija in jurul lui; dar nu era nici un pericol-doar niciodata nu fusese vreunul.A inghitit oul. Ochii tanarului vanator il observau.Cand Nzoka a iesit afara la soare din umbra colibei, sotia lui a spus copiilor ei:“Vedeti uite ca vine tatal vostru cel mancacios. El umbla pe cai gresite si periculoase care vor duce la descoperire si nenorocire…”Nzoka a sasait furios si a dat cu coada dupa sotia lui:“Mai taci o data palavragioaico!”Perembi si fiul sau faureau un plan si radeau multumiti.In ziua urmatoare, vanatorul a luat un ou si l-a pus intr-un vas de lut pe foc.Catre ora patru , Kuku si-a cautat obisnuitul loc de ouat. Apa din vas a inceput sa fiarba, si oul din apa s-a intarit incet-incet.Dupa fapta implinita, Kuku a alergat afara cotcodacind tare. Nzoka, cu urechile ciulite, a auzit-o din departare.Fiul lui Prembi a luat oul proaspat facut si a pus in locul lui pe cel fiert. Pe dinafara erau la fel.Nzoka a ajuns la gaura din perete si s-a strecurat prin ea. De data aceasta nu s-a uitat nici la dreapta, nici la stanga, ci avea ochi numai pentru ou.Ce vorbarie proasta despre pericol! El zambea serpeste cand se gandea la asta.Daca ar fi fost mai atent, ar fi vazut ochii celor doi vanatori pandind din spatele lazii de cereale. Daca ar fi putut sa se uite atent in spatele lazii, ar fi vazut cum Perembi tinea strans in mana un ciomag noduros.Dar Nzoka era prea preocupat cu oul dupa care tanjea stomacul lui. L-a inghitit pofticios.“Kah”, se gandea el, “probabil ca astazi Kuku a avut temperature.Ce cald e oul!”S-a intors inapoi la gaura si si-a bagat capul prin ea. Apoi a frecat tare oul de nuielele din perete.“Ce tare-i coaja astazi! A bombanit el .S-a apasat cu toata puterea de zid, dar coaja nu s-a spart. Tot mereu isi indesa gatul printre nuiele. Trupul lui puternic se sprijinea de stalpul care sustinea acoperisul.Nelinistit si speriat isi invartea coada prin aer. Oul intarit il tinea de nu putea iesi.Dar fiul lui Perembi a ras:”Leacul care te va vindeca de furat pare greu de inghitit hotule!’A iesit cu batul ridicat din spatele lazii de cereale.La apusul soarelui sotia lul Nzoka observa impreuna cu copii ei cum tara hiena Mbisi trupul fara viata al tatalui lor.“Hongo”, spune Daudi. “Nimeni nu poate pacatui fara sa moara. Si socoteala asta este exacta. Este un cuvant greu si dur. Dar este exact!”Cand se scoala sa plece, unii la colibe, altii in salonul de spital, M’gogo il asteapta pe Daudi la umbra marelui copac.“Spune-mi mai multe despre aceasta”, il roaga M’gogo. Il priveste atent pe Daudi: “Mi-e teama de asta”.“E bine cand cineva se teme de asta”, incuvinta Daudi. “Dar daca iti deschizi urechile si-mi intelegi cuvintele, vei scapa de teama. Maine seara iti voi povesti despre aceasta”.

"Sub Copacul Buyu de Paul White"

2009-06-08T08:08:00.000-07:00

Fabulele doctorului din jungla

Editura Agape

Colectia povestiri crestine pentru copii, parinti si bunici

Sa invatam impreuna! - nr 3 - parteneriate si proiecte

2009-05-26T05:37:00.000-07:00

Invăţătoarele: Zlate Cristina şi Săcuiu Georgeta
Scoala,,Gh. Banea” Măcin -Tulcea
PARTENERI AI PROIECTULUI:
· Gradinita Nr.4 Macin ( gradiniţă cu program prelungit).
· Scoala ,,Gh.Banea” Macin.

COORDONATORI DE PROIECT:
Educatoare: STAICU MARCELA
Institutor: ZLATE CRISTINA
Invatatoare: SĂCUIU GEORGETA

TIPUL DE PARTENERIAT: local

DURATA PARTENERIATULUI: Decembrie 2008-iunie 2009

ARGUMENT:
Intr-o lume tot mai izolata , mai puţin dispusă pentru socializare ( din motive de timp sau preocupări) cooperarea între factorii educationali: gradinita –şcoală devine necesara şi se impune si ca obligatie morala din partea acestora, pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a-i familiariza prin exemple si modele cu adevaratele valori ale spiritualitatii umane.
Pe de altă parte calulatorul şi lumea sa virtuală fascinează copilul , îndepărtându-l tot mai mult de semenii lui, de cuvântul scris , de ceea ce ne-a fermecat si noua copilaria – povestile.
Aşadar, astăzi mai mult ca oricând,este de datoria gradinitei şi a şcolii să deschidă uşa fermecată a tezaurului poveştilor pentru copii şi să-i conducă pe aceştia în orizonturi fantastice alături de Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene în luptele cu forţele răului - zmei, balauri., etc.
Contactul cu poveştile educatoarei şi învăţătoarei sau cu textul scris al cărţii – în cazul şcolarilor – conduce la dezvoltarea gustului pentru frumos, la îmbogăţirea vocabularului, la creativitate.
Intrând ,,In lumea poveştilor” copiii, vor învăta sa deosebească binele de rău, adevarul de minciună, faptele bune de cele rele; vor devenii mai atenţi , mai sensibili, încep să se formeze preceptele morale .
Este de dorit ca preşcolarii şi elevii să-şi facă din cărti, cei mai buni prieteni, să le dezvolte discernământul în selecţia valorilor.
Considerăm că un astfel de proiect este şi va fi atractiv pentru copiii, le dezvoltă capacitatea de muncă în echipă pentru realizarea unei sarcinii, contribuie la însuşirea unor norme de comportare corectă, atitudinale, dezvoltă imaginaţia , creativitatea şi dezvoltă gustul estetic.
Pentru cadrele didactice proiectul constituie o provocare în direcţia promovării unor metode şi tehnici noi de lucru , cu copiii şi elevii, o modalitate de stimulare a activitătii de documentare şi cercetare pentru realizarea produselor de promovare a proiectului , dar şi un mod de formare profesională continuuă.

SCOP:
Dezvoltarea personalitatii copilului de varsta prescolarilor si a elevilor prin intermediul creatiilor literare.

OBIECTIVE:
Prin activităţile ce s-au stabilit a fi desfaşurate se doreşte ca grădinarii şi elevii:
· să manifeste interes pentru creaţiile literare de genuri diferite;
· să analizeze mai profund caracteristicile fiecărui personaj;
· să urmărească scenete, povesti, povestiri ;
· să lucreze cu plăcere în echipă în vederea realizării unui scop comun.

GRUP TINTA:
· 28 peşcolari ai Gradinitei Nr.4 cu program prelungint-Măcin;
· 22 elevi din clasa a IV-a A (step by step) ai Scolii ,,Gh.Banea”-Măcin.

RESURSE UMANE:
· Gradinita cu program prelungit, Nr.4 Macin- Grupa pregătitoare
Educatoarea: Staicu Marcela
· Scoala,, Gh. Banea” Macin- Clasa a IV-a A (step by step)
Invăţătoare: Zlate Cristina, Săcuiu Georgeta

RESURSE MATERIALE:
· Baza materială a grădiniţei: calculator, cd-uri , cărţi povesti, cărţi de colorat.
· Baza materiala a şcolii: calculator, videoproiector, cd-uri, cărţi de poveşti, bibliotecă.
CALENDARUL ACTIVITATILOR

DATA
TEMA
OBIECTIVE
ACTIVITATI
DEC.2008
„In asteptarea lui Moş Crăciun...”
-Prezentarea si cunoa-sterea partenerilor;
-Prezentarea proiectului şi obiectivelor;
-Cunoasterea tradiţiilor de iarnă;
-Intalnirea copiilor implicati în proiect;
-Vizionarea basmului;
-Activitate literar-artist.
-Desene(preşcolarii)
-Texte literare(şcolarii)
IAN.2009
,,Moş Ion Roată si Vodă Cuza”
-Cunoasterea semnifi-
caţiei zilei de „24 Ianuarie”;
-Cunoasterea unor aspecte din viata domnitorului Al. I. Cuza;
-Prezentarea scenetei ,,Cuza Voda şi Mos Ion Roata”;
-Prezentare Power Point- Al. I. Cuza –domnul Unirii;
-Dans,,Hora Unirii”- elevi, preşcolari, cadre;
FEB 2009
,,Crăiasa Zăpezii”
-Cunoasterea scrierilor mai importante ale lui H.C.Andresen;
-Identificarea mesajului poveştilor;
-Prezentarea unor imagini din povestile lui Andersen;
-Lecturare: ,,Crăiasa Zăpezii” ,,Fetiţa cu chibrituri”;
Mar 2009
,,Cei mari citesc celor mici”
-Stimularea interesului pentru lectură al copiilor mari şi mici;
-Cunoasterea unor date despre Ion Creangă;
-Citirea unor povesti cu tâlc(,,Povestea unui om leneş”, „Prostia omenească”) de catre elevi;
-Dramatizare,,Capra cu trei iezi”;
-Expozitie cu desene ale copiilor şi elevilor ilustrând aspecte din poveştile lui Creangă;
APR.2009
,,Ce ne povesteste iepurasul?”
-Cunoasterea unor povesti povestiri despre iepurasul de Pasti;
-Inţelegerea semnificaţiei sarba-torilor pascale la romani;
-Prezentarea povestii,,Iepurasul si Oul rosu de Paste”;
-Memorizare ,,La Pasti” de G. Topârceanu;
-Incondeierea unor ouă;
-Felicitări;
Mai 2009

,,Recunoaşterea personajului”

-Identificarea unor poveşti din literatura română sau universală;
-Recunoasterea perso-najelor si caracteris-ticile lor;
-Identificarea unor au-tori, după portretele lor;
-Lecturarea unor fragmente din câteva poveşti cunoscute;
-Proiectarea unor imagini din poveşti;
-Concurs interactiv.

Iunie 2009
,,De ziua noastră...”
-Vizită la teatrul de păpuşi ,,Pinocchio” Galaţi
-Vizionarea unei poveşti

MOMENTE DIN TIMPUL ACTIVITĂŢILOR...

PROIECT EDUCAŢIONAL
DE PARTENERIAT GRĂDINIŢĂ-ŞCOALĂ

“PARADISUL COPILĂRIEI”

PARTENERI: Grupa pregătitoare a Grădiniţei P.N. TURNU
Educatoare: Morar Ramona Cristina

Clasa I a Şcolii Generale Turnu
Învăţătoare: Mateiu Ioana Florentina

AN ŞCOLAR 2008-2009

ARGUMENT
In cadrul acţiunii de reformare a sistemului de învăţământ şi reaşezarea lui pe baze moderne, se subliniează tot mai mult ideea parteneriatelor educaţionale, ce crează oportunităţi de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare in vederea atingerii unui scop comun.
Integrarea copilului in şcoală presupune mai întâi formarea unor rprezentări corecte care să le permită preşcolarilor o adaptare afectiv- motivaţională la mediul şcolar.În calitatea noastră de părinti, educatori sau invăţători ne-am intrebat adesea: “De ce se manifestă adesea unele forme de inadaptare a copiilor chiar din primele zile de şcoală? De ce unii elevi din clasa I nu fac faţă cerinţelor şcolare?
Răspunsurile la aceste întrebări nu trebuie căutate doar in cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi individuale a copiilor sau in stilul de activitate al învăţătorului, ci se impune o cunoaştere şi o analiză atentă a activităţii din grădiniţă şi familie- medii care asigură pregătirea copilului pentru şcoală.
În acest scop , organizarea unor activităţi commune( şcoală-grădiniţă) ce vizează familiarizarea copiilor cu munca şcolarilor, cu relaţiile ce se stabilesc între învăţător si elevi, elevi-elevi, ar face ca reprezentările copiilor despre şcoală sa fie mai clare,mai coerente si mai apropiate de realitate, acest lucru conducând la in debut şcolar optim.
Din acest motiv am considerat că un parteneriat şcoală-grădiniţă, prin intermediul căruia să surprindem toate aceste aspecte, să le inţelegem si apoi să le sintetizăm într-o strategie, ar permite egalizarea şanselor şcolarilor şi integrarea optimă a copiilor in clasa I.
SCOPUL
- găsirea unor modalităţi viabile de colaborare între educatoare şi învăţătoare pentru integrarea şcolară a copiilor şi pregătirea părinţilor pentru integrarea copiilor in activitatea şcolară.
OBIECTIVEVELE PROIECTULUI
- structurarea unor modalităţi de cooperare între grădiniţă şi şcoală;
- asigurarea continuităţii de cerinţe intre grădiniţă şi şcoală;
- formarea unei atitudini corecte a preşcolarilor faţă de şcoală;
- implicarea familiei şi familiarizarea acesteia cu diverse aspecte ale şcolarităţii mici;
-schimb de metode concrete de lucru;
-cunoaşterea specificului activităţilor din grădiniţă de către învăţătoare;
-eficientizarea şi perfecţionarea modalităţilor de integrare a copiilor preşcolari in activitatea şcolară;
-cunoaşterea individual a copiilor de către cadrele didactice, sub aspectul capacităţilor , ritmului de dezvoltare, al abilităţilor şi inclinaţilor, al mediului familial din care provin
-cunoaşterea de către copii a sarcinilor şi a conduitei de şcolare.
GRUP ŢINTĂ
Preşcolarii secţiei române a grădiniţei
Elevii clasei I
Învăţătoare
Educatoare
Părinţii copiilor
DURATA
Noiembrie 2008- iunie 20
IMAPACTUL PROIECTULUI ASUPRA RESURSELOR UMANE
Educatoarele şi învăţătoarele au avut posibilitatea să-şi valorifice experienţa acumulată la clasă, să-şi lărgească sfera preocupărilor in ceea ce priveşte reuşita succesului şcolar al copiilor.
Copiii se familiarizează cu acitvitatea şcolară.
Părinţii sunt informaţi cu cerinţele şcolii.

RESURSELE PROIECTULUI
Resurse umane:- preşcolari
-şcolari
-învăţătoare
-educatoare
-părinţi
Resurse materiale: -dotările din sălile de grupă şi de clase
-materiale didactice
-aparat foto
FINALITĂŢI
· album cu fotografii de la activităţile desfăşutate
· realizarea de expoziţii cu creaţii ale copiilor
· diplome pentru copiii care s-au evidenţiat
· analiza desfăşurării parteneriatului
PROGRAM DE ACTIVITĂŢI

Nr.crt
Tema
Data
Locaţia
Conţinut
Strategia
1.
“Şcoala-fereastră spre viitor
10 Noiembrie
şcoală
Consolidarea cunoştinţelor despre şcoală.
Cunoaşterea şcolii, a şcolarilor
Convorbire
Vizită la şcoală
2.
“În aşteptarea lui Moş Crăciun”
17 Decembrie
grădiniţă
Confecţionarea
Podoabelor pentru pomul de Crăciun
Concert de Crăciun
Activitate
practica
3.
“Cel mai frumos om de zăpadă”
20
Ianuarie
şcoală
Realizarea unor jocuri specifice anotimpului iarna

Concurs
4.
“Vine, vine , primăvara”
27
Februarie
grădiniţă
Realizarea unor desene si colaje având ca temă anotimpul primăvara
Expozitie
5.
“O floare pentru mama”
05
Martie

şcoală
Confecţionarea unui cadou dedicat mamei
Activitate artistico-plastică
6.
“Sărbătorile Pascale”
În aşteptarea iepuraşului

08
Aprilie
grădiniţă
Încondeierea ouălor(pictură si alte tehnici)
Activitate artistico-plastică
7.
“Micul
Pieton”
19
Mai
şcoală
Concurs pe teme de circulaţie
Educatie rutieră
8.
“O lume minunata”
09
Iunie
grădiniţă
Desene pe asfalt
Concururi
Expozitie

Liceul Teoretic ,,Mihai Veliciu” Chisineu-Cris
Centrul de Documentare si Informare
Nr.........din....................

Biblioteca Oraseneasca Chisineu-Cris
Sectia pentru copii
Nr……din…………..

PROIECT DE PARTENERIAT

,,MINUNATA LUME A POVESTILOR”

Motto :
„ nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”
Miron Costin

“Toţi cei ce au acces la o biblioteca, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decat alţii, mai puternici, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.” Mircea Eliade

PĂRŢI:
Liceul Teoretic,,Mihai Veliciu”Chisineu-Cris reprezentat prin doamna director, prof. Amelia Palcu
Centrul de Documentare si Informare reprezentat prin doamna documentarist, Florica Miron
Biblioteca Oraseneasca Chisineu-Cris ,Sectia pentru copii reprezentata prin doamna bibliotecar, Emilia Stana

REALIZATORI:
- institutor: Cornelia Cristea
- invatatoare, Doina Urzica

BENEFICIARI:
-elevii claselor I B, şi a IV-a A
-invăţătoare
-bibliotecari

DURATA PROIECTULUI : ian.2008-iunie 2008

SCOPUL:
-cultivarea interesului pentru lectură.

LOCATIA: sala de clasa,sala bibliotecii,Centrul de Documentare si Informare

GRUP ŢINTǍ:
-elevii

MOTIVAŢIA PROIECTULUI

Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repere pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani. Viaţa noastră trăită la început de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care au făcut paşi uriaşi în timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care oferă elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o plajă substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?
Rămâne aşadar obligaţia părinţilor, dar mai ales a şcolii de a repune cartea în drepturi. Scriitorul român I. L. Caragiale afirma acum aproape un secol : "O carte bună de citire, în vârstă fragedă, este, poate, una din împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor stejari seculari se datoresc căderii unei ghinde pe pământ prielnic".
Se înţelege că gustul pentru lectură se formează mai timpuriu decât interesul pentru cartea ştiinţifică. De aceea în clasele I-IV informaţiile sumare legate de mediul înconjurător sau istorie se transmit prin intermediul povestioarelor. Acestea fac trecerea de la lumea fabuloasă a poveştilor din grădiniţă la cea reală lămurită şi explicată tot prin epos. Cu cât povestirea învăţătorului e mai atractiv şi afectiv realizată captând în proporţie mare atenţia elevilor, cu atât ei se identifică cu eroii povestirilor, vor revenirea sau continuarea povestirii, ba chiar lectura proprie pentru a o comenta cu alţi colegi sau prieteni. Dacă lectura elevilor este sistematic organizată şi îndrumată, ţinându-se seama de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, interesul pentru lectură creşte. Când lectura este neglijată, tratată superficial, formulându-se numai simple cerinţe, această activitate nu-şi mai aduce contribuţia atât de necesară la formarea personalităţii elevilor din punct de vedere al limbajului şi al îmbunătăţirii lor spirirtuale.
Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii suplimentare revine învăţătorului care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese:
- prin informaţie
- prin deprinderea cititului coerent, conştient
- prin implicare afectivă
- prin însuşirea unui vocabular expresiv
- prin îmbogăţirea vocabularului
Pornind de la această constatare am încercat prin acest proiect să găsim modalităţi şi tehnici care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură. Stârnirea interesului pentru lectură se poate realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă sau al camerei copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru şi parfumul celor care au aşternut pe hârtie creaţiile lor.
Cu ocazia şezătorilor literare vor fi invitaţi şi părinţii elevilor ; cu această ocazie se va demonstra părinţilor ce valoare au cărţile citite de copiii lor. Vom folosi, tot pentru stimularea interesului pentru lectură, şi jocurile literare în diferite forme: jocuri de rol, jocuri de stimulare, jocuri de povestire prin desen, jocuri de creaţie, jocuri de competiţie pentru memorare şi recitare ale unor versuri sau replici şi descrieri din diferite locuri.
Introducerea elementului de concurs în activităţile de lectură stimulează dorinţa elevilor de a câştiga întrecerea, determinându-i să citească cât mai mult.

Activităţile la biblioteca şcolii contribuie la dezvoltarea interesului pentru lectură, dintre care amintim:
-prezentarea sălii şi a modului de aranjare a cărţilor în rafturi, pe tematici sau pe scriitori în ordine alfabetică ;
-înscrierea la o biblioteca;
-explicarea modului de comportare a unui cititor într-o bibliotecă;
-cunoaşterea alcătuirii unei cărţi (copertă, titlu, autor, pagini, numerotarea, etc.);
-cunoaşterea datelor de bază despre cartea pe care doreşte să o împrumute;
-participarea la activităţile desfăşurate la bibliotecă.

RESURSE UMANE PARTICIPANTE:
-cadre didactice;
-elevii;
-bibliotecar;
-documentarist;

RESURSE MATERIALE:
-fondul de carte existent în biblioteca şcolii;
-materiale informative şi formative existente la bibliotecă;
-desene ale elevilor, imagini din poveşti şi tablouri ale scriitorilor;
-dramatizari literare;
-portofolii;

OBIECTIVE GENERALE:
-cultivarea interesului pentru lectură prin îmbunătăţirea relaţiei Şcoală-Bibliotecă
-dirijarea şi controlul lecturii în afara clasei de câtre cadrele didactice împreună cu părinţii şi cu doamna bibliotecar.
- stimularea creativităţii copiilor în exprimarea orală;

OBIECTIVE SPECIFICE:
-să manifeste curiozitate şi interes pentru lectura unor texte variate;
-să relateze conţinutul textelor citite;
-să identifice expresiile frumoase pe care să le utilizeze în compuneri;
-să recite poezii prevăzute în programa şcolară şi-n afara ei;
-să selecteze trăsăturile pozitive de caracter ale personajelor;
-să găsească mesajul şi învăţătura textelor;
- să stimulăm creativitatea copiilor în exprimarea orală;
- să cultivăm sentimente de preţuire şi dragoste faţă de frumuseţea şi armonia limbii române, faţă de creţiile literare;

PRODUS FINIT:
-desfăşurarea unor concursuri pe teme literare;
-realizarea unor programe artistice, album foto, casetă video cu activităţi ale elevilor
-realizarea unei expoziţii de desen cu scene din poveşti;
-realizarea unei expoziţii de colaje cu scene din poveşti şi poezii;
-realizarea unor portofolii cu fişe de lectură şi curiozităţi despre scriitorii cu care au luat contact;
-publicarea unei reviste cu articole(poezii, compuneri, curiozităţi din lumea scriitorilor) scrise de copii.

EFECTELE IMPLEMENTĂRII LECTURII IN RANDUL COPIILOR

Creşterea dorinţei de performanţă
Dobandirea unor tehnici superioare de invaţare
Dezvoltarea gandirii critice
Deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii in diversitatea ei
Rezolvarea amiabila a conflictelor
Stoparea actelor anti-sociale
Ajutorarea celor defavorizati
Receptivitate la opiniile altora
Implicarea in activitati benevole in interes comunitar

CONTINUTURI SI ACTIVITATI PROPUSE:

ACTIVITǍŢI:
-prezentarea proiectului şi stabilirea obiectivelor, a conţinuturilor şi a activităţilor echipei;
-vizite la biblioteca şcolii şi biblioteca oraseneasca pentru copii şi completarea unor fişe de cititor;
-activităţi de popularizare a cărţilor accesibile vârstei lor;
-şezători literare;
-medalion literar consacrat aniversării unui scriitor;
-concursuri pe teme literare;
-dramatizari şi lectura dramatizată;
-dezbateri pe diferite teme;
-dezlegarea unor rebusuri ce au legătură cu lectura citită;
-jocuri de rol.

Metode si procedee de implementare a lecturii pentru elevii de varsta scolara mica

Carnaval de
peresona
je
Desene
Sugesti
ve

Conver
satia

Auditii
Jocuri
didactice
Citirea pe
roluri
Lectura
model
Carti ilustrate
atractiv
Pt elevii de
varsta scolara
mica

ACTIVITĂŢI PLANIFICATE

ACTIVITĂŢI

OBIECTIVE
DATA ŞI LOCUL DESFĂŞURĂRII
REZULTATE AŞTEPTATE

,,În lumea poveştilor’’
- vizită la bibliotecă
-sa recunoasca autori si scrieri ale acestora
-să redea textul unor poveşti respectând conţinutul şi ordinea secvenţelor

Ianuarie 2008
Biblioteca oraseneasca
Biblioteca scolara
Reactualizarea conţinutului unor poveşti
Recunoasterea unor carti si autorii acestora
Familiarizarea cu modul de comportarea în bibliotecă.

Medalion
Mihai Eminescu
-sa recite poezii
-sa realizeze o compozitie plastica avand ca sursa de inspiratie o strofa eminesciana

Ianuarie 2008
CDI
Concurs de recitari

Expozitie cu
compozitiile plastice realizate la CDI
„Stau cateodata si-mi aduc aminte ...”
Concurs închinat marelui povestitor Ion Creanga
-sa recunoasca personajul
-sa recunoasca povestea din care face parte fragmentul;
-sa redea mici pasaje cunoscute din povestile lui Creanga

Februarie- Martie 2008
CDI
Recunoasterea unor personaje şi a unor titluri;
Reproducerea unor pasaje;
Dramatizari din povesti cunoscute;
Publicarea in revista şcolii a unor articole.

„Cel mai avid cititor”
Premierea elevilor
-sa demonstreze ca au citit multe povesti prin caietul de lectura
-sa prezinte o fisa de cititor cu multe lecturi citite

Martie 2008
Sala bibliotecii
Premierea copiilor care :
-au cel mai complet caiet de lectura;
-cea mai ampla fisa de cititor;
-cel mai bun povestitor.

Auditie povesti
Desene sugestive
-sa realizeze desene sugestive dupa povestile audiate
Aprilie 2008
CDI
Sala de clasa
Expozitie cu desenele copiilor la Biblioteca Oraseneasca
Vizionare povesti pe DVD
Jocuri didactice
-sa participe cu interes la jocurile didacticeavand ca suport povestile vizionate pe DVD

Mai 2008
CDI
Portofoliu cu jocurile didactice

„ Carnavalul poveştilor”
-să interpreteze rolul unor personaje din poveşti îndrăgite

Iunie 2008
CDI
Să-şi depăşescă emoţiile, să redea fidel personajul îndrăgit, să creeze atmosfera de spestacol.

Liceul Teoretic,,Mihai Veliciu”Chisineu-Cris
Director, Institutor,Cornelia Cristea

Prof.Amelia Palcu Invatatoare,Doina Urzica

Centrul de Documentare si Informare
Documentarist, Florica Miron
Biblioteca Oraseneasca Chisineu-Cris-Sectia pentru copii
Bibliotecar, Emilia Stana

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
PRIETENI LA DISTANŢĂ

Coordonator de proiect: instit. Iuoraş Corina, Şcoala cu clasele I-VIII,
Tăureni, jud. Mureş
Colaborator: ed. Crişan Ileana, Grădiniţa cu program prelungit, Bălcaciu,
jud. Alba

TEMA PROIECTULUI:
,, COPIII, FLORILE PĂMÂNTULUI”

ARGUMENT

Parteneriatul educaţional urmăreşte transformarea reală a preşcolarilor şi elevilor în actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-comportamentală.
Colaborarea dintre preşcolari şi elevi din diferite unităţi şi zone geografice este o activitate organizată, susţinută, direcţionată spre problemele educative care întregesc activitatea educativă, aducând un surplus informaţional şi completând condiţiile concrete ale educaţiei copiilor.
Copiii încep să înţeleagă lumea în care trăiesc, să se cunoască pe sine şi să se transforme, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin comunicare verbală în întâlniri directe (excursia), fie prin creaţie plastică (lucrările).

SCOPUL :
Promovarea dialogului şi a comunicării între copii din unităţi şi zone geografice diferite, precum şi dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadre didactice din unităţi şcolare diferite

OBIECTIVELE :
a) privind elevii:
să se realizeze cooperarea, intercunoaşterea prin intermediul produselor partenerilor î
să se stabilească relaţii de prietenie între elevi şi preşcolari şi prin intermediul parteneriatului la distanţă
îmbogăţirea experienţei copiilor
să se găsească modalităţi variate de exprimare artistică pe anumite teme de interes comun (creaţii plastice şi de abilităţi)
să se desfăşoare activităţi educative în comun- excursie

b) privind părinţii:
să conştientizeze rolul lor în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii
sensibilizarea părinţilor faţă de actul educativ şi cultural

c) privind cadrele didactice implicate
să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de metoda proiectelor, ca metodă de lucru în sprijinul unui învăţământ modern, de calitate

DURATA PARTENERIATULUI
- prezentul acord de parteneriat intră în vigoare la data semnării de către părţi, fiind încheiat pe o perioadă de 6 luni
- prezentul acord poate fi modificat prin acordul reciproc al părţilor

GRUP ŢINTĂ:
- clasa a II-a , Şcoala cu clasele I-VIII, Tăureni, judeţul Mureş
- preşcolarii de grupă mare şi pregătitoare, Grădiniţa cu program prelungit Bălcaciu,
jud.Alba

RESURSE :
- umane
preşcolarii
şcolarii
cadrele didactice
părinţii copiilor
- materiale:
foi desen, acuarele, creioane colorate, carioca, plante uscate, fructe, legume, cereale, seminţe, carton, suport pentru expoziţii, diverse materiale folosite la orele de abilităţi practice

DISEMINAREA PARTENERIATULUI:
Album cu fotografii din timpul activităţilor
expoziţii la nivelul fiecărei unităţi
,,Carnavalul veseliei”
,,Copiii- florile pământului”- referat susţinut de către d-na. Crişan Ileana- educatoare la Grădiniţa cu program prelungit Bălcaciu, jud. Alba- în faţa părinţilor elevilor clasei a II-a de la Şcoala cu clasele I-VIII Tăureni, jud.Mureş
schimburi de impresii, prin Internet sau direct

PLANUL ACTIVITĂŢILOR

Etapele
Activitatea
Data desfăşurării
Locul de desfăşurare
1.Elaborarea şi redactarea proiectului
alegerea temei
stabilirea partenerilor
trimiterea şi semnarea acordurilor
elaborarea şi redactarea proiectului
ianuarie
-şcoala coordonatoare
2.Activităţi informative
informarea copiilor şi a părinţilor despre activităţile incluse în proiect
afişarea planului de activităţi al proiectului
ianuarie, dar şi pe toată perioada desfăşurării proiectului
- în unităţile partenere

3. Activităţi formative
-expoziţii de desene, colaje specifice anotimpului iarna, realizate din diverse materiale

Vine, vine, primăvara!
-expoziţii de desene şi colaje având ca temă anotimpul primăvara
-expoziţii de mărţişoare, felicitări
„La mulţi ani, mămico!”
-serbări şcolare
-realizarea unui album foto

„Hristos a înviat!”
- pictură pe sticlă- Iconiţe- realizarea unei expoziţii în cadrul şcolii
- vizite la biserică

,, Să ne cunoaştem”- excursie la Tg.Mureş
- întâlnirea partenerilor
- referat- ,, Copiii, florile pământului”

1 Iunie – ,, Carnavalul veseliei”
- confecţionarea de felicitări şi trimiterea
lor

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie
- în unităţile partenere

- în unităţile partenere

- în unităţile partenere

- în unităţile partenere
- biserică

Tg.Mureş

Şcoala Tăureni

- în unităţile partenere

DENUMIREA PROIECTULUI:
Titlul: „Prieteni pe meleagurile Olteniei”
Domeniul şi tipul de educaţie: educaţie pentru dezvoltare personală
Tipul proiectului: regional

INSTITUŢII IMPLICATE:
Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti – Dolj Şcoala Nr. 39 “Nicolae Bălcescu”– Craiova
Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu”– Craiova Gradiniţa Nr. 28 – Craiova
MUZEUL OLTENIEI – Craiova MUZEUL DE ARTĂ – Craiova

COORDONATORI PROIECT:
Inst. Anca Liliana Călin – Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti
Înv. Olga Călin - Şcoala Nr. 39 “Nicolae Bălcescu” - Craiova
Înv. Ion Călin – Şcoala Nr. 14 “Ion Ţuculescu”– Craiova
Inst. Andora Mihaela Coteanu – Grădiniţa Nr. 28 Craiova

ARGUMENT
Şcoala, familia şi comunitatea sunt datoare sǎ formeze comportamente adecvate, de integrare şi adaptare socială a micilor şcolari, conform exigenţelor actuale şi viitoare ale societǎţii. Prin exersarea şi practicarea unor norme de conduitǎ, se vor forma valenţe ale personalitǎţii elevilor, pe criterii axiologice.
Acest parteneriat sprijinǎ dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome, care să armonizeze relaţiile cu sine şi cu ceilalţi, cu mediul înconjurǎtor. Dorinţa noastrǎ se îndreaptǎ spre a stabili noi şi reale punţi de comunicare între copil-copil-pǎrinte-învǎţǎtor-comunitate.
Considerǎm cǎ relaţia de prietenie nu e numai o posibilitate, ci şi o necesitate. La aceastǎ vârstǎ, micii şcolari au nevoie sǎ înveţe sǎ ia în considerare punctul de vedere al altor copii, sǎ facǎ schimb de idei şi sǎ înţeleagǎ mai bine experienţele prietenilor lor.
Pornind de la rezultatele înregistrate în anii trecuţi, apreciem necesară prelungirea colaborării şcolilor partenere, implicând şi instituţii de cultură şi artă din regiune.
Colaborând cu Muzeul Olteniei le vom trezi elevilor interesul pentru valorile naţionale în domeniul ştiinţelor naturii, etnografiei şi folclorului românesc. De asemenea, le vom oferi posibilitatea unei deschideri pentru cunoaşterea istoriei locale, regionale şi naţionale. Contactul direct cu exponatele de la secţia de Ştiinţele Naturii le va trezi interesul pentru flora şi fauna naţională.
Formarea şi dezvoltarea gustului artistic, cunoaşterea contribuţiei marilor artişti români la lărgirea orizontului artei universale, interesul pentru valorile naţionale şi internaţionale în domeniul artei, precum şi interesul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional le vom trezi prin colaborarea cu Muzeul de Artă din Craiova, iniţiind formarea unei scări de valori.

Puncte tari:
· 3 ani de experienţă în derularea proiectului;
· cooperarea reusită între cele 4 instituţii şcolare partenere;
· implicarea activă a părinţilor în activităţile derulate;
· extinderea parteneriatului prin includerea în proiect a Muzeului Olteniei şi a Muzeului de Artă din Craiova;
· relaţii de colaborare şi de prietenie stabilite între scolile partenere (vizite reciproce, activităţi educative şi cultural-artistice comune, serbări, excursii, plimbări).

SCOPUL PROIECTULUI
Îmbogăţirea orizontului cultural, formarea şi dezvoltarea gustului artistic şi estetic, cunoaşterea şi preţuirea patrimoniului folcloric, formarea unei atitudini pozitive faţă de valorile naţionale şi implicarea în viaţa comunităţii a elevilor, preşcolarilor şi a tuturor celor implicaţi în proiect.

OBIECTIVE SPECIFICE:
Privind copiii implicaţi în proiect:
- Dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevii şi preşcolarii şcolilor partenere;
- Cultivarea spiritului de acceptare, cooperare, toleranţă;
- Stimularea imaginaţiei, a creativităţii, a spiritului de competiţie;
- Dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere / autoevaluare, cultivarea încrederii în sine;
- Însuşirea unor norme de comportament eco-civic;
- Familiarizarea elevilor cu unele noţiuni de etnografie, folclor, artă şi cultură;
- Cunoaşterea particularităţilor portului popular, a obiceiurilor şi tradiţiilor locale;
- Identificarea câtorva dintre cele mai importante opere de artă plastică;
- Fomarea unor deprinderi de comportare civilizată la vizitarea unui muzeu.

Privind cadrele didactice:
- Încurajarea cadrelor didactice pentru crearea unui mediu educaţional care să favorizeze dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter;
- Realizarea unui management eficient la nivelul clasei şi a unei comunicări optime şcoală – familie - comunitate.

Privind părinţii şi ceilalţi parteneri educaţionali:
- Conştientizarea părinţilor cu privire la rolul pe care îl au în educarea copiilor din perspectiva dezvoltării spiritului de comunicare, prietenie, toleranţă, acceptare în relaţia cu persoanele din jur;
- Creşterea implicării acestora în acţiunile promovate de şcoală pentru crearea unui mediu familial şi social pozitiv, sănătos.

GRUPUL ŢINTĂ:
· elevii claselor II-IV din Şcoala Dobreşti, a II-a A Şcoala Nr. 39, a IV-a A Şcoala Nr. 14 şi preşcolarii grupei pregătitoare din Grădiniţa Nr. 28 Craiova
· părinţii acestora
· cadrele didactice (învăţători, educatoare, directori) din şcolile partenere.

DURATA PROIECTULUI: octombrie 2008 – iunie 2010

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU:
- ascultarea activă, jocul de rol, excursia tematică, jocuri de îndemânare, vizite, plimbări, acţiuni de ecologizare.
- vizionarea expoziţiilor permanente şi a celor temporare organizate de Muzeul Olteniei şi de Muzeul de Artă Craiova;
- întâlniri cu muzeografi, pictori şi sculptori;
- vizită la un atelier de olărit;
- realizarea unor mape tematice cuprinzând imagini care ilustrează opera ale celor mai cunoscuţi pictori şi sculptori români;
- organizarea unei expoziţii pe teme de folclor.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, in perechi, pe echipe, grupuri de lucru părinţi-copii;

REZULTATE:
- Calitative:
Stabilirea si consolidarea de relatii de prietenie si colaborare intre grupuri
Formarea abilitatilor deinvestigare si observare, cultivarea spiritului civic
Dezvoltarea imaginatiei creatoare
Schimbarea mentalitatii comunitatii locale fata de educatie, cultura si arta
Schimbarea mentalitatii elevilor in cadrul relatiilor inter si intrapersonale asumandu-si diferite roluri...ganditori-vor reflecta la actiunile lor si vor face conexiuni intre cunostintele noi si cele anterioare ...ascultatori-vor invata sa focalizeze atentia totalitate si sa devina auditori activi si atenti in public...organizatori-vor planifica activitatile asumandu-si raspunderea pentru propriile decizii...parteneri-vor invata sa aiba incredere reciproca

- Cantitative:
Eşarfe cu inscripţii ecologice, coifuri inscripţionate „Alături de prietenii mei”;
Postere, pliante educative, portofolii, albume de fotografii, materiale ilustrate;
CD-uri cu aspecte din activităţile desfăşurate; Realizarea filmului „Alături de prietenii mei”;
Realizarea unui jurnal al întregii activităţi.

RESURSE:
Umane: cadrele didactice; părinţii copiilor; elevii claselor I-IV şi preşcolarii; reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai unor ONG-uri care pot sprijini proiectul;
Materiale: baza didactico-materială a unităţilor implicate; proiectul se va realiza cu sprijin şi finanţare din partea părinţilor elevilor.

EVALUARE:
- prezentarea de postere, portofolii tematice, materiale ilustrate;
- albume de fotografii, lucrări practice, CD-uri ;
- lansarea filmului „Alături de prietenii mei”

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Acest proiect s-a dovedit a fi eficient prin:
- continuarea şi extinderea proiectului ;
- realizarea unei bune cooperări între şcolile din mediul rural şi cele din mediul urban;
- continuarea ulterioară prin autofinanţare şi posibilităţi de extindere.

BUGETUL PROIECTULUI: surse de autofinanţare.

NR. CRT
ACTIVITATEA
LOCUL DE DESFASURARE
TERMEN
PARTICIPANŢI
RESPONSABIL

ANUL ŞCOLAR 2008 / 2009
1.
„Clase prietene”
- schimb de scrisori si
fotografii cu impresii de la
„Zilele Craiovei”
Vizitarea
expoziţiilor temporare
Şcolile partenere

Octombrie
2008

Elevii şi preşcolarii

Cadrele didactice
2.
“Carnavalul toamnei”
- concurs de costume, cântec, dans şi poezie

Şcoala Dobreşti

Noiembrie 2008
cls.II-IVDobreşti
cls. a II-a A
Şc. Nr. 39
Inst. Călin Anca
Înv. Călin Olga
3.
“Culorile anotimpurilor”
– vizitarea expoziţiilor permanente şi temporare de la Muzeul de Artă

Muzeul de Artă - Craiova

Decembrie 2008
Clasa a II-a A Şcoala nr. 39
Clasa a IV-a Şcoala Nr. 14
Înv. Călin Olga
Înv. Călin Ion
Ghid de specialitate
4.
“Tradiţii şi obiceiuri de primăvară la olteni”
– întâlnire cu un muzeograf
Muzeul Olteniei - Craiova
Februarie
2009
Elevii şi preşcolarii
Cadrele didactice
Ghid de specialitate
5.
“Să ne cunoaştem judeţul”
- vizitarea obiectivelor din sudul judeţului Dolj
Excursie
Craiova – Dobreşti - Bechet
Aprilie
2009
Elevii şi preşcolarii

Cadrele didactice
6.
Turul oraşului Craiova
- vizitarea obiectivelor
Craiova
Mai
2009
Elevii şi preşcolarii
Inst. Călin A.
Inst. Coteanu M
7.
“Impreuna de ziua noastra”
- concursuri sportive
- desene pe asfalt

Şcolile partenere

Iunie
2009

Elevii şi preşcolarii

Cadrele didactice

ROMANIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SĂLAJ
Şcoala Gimnazială “Traian Creţu” Năpradea
Loc. Năpradea, nr.339, cp.457255, Tel/fax:0260/646212, E-mail scoala_napradea@yahoo.com

Clasele I-IV
În parteneriat cu
Gwersyllt Junior C.P. School
Gwersyllt, Wrexham, Wales

PRIETENI LA DISTANŢĂ

Argument: Elevii şi cadrele didactice din cele două şcoli doresc să stabilească relaţii de colaborare şi prietenie. Aparţinând unor culturi diferite , dar care nu se exclud una pe cealaltă, considerăm ca este nevoie să ne cunoaştem reciproc, să ne împărtăşim din experienţă. Suntem siguri că vom descoperi multe lucruri comune (ex. o anumită parte a istoriei), afinităţi, că milităm pentru aceleaşi idealuri , că putem să ne ajutăm reciproc.
Ne propunem ca elevii şi cadrele didactice din cele două şcoli să se cunoască , să se împrietenească şi, poate într-un viitor nu prea îndepărtat, chiar să se întâlnească în cele două ţări.

Grupuri ţintă: 52 de elevi din clasele I-IV
învăţătorii claselor I-IV: Damşa Ioan
Damşa Clara
Mastan Georgeta
Petruţ Carmen
Obiective specifice:- cunoaşterea spaţiului şi mediului înconjurător în care învaţă elevii celor două şcoli;
- aniversarea sărbătorilor copilăriei prin schimburi culturale elevi şi dascăli;
- cunoaşterea curriculumului pentru clasele primare din cele două ţări;
- schimburi reciproce de informaţii privind istoria locală;
- schimburi reciproce de materiale privind tradiţiile locale;
- stabilirea de relaţii personale între copiii celor două şcoli.

ACTIVITĂŢI PROPUSE

1. ,,Şcoala noastră” – schimb de CD-uri care să cuprindă elemente generale
privind cele două şcoli.- aprilie 2008

2. , Pace pentru toţi copiii lumii”- schimburi de desene şi realizarea unor
expoziţii privind universul copilăriei ( desenele vor fi trimise prin poştă pentru ca expoziţiile să fie realizate cu ocazia zilei de 1 Iunie)- mai 2008
3.,,Comunitatea locală”- zona geografică în care trăiesc cele două comunităţi (fotografii şi explicaţii) – iunie 2008
4,, Elemente de curriculum”- schimburi de informaţii privind planurile de
învăţământ din cele două ţări – iunie 2008
5. ,, Din istoria noastră”- realizarea şi schimbarea unor CD-uri privind
elemente de istorie locală( epoca romană) Prezentarea acestora în cadru festiv în cele două şcoli.- octombrie 2008-03-28
6. ,, Datini din bătrâni: schimburi de informaţii şi fotografii ( prin intermediul
internetului) despre datinile de Crăciun din cele două
comunităţi.
7. ,, Sub semnul Dragonului roşu” – Activităţile de la Năpradea se vor desfăşura în continuare sub semnul mascotei elevilor din Gwersyllt Junior C.P. School
8. ,, Sub semnul Ilenei Cosânzene”- Activităţile de la Gwersyllt se vor desfăsura sub semnul mascotei elevilor din Năpradea , Ileana Cosânzeana.
9. ,, Schimb de albume „ realizate sub semnul celor două mascote.
Iunie 2009

Responsabil proiect Ţara Galilor, Nicola Griffiths
nicolagriffiths@gwersylt-jun-wrexham.biblio.net
Director Mr. Neil Gledhill
Responsabil proiect Năpradea, Ioan Damşa
damsaioan@yahoo.com
Director: Aurel Medve

TE IUBIM, COPILĂRIE!
PROIECT TEMATIC

EDUCATOARE: UŞTEA FIRA
GRĂDINIŢA CU P. P. NR. 14
TG-MUREŞ
GRUPA PREGĂTITOARE
TEMA; CINE SUNT, SUNTEM?
Perioada: 01.06-05.06.2009

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
-să cunoască elemente ale lumii înconjurătoare şi interdependenţa dintre ele;
-să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale;
-să aplice cunoştinţele despre copii în situaţii diferite;
-să manifeste atitudini pozitive în relaţiile cu copiii şi cu adulţii;
-să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 cifre in limitele 1-10;
-să compună plastic spaţiul dat utilizând tehnici diverse;
-să-şi coordoneze mişcările cu textul şi melodia cântecului;
-să-şi consolideze deprinderile motrice de bază.

CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE PUSE LA DISPOZIŢIA COPIILOR:
ALFABETIZARE
Planşe cu imagini,
Enciclopedia copiilor ,
Atlas cu imagini de pe glob

ŞTIINŢĂ
Planşe cu jocurile copiilor,
CD-uri cu muzică, cu jocuri educative,jetoane, cifre, semne matematice, videoproiector
JOC DE ROL
Truse de jocuri, costume pentru serbare, ornamente

ARTĂ
Cărţi, creioane colorate, foi albe, acuarele, tempera, cretă colorată, diplome, foarfeci, hârtie creponată
CONSTRUCŢII
Cuburi de lemn, truse de construcţie, lego
MANIPULATIVE
Puzzle,
Truse de jocuri de masă

INVENTAR DE PROBLEME:
CE ŞTIM?
1 Iunie este Ziua Internaţională a Copilului;
La grădiniţă sărbătorim prin activităţi deosebite, concursuri, serbare;
Copiii primesc daruri.
CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
Despre drepturile copiilor;
Despre viaţa copiilor din alte părţi ale lumii;
Copiii sunt diferiţi dar egali.

ZIUA DATA

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LUNI
01.06.2009
ADP

ALA

ADE

Întilnirea de dimineaţă: „E ziua noastră, dragi copii”
Opţional: Educaţie ecologică
Jos manilpulativ: „Copii de pretutindeni”(puzzle)
Jocuri de mişcare: „Ne jucăm cu prietenii noştri” (vizită la grupa pregătitoare maghiară)
Activitate integrată:”Copiii, florile Pământului”
DS: vizionare de imagini cu copii din alte ţări;
DEC: pictură

MARŢI
02.06.2009
ADP
ALA

ADE
Întîlnirea de dimineaţă:”Grădiniţa, lumea copilăriei”
Construcţii:”Parcul copiilor”
Alfabetizare:”Toţi copiii Pământului” (citire de imagini din Enciclopedia copiilor)
Activitate integrată:”Suntem diferiţi, dar egali”
DOS: „Şi noi avem drepturi”
DEC:”Te iubim, copilărie”(predare cântec, jocuri cu cânt-repetare)

MIERCURI
03.06.2009
ADP

ALA

ADE

Întâlnirea de dimineaţă:”Scrisoare către toţi copiii lumii”
Opţional:Limba engleză
Artă: ”Lumea copiilor”
Joc de rol: ”E ziua mea”
Activitate integrată: ”Flori pentru copiii lumii”
DEC: ”Flori”( îndoire, decupare, lipire)
DS: „Flori pentru copii” (joc didactic matematic)

JOI
04.06.2009
ADP
ALA

ADE
Întîlnirea de dimineaţă: ”Împodobim sala pentru serbare”
Artă: Expoziţie cu lucrările realizate
Decernarea diplomelor pentru toţi copiii
Activitate integrată: (DLC; DPM)
„La mulţi ani, copilărie!” (serbare)
Carnaval, balet

VINERI
05.06.2009
ADP
ALA

ADE
Întâlnirea de dimineaţă: Ne pregătim pentru excursie
Jocuri ecologice: „Culorile naturii”, „Ce vezi pe potecă?”
Întreceri sportive: ”Cel mai bun sportiv”
Activitate integrată: (DS, DOS, DPM) ”Împreună pentru un mediu curat” (Ziua mondială a mediului) excursie tematică în parteneriat cu ONG Focus Eco Center

Despre proiectele educationale internationale iEARN
inst. Angelica Bucatas
Scoala Generala Vladimirescu,jud. Arad

iEARN(Retea internationala de educatie si resurse educationale) este o organizatie
non-profit alcatuita din peste 27.000 de scoli si organizatii de tineret din mai mult de 125
de tari. IEARN da ocazia educatorilor si tinerilor sa colaboreze online cu ajutorul
internetului si altor mijloace moderne de comunicare. Peste 2.000.000 de elevi sunt
antrenati zilnic in proiecte de colaborare din lumea intreaga.

Incepand din anul 1988, iEARN a fost pionierul legaturilor on-line intre scoli, ajutand
elevii sa se implice in proiecte educationale insemnate cu extindere in tarile lor si peste
tot in lume.

Sunt peste 300 de proiecte iEARN, toate create si propuse de profesori si elevi, in asa
fel incat sa se potriveasca curriculumului, nevoilor si specificului clasei. In plus, pentru
a conecta elevii la problemele locale si pentru a atinge nevoile specifice curriculumului,
fiecare proiect propus de profesori si elevi pentru iEARN trebuie sa raspunda la
intrebarea:” Cum va imbunatati acest proiect calitatea vietii pe planeta?”

Aceasta viziune si acest scop reprezinta punctul de legatura care mentine iEARN unit,
dand ocazia participantilor sa devina cetateni ai lumii , care schimba ceva colaborand cu
semenii lor din lumea intreaga.

Proiectele iEARN sunt create de profesori si elevi , iar rezultatele lor se concretizeaza
in” produse finale”, in functie de natura proiectului. Acestea includ reviste,
antologii,expozitii de pictura,etc.) Puteti alege un proiect care se potriveste nevoilor
dvs., dintr-o lista de proiecte de colaborare , asezate in ordine alfabetica. Cateva
exemple de proiecte :
“My school, your school”(“ Scoala mea, scoala ta”)
“Global art-A sense of caring”(“Arte- A-ti pasa de ceilalti”)
“World we live in”(“Lumea in care traim”)

“Folk tales”(“Povesti din popor”)
“Eye to eye project”(“Proiectul Fata in fata”)

Acestea sunt doar cateva proiecte din nenumaratele expuse pe site-ul iEARN. Va invit
sa le descoperiti si sa il alegeti pe acela care vi se potriveste cel mai bine. In cazul in
care nici unul nu raspunde nevoilor dvs. educationale sunteti asteptati sa propuneti
propriul dumneavoastra proiect, dupa care il puteti impartasi cu profesori si elevi din
intreaga lume.

Exista un model de proiect iEARN care va va ajuta la intocmirea lui dupa
standardele cerute:

Model de proiect iEARN

1) Numele proiectului:

2) Scurta descriere a proiectului (o fraza):

3) Descriere completa a proiectului:

4) Varsta/nivelul participantilor in proiect:

5) Orarul/agenda pentru anul scolar:

6) Posibile activitati in cadrul proiectului/clasei:

7) Rezultate/produse finale asteptate:

8) Contributia proiectului la bunastarea oamenilor si a planetei:

9) Limba (limbile) in care se va delura proiectul:

10) Aria curiculara:

11) Numele/adresele de e-mail ale grupelor initiale de participanti:

12) Numele coordonatorului (coordonatorilor):

13) Adresa de e-mail a coordonatorului (coordonatorilor):

14) Forumul/conferinta pe care se va derula proiectul:

15) Pagina de web a proiectului:

iEARN va incurajeaza sa participati la proiectele existente inainte de

a initia un proiect propriu. In cazul in care sunteti interesati sa demarati

propriul proiect , il puteti trimite la adresa:

projects@us.iearn.org

Uniunea Europeană

Inst. Purcel Cornelia – Scoala Generala Pilu, Arad
Uniunea Europeană (UE, vezi şi nume alternative) este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 state. Este considerată a fi o construcţie sui generis, situându-se între federaţie şi confederaţie.
Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, revizuit ulterior prin tratatele integrării europene, principalele instituţii comunitare sunt:
Parlamentul European, care reprezintă cetăţenii Uniunii Europene, şi care este ales prin vot direct de către aceştia
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri), care reprezintă fiecare stat membru
Comisia Europeană, care reprezintă interesele generale ale UE
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, care se îngrijeşte de respectarea legilor europene
Curtea Europeană de Conturi, care verifică finanţarea activităţilor UE
Belgia
Franţa
Germania
Italia
Luxemburg
Olanda
Alte 21 state au aderat succesiv:
1973:
Danemarca
Irlanda
Regatul Unit
1981:
Grecia
1986:
Portugalia
Spania
1995:
Austria
Finlanda
Suedia
2004:
Cipru
Estonia
Letonia
Lituania
Malta
Polonia
Republica Cehă
Slovacia
Slovenia
Ungaria
2007:
Bulgaria
România

Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate în proiectul de constituţie al UE, în Partea IV, Dispoziţii Generale şi Finale, articolul 1. Majoritatea acestor simboluri au fost create de Consiliul Europei între anii 1950 - 1960 fiind adoptate de Uniunea Europeană.
Drapelul European– cercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. Această emblemă a fost adoptată în 1955 de către Comitetul Miniştrilor în urma propunerii Adunării Parlamentare. Prin dispoziţia acestora, cele 12 stele simbolizează unitatea popoarelor Europei. Numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecţiunii şi plenitudinii.
Imnul european - În ianuarie 1972, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european: aranjamentul muzical fără text realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la “Oda bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven. Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene.
Ziua Europei – În amintirea declaraţiei ministrului francez de externe Robert Schuman care, la 9 mai 1950, în prezenţa presei internaţionale, cerea Franţei şi Germaniei să cedeze unui organism supranaţional european dreptul de gestionare a industriei cărbunelui şi oţelului, această dată a fost aleasă pentru a marca Ziua Europei. Decizia a fost luată la summit-ul european de la Milano din 1985.
Informaţii preluate de pe internet

Sa invatam impreuna! - nr 3 - invatamant primar

2009-05-26T05:24:00.000-07:00

CARNAVAL

Institutor : MURESAN MARIETA
Scoala generala MIHESU DE CAMPIE jud. MURES

PIERRO : E carnaval sau ce ?
(clovn) Cine invata astazi e prost!
Astazi e permis orice
Sa ne inveselim deci!
Sa prezentam glume vesele
Si sa uitam de necaz macar o ora.

PIERETT : Ce bine ! Sa incepem ! Sa incepem !
(clovn ) Severitatea este acum exclusa,
Regele carnavalului intra pe usa!
PIERRO SI
PIERETT : Toata lumea se distreaza ,
Regele balului, intra odata !
REGELE : Am venit la chemarea voastra,
Saculetul este plin de glume, de joc ,de cantece!
Haideti , haideti copii,
Mici , mari si parinti.
Eu sunt regele carnavalului,
In imparatia mea supararea nu-i.
Frumoasa-i ziua de azi, sa ne veselim!
Intrare pe muzica – Aida ( marsul victoriei )

REGELE : Suntem prezenti cu totii
Sa petrecem pe loc,
Mana-n mana , sa-nceapa dansul
E un vis frumos ca-n basme !
( VALS )

REGELE : Supararea n-are ce cauta printre noi ,
Pamantul se zbate sub talpiile noastre ,
Rasturnam lumea de bucurie,
Toti copiii sa fie veseli ca mine!

COPIII : Regele balului noi te urmam!
In asta seara numai tu ne poruncesti !

REGELE : Cantati mai , lautari!
Jucati , voi , feciorasi
Cautati-va perechile ,
Sa alungam relele !
( danseaza ,apoi pauza )

SCOLARII : Regele balului, ce-ai adus ?
La noi nu te-ai gandit ?

REGELE : M-am gandit eu ,cum sa nu !
Ochi mai voiosi n-o sa fie
Cum vor fi ai vostri
Baieti , fetite , ia priviti !
Poftim, v-am adus masti ,
Mai , impartiti mastile ,
Sa ne incante privirile!

PIERRO SI
PIERETT : Pacaliti-va reciproc,
Si sa va distrati cu foc !

COPIII : Petrecerea aceasta e foarte buna
Fiecare cuvant e o gluma.
Masti glume rasete ,
Bucuria copiilor e mare !
Vivat ! Vivat ! Rege mare !
Noi ne-am prezentat la chemare.
( cantec , ghicitori )

REGELE : Mastile sunt interesante
Acum sa va prezentati fiecare !
(prezentarea mastilor )

REGELE : Dragi parinti , va invit si pe voi
Sa luati parte la veselie in toi .
Veniti repede cate doi,
Sa faceti randul cu noi.
PIERRO SI
PIERETT : Poftiti , poftiti , veniti !
Ii invitam pe cei mari
Fara ganduri , fara suparare
Astazi cu toti sa ne veselim,
Nu va temeti dragi parinti,
Bucuria noastra sa o impartasiti !

( muzica , cantece , veselie )

SFARSIT

Căsuţa din chibrituri
abilităti practice

Pentru a realiza această căsuţă aveţi nevoie de :
- carton ;
- lipici ;
- un pachet mare de chibrituri ;
- folie argintie
……………… şi multă răbdare.

Construiţi o căsuţă din carton , apoi lipiţi pe toată suprafaţa ei beţele de chibrituri.

Veţi realiza o căsuţă care merită toată răbdarea după cum vedeţi în imaginile următoare.

Pentru a reprezenta geamurile lipiţi folia argintie peste carton, apoi chibriturile.

Acoperişul îl puteţi realiza orientând chibriturile (partea cu fosfor ) in aceaşi direcţie şi astfel veţi obţine diferite dungi .

Aşezaţi lângă căsuţă diferite figurine confecţionate de elevi pentru a creea un decor minunat in sala de clasă.

SPOR LA LUCRU ………!!!! ÎMPREUNĂ CU ELEVII DUMNEAVOASTRĂ.

INSTITUTOR : MUREŞAN MARIETA
ŞCOALA GENERALĂ MIHEŞU DE CÂMPIE , JUDEŢUL MUREŞ

COPILĂRIA – cea mai frumoasă perioadă din viaţă

Înv. Gherhes Mihaela – Scoala Generală Pilu, Arad
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viața fiecăruia, reprezentând vârsta inocenței și a candorii. Copilăria e o stare fără vârstă, ea ţine de infinit, este singura felie care topeşte întregul univers înconjurător, vârsta în care nu spaimele de moarte îl macină pe om, ci spaimele de care se înfioară şi gâzele, parte şi ele din acest întreg fabulos numit natură. Copilăria este seismograful care anunţă cutremurele intime de mai târziu; în funcţie de ea, omul se comportă într-un anumit fel când e matur, şi nu altfel.
Jocul și joaca sunt elemente caracteristice copilăriei, ele îi dau farmec, reprezentând o modalitate prin care copiii pot descoperi lumea înconjurătoare și totodata minunatele lucruri pe care copilăria le poate oferi. Aceste elemente se afla într-o legătura foarte strânsă: prin joc, copiii descoperă lumea, iar adulții se intorc la perioada copilăriei, redescoperind acea vârstă a inocenței. Datorită acestui lucru jocul a devenit adiacent unei alte teme și anume copilăria.
Motivul jocului se regasește în numeroase opere ale unor mari scriitori, dar fiecare dintre aceștia ne prezintă propria sa viziune asupra copilăriei: unii scriitori ca Ion Creangă, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Mark Twain creionează în operele lor o copilărie fericită, lipsită de griji, în care preocupările principale sunt jocul și joaca pe când alți scriitori, precum Ionel Teodoreanu, George Coșbuc, George Topârceanu, ne prezintă o copilărie tristă în care copiilor le sunt arătate greutătile și responsabilitățile vieții prea devreme, acest lucru devenind traumatizant pentru aceștia.
Întâi iunie este Ziua mondială a ocrotirii copilului. Se consideră că, copilăria este perioada cea mai fericită şi lipsită de griji din viaţa omului, este ziua în care se celebrează miracolul nașterii, miracolul purității dar și întoarcerea la inocență. Nu există limite de vârstă când vine vorba de a sărbători Ziua Copilului. Oricare dintre noi, pitic sau voinic, are voie să se simtă copil… și chiar este necesar ca măcar o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi, să zâmbim curat, să ne aducem aminte de părinți și să simțim că ludicul înflorește în inimile noastre. Retrăim parcă senzațiile și emoția bucuriei de atunci, ne simțim din nou copiii răsfățați și nerăbdători care
primesc daruri. Pentru fiecare copil, zilele de sărbătoare sunt ocazii de bucurie mult așteptate, zile în care se poate juca în voie, are surprize și se află în centrul atenției familiei. Mulți așteaptă cu sufletul la gură aceste momente și transmit și celor mari ceva din emoția clipelor fericite.

Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea și familia noastră, de a aprecia și iubi copiii și de ce nu de a-i pregăti pentru un viitor sănătos, fericit și plin de succese.

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI

Inst. Călin Anca Liliana – Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti, Dolj
Ziua Internaţională a Copilului a fost stabilită la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, organizată la Geneva în 1925. Nu este tocmai clar de ce ziua de 1 iunie a fost stabilită ca fiind Ziua Internaţională a Copilului. Una dintre teorii ar fi că, consulul chinez de la San Francisco a strâns un numar de orfani chinezi pentru a sărbători Festivalul Dragonului, care s-a întâmplat să fie chiar pe 1 iunie, data care a coincis deasemenea cu Conferinţa de la Geneva.
De atunci s-a stabilit ca 1 iunie să fie Ziua Internaţională a Copilului, mai ales în ţările comuniste. În vest, această zi este sărbătorită în alte zile ale anului, dar nu i se acordă prea mare atenţie. Astfel, această zi a fost interpretată ca fiind o sărbătoare comunisă. În mod frecvent este întâlnită concepţia greşită ca Ziua Internaţională a Copilului este o sărbătoare comunistă, cu toate aceastea în ultimii ani unele dintre statele Americii au început să celebreze Ziua Copilului pe 1 Iunie.
Ziua Copilului este sărbătorită în lume la date diferite, în funcţie de istoria naţională a fiecarei ţări. Astfel, în Polonia, Cehia si România, Ziua Copilului este sărbătorită pe 1 iunie, în India se sărbătoreşte pe 14 Noiembrie, iar în Japonia şi Coreea de Sud, pe 5 Mai. O situaţie bizară se întâlneşte în Germania, unde data de 1 iunie este valabilă doar în jumătatea de Est, deoarece în Vest ziua este serbată pe 20 septembrie. UNICEF serbează Ziua Copilului pe data de 20 noiembrie.
Ce ar trebui să fie 1 Iunie, Ziua Internaţionala a Copilului la noi, în România? Multe bucurii pentru copii, baloane colorate, jucării, dulciuri, hăinuţe noi, jocuri şi distractii în parcuri, prietenii noi, generozitate, dragoste, inocenţă, puritate, duioşie, pictură, dansuri, plimbări, desene pe asfalt, filme, urări, felicitări.

COPII DIN LUMEA TOATĂ

Copii din lumea toată, de peste mari şi tari
Ne cheamă fericirea şi soarele în zări,
1 IUNIE S-aducem împlinirea acestei mari chemări./ bis
Şi de mai sunt pe lume copii cu viaţa grea
1 IUNIE, tu vii cu bujori şi ciocârlii, Şi pentru ei s-o naşte a fericirii stea
Scuturând peste pământ Şi dânsii vor cunoaşte lumina ei cândva.
Zâmbete şi-al păcii cânt! Copii din lumea toată noi viaţa o iubim
Sol gingaş de bucurie Cu inima curată, alături s-o trăim
Slavă ţie, Slavă ţie! Copii din lumea toată, prieteni buni să fim!

CUNOAŞTEREA COPILULUI- CONDIŢIE A EDUCAŢIEI DE CALITATE

Motto:
,,Bucuria de a avea copii să o legăm de a-i forma ca oameni de valoare”
ed. Cîlb Maria, Grăd. PN Galşa
inst. Jurgiu Corina, Şcoala Generală Galşa

Încă din antichitate , prin educaţie, omul şi-a exprimat preocuparea faţă de copii, cei ce asigurau viitorul sănătos al naţiunii.Timpul, cât copilul aparţine doar pătinţilor, familiei, este foarte scurt şi, de aceea, suntem datori să transformăm mediul în care îl creştem într-unul sănătos, prielnic, din care el să extragă bunele purtări şi să-şi formeze sufletul drept şi o conştiinţă curată, să păstreze pentru tot restul vieţii amintirea unui trai sănătos alături , eu şi prin exemplul părinţilor şi al educatorilor.
Piaget, prin teoriile sale, asupra dezvoltării copilului, a contribuit la conturarea unei viziuni integrale asupra acestei educaţii, în care copilul este autorul propriei lui învăţări, parcurgând mai multe stadii de dezvoltare. Sursa învăţării lui o constituie diversitatea experienţelor cognitive, sociale, emoţionale, fizice pe care copilul le trăieşte.De aceea, este foarte importantă încurajarea trebuinţelor naturale ale acestuia de explorare, de experimentare a curiozităţii, a dorinţei de a comunica şi de a relaţiona.
Asemenea viziune asupra copilului modifică şi concepţia asupra esenţei procesului educaţiei, care şi în perioadele timpurii trebuie considerată o interacţiune între subiect, între două părţi active, nu doar influenţa educatorului asupra copilului educat.
Centrarea pe copil, a atras atenţia asupra considerării tendinţelor naturale care există în copil, pe care educatorul şi părintele trebuie să le urmeze, să le stimuleze şi să le valorifice în construirea contextelor în care copilul învaţă.
Educatorul trebuie să fie un colaborator, un partener al copilului în interacţiunea acestuia cu mediul, în scopul transformării acestuia. El trebuie să asigure şanse egale pentru toţi copiii, să respecte drepturile acestora, personale şi sociale,să le asigure confortul emoţional, protecţia vieţii şi sănătăţii lui.
Grădiniţa şi şcoala sunt factori decisive în educarea copiilor prin frumos, pentru valoare.Copilăria dă marele start pentru sublima competiţie a omului cu el însuşi în propria sa devenire, autodesăvârşire şi afirmare ca valoare umană.
Vârsta preşcolară este, fără îndoială, alături de vârsta şcolară mică, temelia educativă a întregii vieţi.
Integrarea copilului în forma de colectivitate preşcolară comportă un prim efort de adaptare la viaţa socială şi, totodată, extinderea mediului social accesibil copilului.În această perioadă el dobândeşte rolul său social într-o colectivitate şi obţine o altă dimensiune în interiorul familiei .
Integrarea copilului în şcoală presupune, mai întâi, formarea unei prezentări corecte despre şcoală sau să le permită preşcolarilor o adaptare afectiv- motivaţională la mediul şcolar.
Activitatea educatoarei şi a învăţatorului trebuie să se împletească.Realizarea dezideratelor şi a idealului educatoarei este condiţionată de colaboarea strânsă între grădiniţă şi şcoală .

COPILUL CU POTENŢIAL,ARTISTIC RIDICAT -
O PROVOCARE PENTRU CADRUL DIDACTIC

Inst . Mioara Ohîi – Goranu – Rm. Vâlcea
Motto:” "Cândva desenam ca Rafael, dar mi-a trebuit o viaţă întreagă să învăţ să desenez precum copiii." ( Pablo Picasso}
Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică, nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară, ci, prin programele de acumulare, accelerare şi îndrumare, sunt promovate, formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. O alternativă educaţională poate şi trebuie să fie orientată către principii de dotare intelectuală, respectiv emancipare, şi nu manipulare.Declaraţia de la Lisabona respectă toate principiile enunţate şi exprimate clar de zeci de ani de sistemul de educaţie a copiilor supradotaţi. Educaţia copiilor supradotaţi nu vine în contradicţie, ci se suprapune şi respectă sistemul de învăţământ existent, însă se bazează pe un curriculum, programe şi metodologii de învăţământ şi practică ce pot îmbogăţi oferta unităţilor de învăţământ la alegerea acestora . Vorbind despre‘gifted’ Carmen Cretu utilizează conceptul de ‘copii cu disponibilităţi (dotare) aptitudinale superioare’, termen utilizat şi de Consiliul European pentru Aptitudinile înalte (1991). Supradotarea de refera de regula la domeniul intelectual, definindu-se, în termeni psihologici prin inteligenta superioară (de la 125 sau 130 în sus), peste nivelul covârstnicilor. M .Jigau identifica urmatoarele caracteristici ale copiilor supradotati :
Ø dezvoltarea deosebită a funcţiilor cognitive şi maturizarea rapidă a gândirii ;
Ø capacitatea de a înţelege problemele adulţilor ;
Ø imaginea de sine superior dezvoltată – la unii; conştiinţa că sunt diferiţi de ceilalţi – care poate afecta şi negativ imaginea de sine;
Ø existenţa unor decalaje în dezvoltare, de regulă între dezvoltarea intelectuală şi cea afectivă, psihomotorie sau socială ;
Ø supradotarea poate conduce şi la probleme de adaptare şcolara, chiar la eşec; Einstein a fost exmatriculat din scoală, Picasso chiulea de la cursurile şcolii de arte etc
Ø posibilitatea ˝perfecţionismului, autocriticismului, izolării sociale;
Ø unii pot avea probleme în învăţarea scrisului ;
Ø unii pot avea probleme la activităţile de tip manual din scoală;
Ø unii copii supradotaţi pot avea şi o dizabilitate (mai puţin intelectuală).

Multă vreme creativitatea a fost apanajul oamenilor de geniu ; mai spre zilele noastre se consideră că fenomenul creativităţii este o trăsătură general umană şi toţi oamenii pot fi distribuiţi, la niveluri diferite, pe o scară imaginară a creativităţii.
„Sistemul de învăţământ din România descurajează abilităţile copiilor, este bazat pe reproducerea informaţiilor, iar majoritatea profesorilor nu au capacitatea de a capta şi de a motiva elevii, ei înşişi nefiind motivaţi” a afirmat cu prilejul lansării programului CRED - Centrul Roman pentru Educaţie Diferenţiată.prof.Florin Colceag-Preşedintele Fundaţiei Edu-Gate . Oare noi am uitat de Gardner şi” Teoria inteligenţelor multiple”?
Stimularea creativităţii este un demers complex ce cuprinde fenomene de activare, antrenare, cultivare şi dezvoltare a potenţialului creator. În sistemul metodelor şi tehnicilor de stimulare a creativităţii s-au impus Brainstorming-ul şi Sinectica elaborate de Alex Osborn şi Gordon unde are la bază principiul amânării, evaluării critice, ideilor noi, asigurarea , menţinerea unei atmosfere favorabile producerii unor idei originale, neobişnuite. Sinectica presupune ca strategie dominantă asigurarea premizelor favorizate generării de idei şi produse noi prin utilizarea analogiilor, a metaforelor, a reuniunii unor elemente diferite şi aparent irelevante. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. În acest context, talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnica într-un domeniu specializat; creativitatea nu se manifestă doar în muzică, artă şi scris ci în toate domeniile curriculare, în ştiinţă, dar şi în studiile sociale.
Un copil, căci doar el are inocenţa începutului, a deschiderii spre învăţare, a descoperirilor fascinante şi semnificante. Iar cel ce vrea sa pornească în asemenea căutare are nevoie de disponibilitatea” copilului” lui interior.
Din plimbările pe pajiştile FANTEZIEI te întorci transformat, câştigi un alt mod de-a înţelege lumea oamenilor, un alt mod de-a simţi şi a te bucura de ceea ce viaţa îţi oferă. Cele două lumi, a Pământenilor şi a Fantaziei, se pot însănătoşi doar una prin cealaltă, una pentru cealaltă. Jocul şi învăţarea oferă copilului nenumărate prilejuri de a combina şi recombina reprezentările pe care le dispune propriile sale imagini, ascultând poveşti, basme, poezii, reconstruieşte mental principalele momente de naraţiuni, le inversează, le omite, le amplifică şi inventează altele noi. Stimularea, educarea şi antrenarea potenţialului creator va conduce către formarea unor personalităţi creatoare într-un domeniu sau altul. În activitatea creatoare a copilului participă nu doar imaginaţia, ci şi elementele de ideaţie, idee, capacităţi de figurare, deprinderi şi priceperi, pot fi evidenţiate mai bine în desenele copiilor În tratarea problemei instruirii şi dezvoltării creativităţii este necesar de avut ca suport următoarea consideraţie: drept bază a instruirii de dezvoltare serveşte conţinutul ei, de la care derivă metodele şi mijloacele organizării instruirii. Copilul este capabil să obţină produse noi şi originale, chiar dacă sunt noi şi originale pentru el. Are capacitatea de a crea. Imaginaţia atinge apogeul dezvoltării sale. Copilul îşi imaginează şi creează multe lucruri noi pentru ca nu cunoaşte suficient relaţiile dintre obiecte şi fenomene, şi ignorându-le ajunge la construcţii neobişnuite. Imaginaţia dezvoltă la această vârstă, funcţiile de completare care dau posibila înţelegere a unei situaţii ambigui sau lacunare. Rolul ei la această vârstă este atât de mare încât unii autori, au considerat ca o serie de conduite îşi i-au sursa in imaginaţie.
Putem spune ca spontaneitatea din copilărie este axa flexibilităţii şi originalităţii de mai târziu, a capacităţii de a găsi soluţii noi, neobişnuite, originale, rezolvări inedite, ieşiri din situaţii dificile. Pe de altă parte, starea de spontaneitate este însoţită şi de o stare emoţională şi afectivă de încredere, deschidere, uşurinţa de a realiza ceva, plăcere şi creşterea capacităţii de efort. Educarea creativităţii copiilor nu ar trebui să fie îngrădită de nici un fel de interdicţii, limitări sau critici. Se spune adesea că este cel mai uşor să faci ceea ce îti place. Iar ceea ce îti place este foarte aproape de ceea ce în mod natural eşti înclinat să faci. Desenul, pictura, modelajul, muzica, dansul, feluritele jocuri în aer liber sau acasă, toate au darul de a-i ajuta să exprime emoţii, gânduri, sentimente care, în această manieră artistică, sunt mai accesibile a fi exteriorizate. (Mulţi dintre marii artişti ai lumii au fost cunoscuţi ca având dizabilitati vizuale: Monet, Pissaro, Degas, Renoir şi alţii... Voci de aur ale muzicii aparţin unor nevăzători: Andrea Bocceli, Stevie Wander, Ray Charles, George Nicolescu, etc.Persoane celebre cu dizabilităţi auditive au fost: Ludvig Van Bethoven, Francisco Goya (pictor), Alexander Graham Bell (inventatorul telefonului), Pierre de Ronsard (poet), Thomas Edison, ‘inventatorul genial’ etc. Michelangelo, Einstein si Rockefeller aveau dislexie} Diversitatea şi unicitatea cerinţelor/nevoilor educaţionale constituie provocări profesionale şi umane în faţa şcolii, a familiei şi chiar a copiilor. Cunoaşterea şi soluţionarea cât mai adecvată a acestora reprezintă, în afara beneficiului direct asupra celor în cauză, căi importante de conservare şi îmbogăţire prin educaţie a spiritului profund al umanităţii
Aşadar să lăsăm imaginaţia creatoare să zburde pe pajiştile copilăriei ,iar spiritul creator să-şi spună cuvântul…Cadrele didactice pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente, cât şi asupra celei divergente .
Educatorii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca, de a pune la îndoială, de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere; unul dintre indicatorii creativităţii este curiozitatea, totuşi adesea adulţii ignoră întrebările copiilor considerând ca sunt prea ocupaţi pentru întrebările “naive”; întrebările copiilor merită întotdeauna respect ! Prin actele creative copilul îşi va dezvolta curajul şi va dobândi mai multă încredere în el. Creând, copilul se regăseşte pe sine, îşi conştientizează şi conturează interesele şi aptitudinile, se diferenţiază de ceilalţi, îşi defineşte unicitatea. Aşa că dacă vrem să susţinem copiii şi să-i pregătim adecvat pentru viitor cultivarea creativităţii lor devine o condiţie indispensabilă..
"Prin gifted education se respecta natura divina a omului si nu omul-marfa, omul de consum. Noi promovam omul creator, omul capabil sa-si dezvolte potentialele.", Florian Colceag, Presedinte IRSCA Gifted Education.

EDUCAŢIE INTERCULTURALĂ
PRIN PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE

Inst. Luncanu Valentina, Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna

Interculturalitatea reprezintă relaţia de interacţiune şi cooperare continuă, a diverselor grupuri culturale, etnice, religioase; relaţiile determinate fiind de schimb cultural şi intercunoaştere în contextul grijii faţă de menţinerea specificului fiecărei comunităţi. Convieţuirea unor populaţii aparţinând unor etnii diferite, care comunică, cooperează şi, inevitabil, produce influenţe reciproce pozitive, este premisa interculturalităţii ca resursă fundamentală a dezvoltării sociale a tuturor comunităţilor etnice din zona respectivă
Educaţia interculturală dezvoltă o pedagogie a relaţiei umane de un anumit tip; o educaţie care să permită elevilor să se situeze ei înşişi, în orice moment, în raport cu ceilalţi, să le dea mijloace de diversificare a referinţelor, să trăiască diversele modalităţi culturale ale mediului lor în deplină legitimitate.
Educaţia interculturală vizează dezvoltarea unei educaţii generale, mergând în întâmpinarea diferenţelor existente în interiorul aceleiaşi societăţi, mai degrabă decât o educaţie pentru persoanele culturalmente diferite. Educatia interculturala nu este o problema de publicuri specifice. Este o educatie a tuturor, minoritari si majoritari, la un „ parametru cultural”, într-o reciprocitate a perspectivelor. Înnoirea scolii trebuie sa fie perceputa în raport cu functionarea sa interna si cu relatiile sale cu exteriorul, ceea ce presupune regândirea rolului scolii, fara de care nici o modificare a relatiilor între scoala, cartier si familie nu va fi posibila; fara de care adoptarea unei pedagogii interculturale va fi imposibila. Mijloacele de informare în masa constituie, alaturi de scoala, surse importante de reprezentari simbolice care joaca un rol fundamental în perceptiile noastre asupra celuilalt si comportamentul nostru în raport cu acesta. Interactiunea între aceste domenii reprezinta o variabila determinanta pentru coerenta gestionarii dimensiunii interculturale.
Oricare ar fi modulul de învatare, perspectiva interculturală implică faptul că, într-un moment sau în altul al derulării sale, elevul îl va percepe şi confrunta cu felul în care acesta este trăit în alte medii culturale.
Rolul şcolii este acela de a facilita trecerea de la comunităţile închise, de tip etnocentric la societatea deschisă. Componenta educativă a actului didactic se manifestă la Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna şi la Şcoala specială nr.1 Constanţa în forme şi cu valenţe multiple, atât în cadrul orelor de curs cât şi prin multiple activităţi extracurriculare, derulate în şcoala şi în cadrul comunităţii locale.
Este de acum cunoscută preocuparea noastră pentru implicarea în proiecte educaţionale şi parteneriate cu alte şcoli din oraş, judeţ sau din alte judeţe. Aceste parteneriate îşi propun antrenarea elevilor în activităţi educative utile şi plăcute care să le lărgească orizontul cunoaşterii, să le dezvolte simţul artistic şi estetic, să contribuie la maximizarea socializării şi integrării lor în societate.
Un astfel de parteneriat a fost încheiat de şcolile noastre cu Şcoala specială Comăneşti, Bacău, şi Şcoala ”Spiru Haret”,Bacău.
Parteneriatul intitulat ”De la străbuni aminte” are ca obiectiv prioritar formarea educaţiei interculturale prin popularizarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti din cele două judeţe, Constanţa şi Bacău”.
Ne-am propus să realizăm acest parteneriat sperând că vom menţine treaz interesul elevilor pentru tradiţiile, obiceiurile şi cântecul popular autentic, de care în mod regretabil, se îndepărtează tot mai mult tineretul.
Datinile şi credinţele, lirica şi muzica populară, meşteşugurile şi arta populară constituie patrimoniul spiritual inestimabil, care oglindeşte forţa creatoare a românilor din toate zonele geografice ale ţării; de aceea ne propunem ca prin activităţile noastre să putem cunoaşte cât mai multe despre cele două zone implicate în proiect –Moldova şi Dobrogea.
Cunoaşterea tezaurului folcloric, păstrarea şi transmiterea lui este o datorie a noastră pentru a păstra vie cultura neamului românesc.
Ne-am propus obiectivele:
· dezvoltarea interesului pentru păstrarea tradiţiilor, obiceiurilor şi folclorului specific zonelor Moldova şi Dobrogea;
· cunoaşterea unor elemente reprezentative aparţinând genurilor şi speciilor creaţiei populare;
· dezvoltarea capacităţilor interpretative prin realizarea unor spectacole;
· confecţionarea unor produse specifice obiceiurilor şi tradiţiilor din zonele implicate în proiect;
· cunoaşterea şi respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor minorităţilor;
· dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi interrelaţionare.
Pentru realizarea acestor obiective ne-am propus activităţi specifice:
· organizarea de vizite de lucru la muzee de artă;
· expoziţii cu creaţii ale elevilor, spectacole, concursuri;
· colectarea de materialele din diferite localităţi din Moldova şi Dobrogea;
· excursii comune;
Ce rezultate aşteptatăm?
· Creşterea interesului elevilor pentru păstrarea tradiţiilor, obiceiurilor şi folclorului zonal;
· Familiarizarea copiilor cu traditiile, obiceiurile si folclorul din zona partenera;
· Implicarea elevilor in colectarea de obiecte si alte materiale(cantece, balade, costume nationale, proverbe, snoave, instrumente muzicale)
· Comportament civilizat al elevilor în derularea activităţilor;
· Şanse egale în educaţie;
Evaluare: spectacole folclorice ,portofolii, brosuri, postere, expozitie
Zona în care trăim,Dobrogea,fiind un spaţiu multicultural în care reuşesc să trăiască în pace şi armonie mai multe etnii,ne-am gândit să prezentăm în activităţile noastre, din cadrul parteneriatului, tradiţii şi obiceiuri ce ţin de ciclurile vieţii la cele mai numeroase etnii dobrogene. Am început cu aromânii care, într-un spaţiu geografic cu o istorie atât de frământată cum este cel al Balcanilor, au străbătut veacurile dovedindu-şi astfel vocaţia de luptători.
În prima activitate,derulată în luna martie, ne-am oprit la obiceiuri şi tradiţii legate de naştere şi botez la aromâni.
Activitatea a cuprins prezentarea unui scurt istoric al acestei etnii s-a organizat o expoziţie cu costume populare aromâne şi cu obiecte vechi folosite în gospodăriile aromânilor,iar grupul artistic”Lilici dit mai”(Flori de mai) a prezentat un program de cântece şi dansuri populare aromâne.A fost alcătuită şi prezentată de asemenea broşura ”Tradiţii si obiceiuri la aromâni.Naşterea şi botezul”care cuprinde şi câteva reţete culinare specifice acestor momente.
Activitatea s-a bucurat de prezenţa şi aprecierea reprezentanţilor Prefecturii Constanţa, I.S.J. Constanţa, ,Muzeului de Artă şi Muzeului de Artă Populară Constanţa., Sindicatului învăţământ preuniversitar,presei locale,părinţilor şi elevilor.
Întrucât partenerii noştri moldoveni nu au putut fi prezenţi fizic, ei fiind alături de noi prin scrisoarea adresată tuturor colegilor,întreaga activitate a fost filmată şi le-a fost trimisă împreună cu materialele pregătite pentru o astfel de activitate.
Următoarea activitate din cadrul parteneriatului s-a oprit asupra tradiţiilor de naştere şi botez la etnia turcă.
Activitatea a cuprins prezentarea unui scurt istoric al acestei etnii; s-a organizat o expoziţie cu costume populare turceşti şi cu obiecte vechi folosite în gospodăriile turcilor ; s-au proiectat filme cu naşterea şi botezul la turci iar grupuri de copii au prezentat un program de cântece şi dansuri populare turceşti. A fost alcătuită şi prezentată de asemenea broşura ”Tradiţii si obiceiuri la turci.Naşterea şi botezul”
Pentru anul al doilea an al parteneriatului ne-am propus continuarea activităţilor cu tradiţii şi obiceiuri specifice următorului ciclu al vieţii, căsătoria, şi cu cele româneşti. Dezvoltarea unui astfel de parteneriat educaţional şi cultural presupune faptul că într-adevăr corespunde nevoilor comunităţii şi că toate componentele acesteia aderă la aceleaşi valori de autonomie şi de solidaritate.
Cunoaşterea tezaurului folcloric, păstrarea şi transmiterea lui este o datorie a noastră pentru a păstra vie cultura neamului românesc.

JOCURI DIDACTICE CU ŞI DESPRE PERSONAJE LITERARE

inst. Iordache Adriana, Şcoala nr. 11 “George Tutoveanu” Bârlad

Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atragător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională, de veselie şi bucurie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii, a oboselii. Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a copilului, sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul ce-i este prezentat. În cadrul orelor de Limba şi literatura română, jocul devine prilej pentru înţelegerea textului literar, a personajelor unui text, a noţiunilor de teorie litarară la nivel intuitiv – fără teoretizări, a noţiunilor gramaticale, dar şi pentru activizarea orelor. Jucându-se, elevul devine mai deschis, mai dornic de implicare şi comunică mai eficient.
Jocul Cine sunt?
Timp: 5-10 minute
Materiale: foi mici (4x8cm), marker
Scopul: recapitularea personajelor într-un mod distractiv
Indicaţii: Pe bileţele sunt scrise numele personajelor învăţate, apoi acestea se lipesc copiilor pe spate fără ca aceştia să vadă ce scrie pe bileţel. Fiecare copil îşi va alege un coleg pe care să-l întrebe Cine sunt?, iar acesta va trebui sa mimeze personajul respectiv cât mai convingător pentru a-şi ajuta colegul să găsească răspunsul.
Jocul Interviu cu un personaj este deosebit de antrenant. Un elev este reporterul, iar altul este un personaj dintr-o poveste. Se poartă o discuţie imaginară, în care se îmbină
elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate.
Mesajul prenumelui
Timp: 5-10 minute
Materiale: foi albe, creioane, creta şi tabla
Indicaţii: Îndrumăm copiii să-şi aleagă un personaj şi să scrie cu majuscule prenumele acestuia pe verticală (literele una sub cealaltă), în partea stângă a foii. Le arătăm un exemplu la tablă. Pentru fiecare literă din prenume trebuie căutat un cuvânt astfel încât toate cuvintele împreună să formeze un mesaj. Acest joc poate fi aplicat şi pe prenumele copiilor. Pornind de la literele numelui, se pot căuta şi însuşirile personajului.
Fii Fermecător
Receptiv Rapid
Atent Alb
Meticulos Mare
Jocul Recunoaşte personajul! poate fi făcut oral, într-un interval de timp de 4-5 minute. Învăţătorul citeşte/recită elevilor versuri pe baza cărora ei vor trebui să identifice personajul despre care este vorba, dar şi autorul şi povestea din care face parte acesta. Jocul îi antrenează în mod plăcut, stimulând memoria, atenţia şi capacitatea de concentrare.
E fiu de împărat
C-o pocitanie s-a luptat
Fata lui Verdeş împărat a peţit
Şi cu ea s-a însoţit.
(Aleodor)

Prin târguri umbla fără frică
Să vadă cum trăieşte poporul
Şi astfel, cu ocaua mică,
Înşelând, a prins negustorul.
(Al. I. Cuza)
Toată lumea îl cunoaşte
E puternic şi inimos
Jăratec uneori paşte
Şi-l plimbă pe Făt-Frumos.
(calul năzdrăvan)

Cu barbă şi plete ninse
Nepoţii cald îmbrăţişează
Şi-n jocul lor adânc se prinse
Deşi ochii-i lăcrămează.
(bunicul)

Cine a spus?
Timp: 4-5 minute
Materiale: fişe cu replici ale personajelor din lecturi cunoscute
Scopul: să recunoască personajul (autorul şi titlul textului) căruia îi aparţin cuvintele citite de învăţătoare; textele şi personajele sunt recapitulate într-un mod plăcut, antrenant.
„- Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii.” (Lizuca)
„- Doresc, Măria Ta, să iei la oaste şi cei şapte feciori ai mei.” (Vrâncioaia)
„- Ei, negustorule, mai zici şi-acum că nu te-am prins cu ocaua mică?” (Cuza-Vodă)
Completarea unui rebus este privită de copii ca o activitate plăcută, asociată jocului. Prin dezlegarea sa, ei “descoperă” soluţia, fapt ce le conferă o satisfacţie deosebită, implicându-i activ, iar învăţătorul poate realiza prin intermediul său o fixare a unor cunoştinţe, îl poate utiliza ca o activitate în completare sau ca moment introductiv al lecţiei, în captarea atenţiei.
Dezlegând corect rebusul veţi descoperi cum era poreclit Nică de către fetele din sat.
1. Prenumele tatălui lui Nică
2. Inventatorul “Calului Bălan” şi a “Sfântului Nicolai”, părintele ... .
3. Cea dintâi şcolăriţă urcată pe “Calul Bălan”.
4. Moşul care l-a dus cu căruţa la Socola pe Nică.
5. Primul învăţător al lui Creangă, bădiţa ... .
6. Nică a plecat la urat cu Zaharia lui ... .
7. Caprele râioase erau ale ... .
8. Unul din profesorii lui Ion Creangă, părintele Isaia ... .

Bibliografie:
- Hobjilă, Angelica, (2006), Elemente de didactică a limbii şi literaturii române pentru ciclul primar, Editura Junima, Iaşi;
- www.didactic.ro

JOCURI PENTRU ZIUA COPILĂRIEI

Inst. Călin Anca Liliana – Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti, Dolj

Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi iubi copiii şi de a-i pregăti pentru un viitor sănătos, fericit şi plin de succese.
Jocurile de mişcare reprezintă un bun pretext pentru a-i antrena pe copiii de toate vârstele în activităţi plăcute în curtea şcolii, sau chiar în mijlocul naturii: în parc, într-o poieniţă, etc.

GĂTEALA VESELĂ
Copiii sunt împărţiţi în mai multe echipe, egale ca număr, aşezaţi pe şiruri, în spatele liniei de plecare. În dreptul fiecărei echipe, la o distanţă de 10 m, se aşază: o haină, o pereche de pantaloni, o pălărie şi o pereche de ghete fără şireturi. La comanda de începere a jocului, primii din fiecare echipă aleargă la hainele din faţa echipei, se îmbracă repede şi revin tot în alergare. Aici se dezbracă repede şi dau lucrurile să se îmbrace următorii (ei se îmbracă pe măsură ce ceilalţi se dezbracă). Aceştia aleargă spre locul de unde au fost aduse, iar ceilalţi se aşază la coada şirurilor. Următorii procedează la fel. Echipa care termină prima este declarată câştigătoare.

CURSA SCAUNELOR
Efectivul este împărţit în două echipe, egale ca număr, aşezate pe şiruri, în spatele liniei de plecare. Primii din fiecare echipă primesc câte un scăunel. În partea opusă a terenului de joc se desenează câte un cerc.
La comanda învăţătorului, primii din fiecare echipă aleargă până la cerc, lasă scaunelul în interiorul acestuia, se aşază pe el şi numără până la 3; apoi se ridică, ia scăunelul şi aleargă cu el înapoi până la linia de plecare, îl predă următorului care procedează la fel, iar ei trec la coada şirurilor. Echipa care termină prima este declarată câştigătoare.

CULESUL Şl PLANTATUL CARTOFILOR
Colectivul este împărţit în două echipe, egale ca număr, aşezate pe şiruri, în spatele liniei de plecare. Pe aceasta sunt puşi câte 3 cartofi pentru fiecare echipă care trebuie să fie „culeşi" şi „plantaţi" de copii. Înaintea fiecărei echipe, la distanţe egale, se deseneaza câte 3 cercuri.
La comanda, primii din fiecare echipă aleargă, iau un cartof şi îl aşază în primul cerc, îl „plantează", apoi se întorc, iau al doilea cartof şi îl aşaza în al doilea cerc, revin şi fac acelaşi lucru şi cu al treilea cartof. Dupa ce au „plantat" cartofii, se întorc în alergare, îi ating pe următorii, iar ei trec la coada şirurilor. Următorii au sarcina să culeagă cartofii în aceeaşi ordine şi să-i aşeze pe linia de plecare. Jocul continuă până aleargă toţi copiii. Este declarată câştigătoare echipa care a cules şi a plantat mai repede cartofii.

STRÂNGEREA RECOLTEI
Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, fiecare având desenat în jurul picioarelor un cerc. În centrul cercului mare se răspândesc pietricele, bucăţele de hârtii sau de carton. La semnalul dat de conducătorul jocului, copiii aleargă spre centru, iau câte o pietricică, o depun în cerculeţul propriu, se duc din nou la centru, iau iar câte o pietricică s.a.m.d. până ce le adună pe toate. Copiii nu au voie să ia decât câte o pietricică de fiecare dată. La sfârşit este declamat câştigător acela care a reuşit să adune mai multe pietricele.

STAFETA VESELĂ
Terenul de joc este marcat pe o lungime de 100 m, traseul ştafetei fiind circular. Colectivul este împărţit în echipe de câte 10—12 jucători, aşezate pe traseu pentru schimburi. Fiecare echipă poartă un semn distinct, vizibil, pentru a putea fi uşor deosebiţi. Jucătorii au de efectuat următoarele acţiuni:
— primul schimb, alergare în saci;
— al doilea schimb execută alergarea combinată cu sărituri peste coardă;
— al treilea schimb trebuie să parcurgă distanţa de 30 m pe două bucăţi din carton prin sarituri sau păşind pe bucăţile respective pe care le pun pe sol în faţă (sunt obligaţi să calce numai pe ele);
— al patrulea schimb execută din alergare aruncarea şi prinderea unei mingi mici cu o singura mână, cel puţin de 10 ori de-a lungul traseului pe care îl are de parcurs;
— al cincilea schimb se deplasează lovind o minge de fotbal în sol cu mingea până ajunge la schimbul al şaselea, care prinde mingea şi o transmite odată cu ştafeta;
— al şaselea lasă mingea jos şi o loveşte uşor cu piciorul şi înainte de a ajunge la schimbul următor, o ridică tot cu piciorul în sus, o prinde şi o transmite mai departe;
— al şaptelea schimb aleargă spre direcţia de deplasare, ţinând pe palme un baston de gimnastică. Dacă îi cade bastonul, îl ridică, îl aşază pe palme şi continuă cursa.
Pentru schimbul următor fiecare echipă are 2 concurenţi care primesc ştafeta şi aleargă către linia de sosire cu o căldare plină cu apă. Ei trebuie să alerge fără să o verse şi după ce ajung la linia de sosire pun căldarea jos şi predau ştafeta conducătorului jocului.

PRINDE PANTOFUL
Efectivul este împărţit în mai multe grupe, formate din câte 3 jucători, aşezate la distanţe egale, în interiorul unui cerc format dintr-o frânghie groasă. La semnalul dat, aceştia caută să tragă frânghia spre ei şi să apuce pantoful aşezat pe sol, în dreptul fiecăruia. Este declarat câştigător acela care a luat primul pantoful.
ŞTAFETA PICTORILOR
Copiii sunt împărţiţi în trei echipe, egale ca număr, aşezate în formaţie de careu. În faţa fiecărei echipe se plasează câte o tablă de scris, iar pe linia de plecare se pun mai multe bucăţi de cretă, diferit colorate.
Înainte de începerea jocului, învăţătorul hotărăşte ce anume trebuie să deseneze copiii pe tabla şi ce element din desen trebuie să execute fiecare dintre ei. De exemplu, se stabileşte desenarea unei case. La comanda de începere, primii din fiecare echipă iau câte o bucată de cretă, aleargă la tablă şi desenează un singur element al casei, un perete, apoi aleargă la coada şirurilor proprii; pornesc următorii s.a.m.d. până ce se termină desenul respectiv (pereţii, acoperişul, ferestrele, uşile, coşul, pragul de la intrare, gardul, florile din curte etc). Este declarată câştigătoare echipa care a terminat prima, care a desenat cel mai corect şi a colorat mai bine.

Meşteşuguri artistice tradiţionale
în judeţul Arad

VALEA DELIA

Muzeul „ Avram Iancu „ infiintat de inimoasele cadre didactice ale Clubului copiilor Sebis detine enelte si produse ale unor mestesuguri traditionale romanesti.
Suntem fiicele şi fiii unui popor care a iubit şi a preţuit dintotdeauna frumosul, arta în general şi munca. Nenumărate sunt tehnicile şi modalităţile prin care mâinile măiestre ale strămoşilor noştri, ale bunicilor şi părinţilor noştri ce au realizat adevărate comori de artă şi frumuseţi. Transmise din generaţie în generaţie, perfecţionându-se în pas cu evoluţia generală, dar păstrând ca un filon de aur personalitate poporului nostru românesc, aceste tehnici au ajuns până în zilele noastre.Studierea mestesugurilor sub aspect etnografic are o mare insemnatate pentru cunoasterea specificului culturii populare traditionale,a felului de trai al oamenilor din aceste locuri,al trasaturilor comune ale culturii si diferitelor particularitati locale.Torsul,tesutul,olaritul, prelucrarea lemnului,a pietrei,etc. Se practicau inca din neolitic...Inca din secolul al XII lea si pana in zilele noastre in satele din zona Halmagiu-Gurahont au existat mestesugari care practicau cojocaritul,tabacaritul,cizmaritul,lemnaritul,fieraritul,dogaritul,olaritul,moraritul etc . Asa se face ca unele sate si comune au ramas cunoscute prin specificul indeletnicirii taranilor din acele locuri : Halmagiu si Halmagel ,vestite prin mesteri populri iscusti constructori de biserici din lemn; Busturi si Lazuri,mesteri de unelte agricole; Halmagel-mesteri silindrari; Poienari-mesteri subari; Banesti-cojocari; Tarnavita si Halmagel-olari vestiti; Gurahont,mesteri cojocari
Stuparitul-ocupatie extrem de veche,practicata in tot judetul,mai ales unde florile campului ,livezilor,padurilor sunt din belsug.Stupii erau tinuti in cosnite de nuiele lipite cu lut si balegar,iar roiurile de albine prinse de pe crengile copacilor din apropiere.Prinderea lor era o operatiune dificila.Cosnita era frecata cu o planta frumos mirositoare,de obicei izma creata,stropita cu lapte ,miere sau zahar,prinsa de un bat anume si apropiata de roi.Cei priceputi fluierau intr-un fel anume spre a linisti albinele intrate in cosnita . Spre seara, cand albinele se mai linisteau ,cosnita era asezata langa stupii mai vechi,Stuparitul se practica in tot judetul,putand beneficia de produsele atat de sanatoase oferite de apicultori.
De asemenea si in celelalte zone ale judetului sunt vestite prin maiestria localnicilor: la Hasmas, in jurul anilor 1900 exista un mare centru de confectionat lazi de zeste.Se folosea procedeul” incizarii „cu ajutorul parcanelor”si „horjelor” din care rezultau motive geometrice ,rozete,semicercuri,linii.Aceste motive motive ornamentale precum si spatiile dintre ele erau pictate intr-o gama calda,ce dadeau lazii mai multa stralucire si bogatie ornamentala. Pe langa Hasmas se mai pot enumera si localitatile: Clit, Nermis, Groseni, Botfei, Varadia, Nadas, Vasoaia, etc.
Si aceste piese au un caracter unitar, diferentierile apar doar la constructia capacului (capac drept si capac in doua ape) si in functie de marimea lor.
Izvorata din necesitatile firesti ale unei populatii autohtone,ceramica judetului Arad s-a dezvoltat pe baza unui vechi substrat local,olaritul devenind unul dintr mestesugurile larg raspandite in satele judetului. De acest mestesug transmis din tata in fiu ,unde roata olarului n-a incetat sa creeze pana astazi diferite vase de ceramica,se leaga localitatile:Barsa,Halmagel,Ineu,Tarnavita pe langa care atestarile documentare confirma faptul ca au existat si alte centre de olarit la Beliu,Clit,Hasmas,Cermei,Sebis,Pancota,Siria,Draut si Birchis.Cu toate ca centrele care practicau ceramica aveau o raza mare de raspandire,vasele realizate se prezinta unitar din punct de vedere al tehnicilor de confectionare ,al formelor si al ornamentelor.In functie de nevoile gospodaresti au fost create mai multe tipuri de vase: oluri,blide,oale pentru dus mancarea la camp,oale de fiert mancarea,strecuratoare etc. Un alt mestesug foarte dezvoltat a fost prelucrarea lemnului.Lemnul a fost folosit pentru confectionarea unor obiecte trebuincioase omului:blide, linguri,cani pentru baut apa,cozi de sapa,coasa,secure,arseu[harlet]albie petru framantat painea, albie pentru spalat hainele,lopata petru cuptorul de paine,lazi de zestre[mentionate mai sus],car,caruta[ruda,leuca,rotile carului,carutei,spitele rotii etc.]coarnele plugului,grindeiul plugului,talpi de sanie,razboi de tesut, furca de tors, suveica, etc.
Dogaritul, specifica mai ales motilor a ajuns si in judetul Arad datorita faptului ca acest „neam de romani” unicati si prin faptul ca sunt singurii dintre europeni care locuiesc la mai bine de 1600m, din cauza saraciei si a mediului aspru in care locuiau, au ajuns si aici.
„Muntii nostri aur poarta,
Noi cersim din poarta in poarta.”
Dar nu au cersit, au fost si sunt demni si harnici. Au „coborat” in diverse localitati ale judetului Arad: Gurahont, Sebis, Ineu, Pancota, Masca, iar la Horia si Motiori ponderea fiind a lor, de altfel rezulta si din numele localitatilor. Acest mestesug atat de vechi s-a lucrat manual cu multa truda: dupa ce busteanul era taiat cu joagarul, apoi crapat in „patrari”, cu securea si maiul, patrarele crapate cu securea deveneau doage ce erau cioplite tot cu ajutorul securii. Uneltele folosite pentru confectionarea ciuberelor si cazilor erau urmatoarele: scaunul de vasarit, mezdreala carna folosita la luatul spatelor doagelor, mezdreala dreapta folodita pentru funduri si doage, jilaul de jiluit dunga la doaga, fierastrau de mana pentru retezat doagele la capete, ghinatoare(rascheta) de curatat cazile si ciuberele pe dinauntru, gardinarul cu trei colti pentru facut loc sa intre fundul cazii.
Pentru butoaie se foloseau aceleasi unelte, dar tehnica de lucru era alta: doaga mai lata pe mijloc decat la capete sau se scobea anume doaga cu burta. In plus se mai foloseau soroful de strans butoaiele si tehnica focaritului era o piesa de incercare pentru cei noi intrati in breasla. Cercurile la cazi si ciubere se foloseau din lemn de alun, iar la butoaie se cumparau cercuri de fier de la pravalii. Ca specific traditiei motilor iarna in Ajunul Craciunului din lemn de salcie cu mezdreala se faceau aschii subtiri,lungi si inelate numite „colinzi” si se puneau prin casa la grinda si deasupra ferestrei iar la copiii care mergeau cu colinda in cusme. Lemnul de brad era folosit pentru cazi, ciubere, doniti si vestitele tulnice, iar lemnul de fag si de stejar pentru butoaie. Astazi dogarii s-au modernizat dotandu-se cu utilaje si masini speciale pentru confectionarea butoaielor, iar produsele lor sunt vandute si peste hotare, in mari centre viticole din Spania, Italia, Germania.
Tesutul a avut dintotdeauna in viata locuitorilor satului o pondere foarte importanta datorita nevoilor legate de confectionare imbracamintei si a obiectelor de uz casnic: prosoape, fete de masa, ceasafuri, perne, saci, etc. Tesaturile s-au facut din fire de canepa, bumbac si lana. Tasaturile din canepa se desfasoara in mai multe etape de lucru, fiecare la timpul sau si dupa reguli bine stiute: cultivarea canepii, topitul canepii, melitatul fuioarelor, pieptanatul, torsul firelor, urzitul, neveditul, tesutul, albitul panzei si croitul pieselor propuse. Uneltele folosite in acest caz sunt: melita, pieptenii, peria, fusul, furca de tors, prisnerul, raschitorul, vartelnita, urzoiul, sucala, razboiul de tesut, tevile pentru suveica, indrelele, itele.
Tesaturile erau simple, care de obicei se fac prin procedeul tesutului in doua ite, apoi tesaturile simple, apoi tesaturile obtinute prin tehnica alesaturii, adica ornamentate prin utilizarea mai multor procedee: prin nevedit, cu speteaza in degete sau cu indreaua. Cusaturile de asemenea se faceau in doua feluri: simple si ornamentale. Impletiturile se faceau de obicei din fire de lana si de obicei se confectionau ciorapi, fulare, manusi si atele.

Nota: cele scrise mai sus in mare parte au fost narate de PASCA IOAN (1925-2007),dogar venit din Tara motilor si consemnate de fiica lui,adica subsemnata.Pozele sunt din muzeul clubului.

JOCUL ÎN VIAŢA COPILULUI
Inst. Pîcă Despina
Şcoala cu clasele I-VIII Pildeşti

În psihologia empirică, studiul jocului, ca şi analiza altor genuri de activitate şi a conştiinţei în ansamblu au fost dominate de abordarea analitico – funcţională. În acest cadru, jocul era considerat ca manifestare a unei capacităţi psihice deja formate. Unii cercetători precum K. D. Usinski în Rusia, J. Sally, K. Buhler şi W. Stern, în occident, au considerat jocul drept o manifestare a imaginaţiei sau fanteziei, pusă în mişcare de o diversitate de tendinţe afective. A. J. Sikorski în Rusia şi J. Dewey, în America, au legat jocul de dezvoltarea gândirii.
Fireşte orice activitate, deci şi jocul poate fi descompus într-o sumă de capacităţi disparate: percepţie + memorie + gândire + imaginaţie.
Totuşi, în descrierea jocului la copil, psihologii au acordat atenţie şi au subliniat în mod deosebit aportul imaginaţiei sau al fanteziei:
„Interesul pe care îl reprezintă jocul – scie J. Sally – constă în faptul că în el se dezvăluie, într-un mod evident, roadele fanteziei sale ascunse.”
În actul de creaţie, fantezia poate porni de la realitatea înconjurătoare: copilul vede, de pildă, nisip, pietricele şi scoici şi spune: „Haideţi să ne jucam de-a prăvălia!” Sursa jocului o reprezintă tendinţa de a realiza o idee atrăgătoare. Adultul este cel care îi formează copilului universul.
Jean Piaget încerca o definire a jocului: „este în primul rând o simplă asimilare, funcţională sau reproductivă. Dacă inteligenţa asigură echilibrul dintre asimilare şi acomodare, iar imitaţia continuă acomodarea, jocul este în esenţă o asimilare sau o asimilare ce domina acomodarea”.
Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte obiectivele de pregătire intelectuală, tehnică, morală şi fizică a copilului.
Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, de veselie şi de bucurie, de destindere ceea ce previne apariţia monotoniei, a plictiselii şi a oboselii.
Jocul fortifică energiile intelectuale şi fizice ale elevilor, generând o motivaţie secundară, dar stimulatorie, continuind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.
Jocul didactic este un tip de activitate prin care se consolidează, se precizează şi chiar se verifică unele cunoştinţe asimilate de către copii, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe, pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora.
Eficienţa jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care cadrul didactic poate să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent, de felul în care ştie să folosească indicaţiile ca mijloc de indrumare a elevilor prin întrebări, explicaţii, aprecieri.
Prin jocul didactic, copilul contribuie la soluţionarea unor taine, deci lucrează efectiv şi în acelaşi timp, gândeşte în mod original, creator. Jocul constituie o motivaţie pentru sarcinile didactice pe care le are de rezolvat, copilul având dorinţa, puterea şi curiozitatea de a cunoaşte, de a afla.
Prin specificul său, reprezintă un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor număratului şi socotitului, a cititului şi scrisului. Prin joc copiii se obisnuiesc cu activităţile în colectiv, sunt atenţi la răspunsurile colegilor, sunt solidari cu ei, încep să înţeleagă răspunderea pe care o au faţă de grupul din care fac parte.
„Jocurile copiilor nu sunt jocuri şi trebuie considerate ca fiind faptele lor cele mai serioase.” spunea Montaigne.
Examinând acţiunea copilului în joc, se observă că el operează cu semnificaţiile obiectelor. Dacă în etapele iniţiale ale dezvoltării este necesar obiectul-substitut şi acţiunea relativ desfăşurate cu el, în etapele târzii ale dezvoltării jocului obiectul se manifestă prin cuvântul denimire. În felul acesta acţiunile de joc au un caracter intermediar, căpătând treptat caracterul de acţiuni mintale cu semnificaţii ale obiectelor efectuate în planul limbajului, cu voce tare.
Valoarea jocului rezidă în substratul lui cognitiv. Între joc şi situaţia reală există întotdeauna o similitudine formală, o analogie. De aceea, jocurile de simulare pot fi aplicate ca o tehnică atractivă de explorare a realităţii, de explicare a unor noţiuni şi teorii abstracte, dificil de predat pe alte căi. Strategia jocului este în esenţă o strategie euristică. Ea se apropie de caracteristicile comportamentului emergent ce conduce la descoperirea unor cunoştinţe noi pe căi deductive dintr-un sistem de cunoştinţe deja existente, la descoperirea de noi relaţii logice, la găsirea unor soluţii valabile. Astfel învăţarea devine mai interesantă, mai atractivă, mai plăcută şi susceptibilă să pună mai uşor în evidenţă calităţi nebănuite încă la cei ce învaţă. Metoda jocului devine şi un exceptional exerciţiu de modelare a gândirii şi imaginaţiei, ascute spiritul de observaţie, dezvoltă ingeniozitatea şi inventivitatea, cultivă spiritul de investigaţie, de prevedere şi de perseverenţă în acţiune.
În jocul instructiv se promovează o activitate creativă cu un specific aparte, motiv pentru care „pedagogia ludens” se încadrează şi se subordonează întru totul pedagogiei creativităţii.
Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Independenţa şi spiritul de cooperare, participarea efectivă şi totală la joc, angajează atât pe elevii timizi, cât şi pe cei mai slabi, stimulează curentul de influenţe reciproce, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune în grupul de elevi.
Condiţia principală a „jocului” este aceea de a-l face pe participant să-şi dea seama că se află într-o situaţie de învăţare, că primează aspectul cognitiv şi ca atare, acesta trebuie să se desfăşoare cu toată seriozitatea.
Dacă sunt puţin obişnuiţi cu o asemenea modalitate de lucru, ei sunt înclinaţi să vadă totul ca un moment de divertisment, de amuzament, ceea ce prejudiciază atingerea sarcinilor de învăţare prestabilite.
Este necesară de asemenea să se dea posibilitate fiecărui participant să beneficieze cât mai mult cu putinţă atât de informaţia care se ia drept bază de referinţă a soluţiilor (ce are caracter normativ), cât şi de experienţa propriului „rol” pe care îl joacă.
Învăţatorului i se cere să dea dovadă de multă abilitate în dirijarea activităţii. El joacă aici numai un rol de coordonator, alege ce anume subiect poate fi transformat într-un pretext de joc; delimitează aria de probleme în cadrul cărora se va desfăşura jocul, problemele specifice de rezolvat; fixează obiectivele didactice şi educative, participă la confecţionarea materialului necesar pentru buna desfăşurare a jocului.
Înainte de începerea jocului, subiecţii sunt puşi în temă (cu datele necesare ale problemei), li se explică cum va evolua acţiunea, se stabilesc echipele de participanţi (după nevoile jocului) lăsându-i să-şi aleagă singuri coechipierii sau la sugestia învăţătorului: se stabilesc reprezentanţii grupelor; se hotărăşte cine, ce roluri va avea de interpretat sau ce acţiuni vor efectua; se indică materialele de care vor avea nevoie şi vor primi explicaţii, indicaţii; se stabileşte perioada de joc.
În timpul derulării jocului, învăţătorul va veghea ca acţiunea să nu se îndepărteze de tema dată, va da indicaţii suplimentare dacă va fi cazul, va stimula şi ajuta la rezolvarea „problemelor” atrăgînd atenţia asupra „punctelor de concentrare” ale acţiunii, îndrumând din când în când conduita subiecţilor etc. Rezultatele pot fi consemnate de fiecare dată în fişe, studiate şi discutate apoi cu grupurile respective, urmând să se determine ce propuneri viitoare sunt posibile şi de dorit etc. Pe masură ce se iau unele decizii, acestea sunt comunicate conducătorului de joc care sintetizează rezultatele ce se obţin în urma deciziilor luate. Pe baza acestor informaţii, participanţii îşi revăd comportamentul, iau noi decizii s.a.m.d. În final, se analizează şi se evaluează modul în care a decurs întreaga activitate şi rezultatele obţinute.
„Prin intermediul jocului, copilul dobândeşte mai întâi acea autonomie, acea personalitate şi chiar acele scheme practice pe care le va necesita activitatea lui de adult.” (J. Chateau)
Putem avansa ideea că schemele exercitate prin joc, sunt schemele pe care se bazează atât structurile cât şi funcţiile personalităţii.
Claparede scria că „jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii.”, iar Chateau considera că fiinţa cea mai bine înzestrată este aceea care se joaca cel mai mult, iar sufletul şi inteligenţa devin mari prin joc.
Jocul are la copil rolul pe care îl are munca la adult. Aşa cum acesta din urmă se simte puternic prin faptele sale şi copilul se simte mare prin succesele sale ludice.

BIBLIOGRAFIE

1. Chateau, J. – Copilul şi jocul, E.D.P., Bucureşti, 1976;
2. Claparede, Ed. – Psihologia copilului şi psihologia experimentală, E.D.P., Bucureşti, 1975, p.71;
3. Cosmovici, A - Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1996.

RAPSODII DE MAI

Înv. Urzică Doina

Înv. Cristea Cornelia

Liceul Teoretic Mihai Veliciu Chişineu-Criş

În astă zi-nsorită
Toată lumea stă-mbulzită.
Forfotă şi veselie,
Ce să fie?

Cu firea ei cea arzătoare
Soseşte invitata de onoare.

Mi se spune şi FLORAR !
Peri şi meri în floare-s iar
Toţi pomii sunt în sărbătoare
În tei stă floare lângă floare.

Cântec: Cântec de primăvară

Cântă greieraşul mic
Sare-n sus ca un pitic
Pentru gâze, pentru flori,
Cântec drag de sărbători.

Cântec: Spune-mi iubite copilaş

-Eu sunt greierul Anton
Uite ce-i dragă vecină:
Azi nu mai avem făină
Şi zău, nu-i deloc plăcut
Să-ţi tot cer cu împrumut.
Am dat vioara la moară
Pe făină-o grămăjoară.

-Rău ai făcut, zău, vecine
Mai bine veneai la mine.
Grămăjoara de făină
O mănânci toată la cină.
Dacă nu vindeai vioara
Aveai făină toată vara.
Doar eşti cântăreţ vestit;
Acum, uite, ai greşit!

-Las, că mai vorbim la cină,
Te aştept, dragă vecină!

Greieruş, nu târâi!
Mama s-a culcat o clipă
Şi o poţi trezi!

Uite nu mai târâi, jur
Dar nici frunza să nu cază.
De ce cade ea, zul, zul?!

Cântec: Mama coace pâine
Soare în ferestre
Soarele e unul
Mama una este.

-Pui golaşi cum staţi în cuiburi
Fără plăpumioare?
-Ne-nvelim cu ale mamei
Calde aripioare.
-Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţa cerne?
- Ne-nvelim atunci cu frunza
Ramurii materne.
-Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
-Cum să nu mai vină mama?
-Cum să cadă frunza?

Cântec: Mama coace pâine
Soare în ferestre
Soarele e unul
Mama una este.

Aricioaica-n umbra florii
Îşi grijeşte ariciorii,
Îi tot spală de cu zori
Pe botic şi ochişori.

Cântec: Mama coace pâine
Soare în ferestre
Soarele e unul
Mama una este.

Eu sunt numai un copilaş
Drăguţ şi mititel,
Zburd vesel ca un fluturaş
Nu obosesc defel.
Cântece: Fluturaşul
Albina şi florile
Dacă vesel se trăieşte

RESPONSABILITATEA
compusă de Negrea Alexandra
cls. a IV-a A
inst. Jurgiu Corina
Şcoala Generală Galşa

Şi eu am fost odată
Copilaş micuţ
Şi-mi doream din suflet
Un animăluţ.

Mama mea mi-a spus
Că un anumăluţ
Cere mult de lucru
Şi eu sunt micuţ.

În cele din urmă,
Mi-am luat un papagal,
L-am numit Coco
Dar l-am luat în zadar.

Prima zi cu el,
Multă vreme m-am jucat,
Dar după o vreme,
Parcă l-am uitat.

Dar, până la urmă,
L-am vândut pe papagal,
Până nu cresc mare
Nu mai vreau un animal.

COPILARIE FERICITA

Inst. Negru Nicoleta
Sc. Generala Sanger
Jud. Mures

Abilitatile practice- O disciplina iubita de elevi ce formeaza
,,MICII ARTISTI”

Noua viziune asupra disciplinei Abilitati practice-Educatie tehnologica are in vedere valorificarea impulsurilor si instinctelor naturale ale copiilor, folosindu-le in echiparea cu deprinderi mult mai eficiente.
Se poate observa o diferenta de denumire la nivel prescolar si clasele I-II si la clasele III-IV. Aceasta diferenta nu este facuta de dragul de a complica lucrurile, ci tine sa sublinieze particularitatile de varsta ale elevilor si racordarea obiectivelor ciclului primar la aceste particularitati. Din analiza continutului programei se desprind si alte aspecte noi, elevilor oferindu-li-se:
· Posibilitatea de a-si fixa un scop, o tinta;
· Raspunderea intelectuala pentru selectarea materialelor si a instrumentelor potrivite, in functie de scopul urmarit;
· Ocazia de a-si elabora propriul model si plan de lucru;
· Ocazia de a-si vedea propriile erori si de a-si gasi modul de indreptare, in limitele capacitatilor fiecaruia.
In esenta ar trebui sa se aiba in vedere mai putin rezultatul extern si mai mult procesele si dezvoltarea morala si mentala implicate in procesul atingerii rezultatelor.
Avand aplicabilitate in viata de zi cu zi, aceste discipline permit explicarea lumii inconjuratoare si ofera copilului cunostintele necesare pentru a actiona asupra acesteia, in functie de propriile nevoi si dorinte.
Urmatoarele argumente conduc la concluzia ca ar trebui reconsiderata importanta disciplinei, deoarece prin acest domeniu se formeaza competente-cheie:
· Se asigura un motiv, copilul intrand in contact cu o mare varietate de materiale( din natura si prelucrate) intelegand semnificatia fiecaruia prin folosirea acestora in moduri reale;
· Se face apel la promptitudinea simturilor si la ascutimea observatiei;
· Se cere o imagine precisa a scopurilor ce trebuie atinse si este nevoie de ingenuitate si de inventivitate in planificare;
· Este necesara atentia marita si responsabilitatea personala in executie;
· Rezultatele se prezinta sub o forma atat de palpabila, incat copilul poate fi orientat sa-si aprecieze munca si sa-si perfectioneze etaloanele.
“Copilul trebuie sa vina la scoala cu lumea lui cu tot” si cu siguranta ca aceasta lume nu este lipsita de miscare, sunet. Culoare sau actiune si cu siguranta ca toate acestea nu sunt pe ultimul loc.
In directia unei adevarate schimbari, trebuie facuti urmatorii pasi:
· Fixarea unui scop( a unei tinte), pentru ca exista intotdeauna un motiv, o nevoie, provenind de la un scop ce trebuie atins.
Motivatia este motorul intregului nostru comportament. Cadrele didactice trebuie sa le dea posibilitatea elevilor sa-si exprime nevoile si interesele si a-si fixeze o tinta in tot ceea ce fac.
· Selectarea materialelor si a instrumentelor potrivite, in functie de scopul urmarit.
Se vor face numeroase exercitii de cunoastere a materialelor: materiale traditionale, materiale noi, obtinute prin prelucrarea celor naturale, etc. Cadrele didactice trebuie sa creeze o punte intre Educatie plastica si Abilitati practice- Educatie tehnologica, astfel incat elevii sa dobandeasca competentele necesare pentru a realize lucruri nu numai utile dar si de bun gust.
· Elaborarea propriului model; independenta in planificare si executie.
Aceasta etapa este realizabila doar la sfarsitul clasei a IV-a, cand copilul a dobandit oarecare experienta, el putand sa-si ia zborul spre creatie. Prezentarea unui model reprezinta un ghid pentru clarificarea si adecvarea conceptiei, imitatia intervenind pentru a intari si ajuta.
· Evaluarea si autoevaluarea reprezinta capacitatea de autocontrol si se formeaza treptat.
Ele presupun stabilirea anumitor standarde de performanta, pe care copiii le constientizeaza in timp.In evaluare trebuie sa tinem seama ca scolarii mici au nevoie de incurajari si stimulente in indeplinirea sarcinilor de lucru.
Din puncul meu de vedere, ar trebui incluse mai multe ore in planul cadru din aceasta disciplina, deoarece copiii o adora si sunt nerabdatori sa realizeze cat mai multe lucrari, cu cat mai multe materiale, tehnici de lucru, modele cat mai diverse. Abilitatile practice-Educatia tehnologica sunt dintre cele mai agreate discipline, deoarece, desi sunt scolari, nu trebuie sa uitam ca ei sunt in primul rand copii si aceste activitati care se desfasoara cu multa indemanare si creativitate, ii fascineaza. Sa lasam Limba romana si matematica la loc de cinste, dar sa nu uitam de Abilitatile practice.
Cateva din imaginile care dovedesc priceperea si dragostea copiilor pentru creatie:

Noi si clasa noastra impodobita, asteptam ziua de I Iunie

ABUZUL ASUPRA COPILULUI

Caraiman Ionela Laura
Jud Neamt
Trăim într-o lume în care omenirea a explodat parcă în tot mai mulţi indivizi orizontali. Astfel se explică de ce s-a trezit din letargie jungla din om, iar timpul actual s-a încenuşat în violenţă. Şi astfel, fiinţa umană devine, pe zi ce trece, agentul tuturor conflictelor şi al niciunei armonii.
Agresionarea copilului constituie probabil forma cea mai vitriolantă şi mai abjectă a violenţei, căci prin ea este sfidată propria noastră devenire şi speranţă pentru viitor. Spun asta deoarece, în majoritatea cazurilor, maltratarea copilului semnifică un veritabil harachiri psihologic, ale cărui efecte se vor simţi întreaga viaţă. Adeseori considerăm că propria noastră maturitate şi acumulare de experienţă sunt suficiente pentru a stabili modelele educaţionale pentru copii. Cei mai mulţi dintre noi considerăm că avem întreaga capacitate de a creşte şi educa copii, că avem potenţialul de a înţelege şi rezolva nevoile lor, că ştim cum să-i sprijinim să crescă fericiţi. Părintele îşi atribuie drepturi depline asupra modului în care îşi creşte şi educă copilul. Educatorul apreciază că pregătirea lui profesională este cea mai indicată şi suficientă pentru a instrui şi orienta copilul în evoluţia lui. Medicul reprezintă garanţia intervenţiei în asigurarea sănătăţii fizice şi psihice a copilului – şi s-ar putea continua enumerarea persoanelor adulte: familie extinsă, specialişti şi nespecialişti cu care copilul vine în relaţie şi care sunt răspunzători de influenţa pe care o produc asupra lui. Dacă toate lucrurile ar merge bine, nu am avea de a face cu atâtea situaţii în care copiii sunt supuşi la atitudini incorecte, neadecvate, la diverse forme de abuz sau neglijare din partea adulţilor.
Abuzul afectează dezvoltarea copilului în dimensiunile sale esenţiale. Efectele abuzului sunt profunde şi nefaste, însoţind individul de-a lungul vieţii sale. De aceea se impune cu necesitate abordarea problemei abuzului şi acordarea unei atenţii deosebite traumelor trăite în copilărie. Agresiunea asupra copilului semnifică maltratarea lui, indiferent dacă acesta se află în postura de martor al violenţei domestice, de victimă efectivă în ambele ipostaze.
Abuzul este o manifestare a violenţei faţă de copii, profitându-se de diferenţa de forţe, provocând intenţionat afectarea fizică şi psihică a acestora. Abuzarea copilului sau maltratarea lui este constituită de toate formele de rele tratamente. Putem să ne dăm seama că un copil a fost supus unei forme de abuz sau de neglijare observând şi analizând modificările produse în comportamentul său în comparaţie cu cel anterior. Principalele manifestări pe care le poate prezenta un copil sunt:
- tulburări de somn (insomnii, somn agitat, coşmaruri);
- tulburări de alimentaţie;
- manifestarea fricii de atingere;
- prezenţa unor ticuri (ticul clipitului, rosul unghiilor, alte mişcări cu caracter repetitiv);
- persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante;
- modificarea rapidă a dispoziţiei afective;
- impulsivitatea, agresivitaea nejustificată de situaţie;
- autostigmatizarea, culpabilizarea;
- neglijenţa în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitatea de a respecta un program impus;
- dificultăţi în relaţionare şi comunicare;
- scăderea randamentului şcolar;
- tulburări de comportament (minciuna, fuga de acasă, fuga de la şcoală, evaziune familială, absenteism şcolar, abandon şcolar, furt, consum de alcool, droguri şi ţigări);
- comportament necorespunzător vârstei.
Abuzul nedepistat şi netratat produce modificări grave în structura personalităţii copilului, cu repercursiuni majore în timp. Pe termen scurt, efectele abuzului sunt mai uşor de identificat, de analizat şi de ameliorat, dar de cele mai multe ori, efectele lui nefaste însoţesc individul de-a lungul întregii vieţi. Cu cât intervenţia şi recuperarea se fac mai târziu faţă de momentul producerii abuzului, cu atât sunt mai dificile şi cu şanse mai reduse de succes.
Pentru a contribui la conturarea de noi atitudini faţă de problematica abuzului, s-a observat că, din păcate, şi şcoala este un spaţiu în care se poate constata producerea de abuzuri. Cadrul didactic poate observa efectele abuzurilor asupra copiilor. El poate juca un rol activ în soluţionarea cazurilor de abuz. Cunoscând particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, îi poate ajuta în depistarea şi îndrumarea cazurilor de abuz. Trebuie să existe o relaţie permanentă şi eficientă între cadru didactic, copil, familie, comunitate pentru a contribui la prevenirea situaţiei de abuz. Dincolo de situaţiile de abuz fizic întâlnite sunt mult mai frecvente abuzurile emoţionale de genul etichetării, marginalizării, ignorării, izolării sau apelării jignitoare. În cazul copiilor abuzaţi cadrul didactic trebuie să dea dovadă de răbdare, înţelegere, disponibilitate, să nu folosească pedepse, să nu bruscheze copiii, să dea dovadă de empatie, să nu ridiculizeze copilul în faţa colegilor, să dea dovadă de aptitudini şi comportament pozitiv.
Societatea în care trăim trebuie să conştientizeze importanţa protejării şi ocrotirii copiilor. Aceasta se realizează cu grijă, răbdare, atenţie, dar şi cu multă dragoste. H. Spencer a subliniat acest lucru spunând: ,,Copiii cărora nu li se arată dragoste ajung să nu iubească.”
Şi ce este o lume fără iubire?....

FELICITARE PENTRU 1 IUNIE – Porumbelul-copil (colaj)

NEDUMERIRE DE COPIL

Ce nu-i dulce e sărat, Par lesne rostite-aşa
Ce nu-i alb e colorat, Însă nu-nţeleg ceva:
Ce nu-i tare este moale, Dacă totul e uşor,
Ce nu-i uşor este greu, Eu de ce nu pot să zbor?
Ce-i frumos nu e urât. – Copilaş micuţ şi drag,
Toate sunt la mine-n gând. Gândul zboară nencetat!

...Şi eu sunt un mic creştin!
Importanţa educaţiei moral-religioase în formarea personalităţii copilului

Câmpan Maria
Studentă,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Cluj- Napoca

"Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu: uitându-se la el se bucură şi oamenii, Se bucură şi Dumnezeu. Şi oricine poate fi dascăl, dacă nu al altora, cel puţin al său."(Sfântul Ioan Gură de Aur).
Educaţia moral-religioasă continuă opera de modelare a omului creat de Dumnezeu, înnobilând fiinţa umană cu tot ceea ce este mai bun în om. Educaţia moral-religioasă se adresează sufletului copilului, laturii moral-afective a personalităţii, sădind în acesta frumuseţea vieţii încă din perioada copilăriei.
Din nefericire, prinşi de ritmul alert al vieţii cotidiene devenim din ce în ce mai indiferenţi faţă de problemele, suferinţele sau nevoile unor semeni ai noştri, uitând că „sfatul bun, zâmbetul şi fapta binefăcătoare sunt raze ale soarelui răsfrânte în sufletul omului. ” Din aceste motive educaţia moral-religioasă este nu doar posibilă de la o vârstă fragedă, ci şi necesară.
Concepţia ştiinţifică asupra educaţiei moral-religioase se fundamentează pe datele psihologiei copilului şi pe practica educativă avansată. Această concepţie ne ajută să înţelegem nu numai că este posibil acest tip de educaţie de la cea mai fragedă vârstă ci mai ales necesitatea ei.
Eficienţa muncii educative în grădiniţa de copii se bazează pe faptul ca vârsta preşcolară este vârsta cea mai favorabilă pentru asimilarea unor impresii puternice, pentru formarea, perfecţionarea şi transformarea deprinderilor în obişnuinţe, în această etapă formându-se foarte uşor automatismele care stau la baza comportamentului.
Responsabilitatea educatoarei în cadrul desfăşurării activităţilor moral-religioase în context educaţional cât şi a părinţilor (implicit a întregii familii) este deosebită tocmai prin faptul că aceste medii constituie influenţe contextuale proximale de dezvoltare socio-cognitivă- afectivă a copilului, contribuind profund la formarea caracterului şi a personalităţii copiilor. Aceste medii au potenţialul de a stimula anumite comportamente exploratorii, în primul rând din partea copiilor (interesele şi motivaţia intrinsecă a copiilor de a afla mai multe despre existenţa lui Dumnezeu şi de a se ruga Lui) dar şi din partea părinţilor şi a educatoarei, care sunt îndemnaţi să descopere să identifice esenţele ce caracterizează profilul psihologic al copilului.
Vârsta copilăriei este cea mai importantă pentru a începe formarea religioasă a personalităţii umane, ca orice altă latură a educaţiei. Dacă nu se face educaţia religioasă încă din copilărie, riscul ca omul în devenire să nu cunoască niciodată frumuseţea credinţei este foarte mare.
O trăsătură a personalităţii umane, care se manifestă în relaţiile individului cu ceilalţi este moralitatea. Procesul educaţiei morale este o activitate conştientă, complexă în vederea formării convingerilor, sentimentelor şi comportamentelor morale ale copiilor şi se realizează prin îmbinarea raţională a metodelor si procedeelor educative. Educaţia presupune trecerea de la morală la moralitate, concepte ce nu exprimă o identitate totală. Astfel, o moralitate superioară se poate contura prin educaţia religioasă începând încă din perioada preşcolară, dezvoltându-se linear pe parcursul ciclurilor de şcolarizare ulterioare.
Activităţile instructiv-educative de natură moral-religioasă îşi propun anumite obiective specifice care urmăresc obţinerea de rezultate exprimate în comportamente operante observabile şi ancorate în relaţiile interpersonale. Printre aceste obiective se pot enumera: cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu (de a afla despre existenţa lui Dumnezeu; de a afla că Dumnezeu este prezent în orice loc, cunoaşte toate locurile, este Sfânt şi Stotputernic; trezirea dorinţei de a se ruga lui Dumnezeu; dobândirea de cunoştinţe şi sentimente care să stimuleze dezvoltarea spirituală ( de a se ruga, de a face corect semnul Sfintei Cruci, de a ajuta pe alţii). Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios în familie (de a asculta şi de a cinsti părinţii, de a respecta fraţii, de a avea o atitudine creştinească faţă de ei), în biserică (de a se comporta adecvat în timpul slujbei, de a se ruga, de a face semnul Sfintei Cruci, de a asculta în linişte slujbele oficiate de preot, de a cinsti icoanele etc.), grădiniţă şi cercul de prieteni (de a avea o atitudine de toleranţă şi bunăvoinţă în raport cu colegii). Un alt obiectiv este cunoaşterea semnificaţiei şi importanţei marilor sărbători religioase şi a unor obiceiuri creştineşti specifice acestora (Naşterea Domnului, Învierea Domnului, Înălţarea Domnului etc.). Educarea atitudinii de toleranţă faţă de copiii care aparţin altor culte creştine şi altor religii (învăţarea unor atitudini de acceptare necondiţionată a celorlalţi, indiferent de cultul creştin din care face parte, cultivarea respectului faţă de colegi; identificarea şi dezvoltarea sentimentelor de apartenenţă la grup faţă de copiii care aparţin altor culte creştine şi altor religii).
Educaţia religioasă pregăteşte copilul pentru o percepţie autocuprinzătoare a realităţii, mult mai adâncă şi semnificativă, totodată vizează, în egală măsură, sarcini informative şi sarcini formative.
Sensul informativ al educaţiei religioase desemnează asimilarea unor cunoştinţe specifice cu caracter spiritual-religios. Prin aceasta educaţia religioasă este strâns legată de educaţia intelectuală, estetică, morală şi civică, asigurând continuitatea spirituală la nivel social şi individual. La preşcolari (şi nu numai), activităţile de natură informativă ale educaţiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase, prin dezvăluirea conţinuturilor morale cuprinse în secvenţele biblice sau alte cărţi cu tematici religioase, prin intuirea unor imagini cu conţinut şi mesaj religios.
Sensul formativ al educaţiei religioase constă în implicarea întregului sistem cognitiv al copilului, a tuturor proceselor psihice şi a capacităţilor lui intelectuale în descifrarea şi trăirea sensurilor adânci ale existenţei lui Dumnezeu, prin interiorizarea valorilor şi a normelor religioase, prin valorificarea substratului moral-intrinsec al personalităţii copilului şi prin transpunerea acestora în comportamente dezirabile în cadrul relaţiilor interpersonale.
Activităţile religioase se realizează potrivit particularităţilor de vârstă ale copiilor şi presupun o latură intelectuală, concretizată în învăţătura de credinţă sau concepţia religioasă; o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect şi dragoste creştină; o dimensiune activ – participativă. Educaţia religioasă contribuie la formarea conştiinţei religioase a copiilor prin familiarizarea lor cu scrierile religioase, cunoaşterea unor fragmente din Sfânta Scriptură şi înţelegerea limbajului din sfera valorilor religioase, precum şi la formarea sentimentelor şi atitudinilor de toleranţă între copiii dintr-un colectiv, trăirea în spiritul onestităţii, promovarea valorilor morale, iubirea de Dumnezeu şi semeni.
La o analiză psihologică mai atentă este important să includem învăţarea prin modelare (denumită fiind şi învăţarea vicariantă, de către psihologul Albert Bandura). Acest tip de învăţare este specifică etapelor timpurii de dezvoltare, în special etapei preşcolare şi şcolare şi presupune că orice comportament este învăţat prin modelare (la început pe secvenţe de comportament, apoi comportamentul integral), fapt ce ne determină să ne gândim că prin modelare am învăţat să ţinem lingura şi creionul în mână şi am învăţat să citim cunoscând mai întâi alfabetul. Prin urmare, tot pe baza învăţării prin modelare vor învăţa copiii de mici să se roage, să-şi facă semnul Sfintei Cruci, să meargă la biserică, etc.
Este important de menţionat faptul că stilul parental este crucial în modelarea comportamentelor copiilor. În acest stadiu de dezvoltare, copilul imită în cea mai mare parte a timpului comportamentul adulţilor sau a altor persoane din mediul proximal, aceştia constituind modele pentru adoptarea unor comportamente din partea copiilor. Conform studiilor făcute de psihologul Diana Baumrind pe investigarea stilurilor parentale pe care părinţii le manifestă în raport cu copiii, s-a dedus că stilul autoritativ este cel mai eficient (în sensul că aceşti părinţi deţin şi control dar oferă şi căldură ridicată copiilor lor). De aceea este foarte important să nu existe discrepanţe între părinţi ci aceştia să manifeste păreri şi atitudini congruente, similare copilului pentru a nu crea distorsiuni cognitive, neînţelegeri şi ambiguitate copilului având în vedere că în perioadele timpurii de dezvoltare copilul este foarte receptiv. Este recomandată creşterea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în activităţile extracurriculare (educaţia informală şi cea nonformală) în crearea unui mediu pentru dezvoltarea morală optimă a copiilor.
Educaţia religioasă nu se poate limita numai la predarea şi învăţarea religiei în activităţile curriculare propuse în contextul educaţional. Educaţia moral-religioasă, ca latură a educaţiei este şi trebuie să fie privită de cadrele didactice cu mare responsabilitate civică. Exercitarea ei sistematică îşi găseşte explicaţia în logica demersului acţiunii educaţionale complexe, iar eficienţa acestei munci atârnă de reconstrucţia morală a formatorilor, de pregătirea lor didactică şi religioasă şi nu în ultimă instanţă de garantarea libertăţii de a exercita educaţia moral religioasă în contextul şcolar.

Bibliografie:
1. Bunescu, V., Educaţia morală şi formarea personalităţii. Fundamente psihopedagogice, în Revista de pedagogie nr. 6-7-8/, Bucureşti,1991;
2. Vasile, Danion, Cum să ne creştem copiii, Ed. Lucman, Bucureşti, 2006;
3. Mitropolitul Kievului, Vladimir, Despre educaţie, Ed. Sophia, Bucureşti, 2003
4. Nancy, Darling, Parenting Style and Its Correlates, Clearinghouse on elementary and early childhood education, University of Ilinois ,1999.

Steagul Zilei internaţionale a copilului

Inst. Capitan Mirela
Scoala cu clasele I-IV Chislaca,
Jud. Arad

n Verdele din fundal simbolizeaza creştere, armonie, prospeţime, şi fertilitate;
n Roşu şi galben, albul şi negrul reprezintă diversitate şi toleranţă. Copiii au cheia spre pace şi toleranţă pentru rase, religie, diversitatea materială, mentală şi socială.
n Steaua care este realizată de picioarele figurinelor, reprezintă lumina. Cele cinci vârfuri ale stelei reprezintă continentele.
n Reprezentarea pământului din centru reprezintă casa noastră şi binecuvântarea asupra sa.
n Albastru simbolizează încredere, loialitate, înţelepciune, inteligenţă, credinţă, adevăr şi cer. Figura albastră din vârf reprezintă Dumnezeu care este înfăptuitorul tuturor lucrurilor. Dumnezeu ne iubeşte pe toţi în mod egal şi noi trebuie să ne străduim să procedăm la fel (lucru reprezentat de mâinile întinse ale figurinelor)

Ziua de 1 iunie este sărbătoarea tuturor copiilor şi a fiecăruia în parte, un prilej în plus de a ne îndrepta gîndurile către toţi copiii. Drept urmare am cules si eu cateva maxime despre copii si copilarie

n „Copilăria este unul dintre cele mai importante drepturi ale copilului.”
„The Hurried Child”
n “Copilăria este inima tuturor vârstelor.”
Lucian Blaga
n “Copilăria este singurul paradis pierdut.”
Valeriu Butulescu
n “Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare.” Eugene Ionesco
n “Copiii sunt singura formă de imortalitate de care putem fi siguri.”
Peter Ustinov
n Un copil poate oricând să-l înveţe pe un adult 3 lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce-şi doreşte.”
Paulo Coelho - Al Cincilea Munte
n “Cine a fost, măcar o dată, fascinat de sărutul unui copil, nu mai poate ucide nici un pui de hienă.”
Vasile Ghica
n “Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea.”

John W. Whitehead

Bodea Ioana – Adriana
Şcoala Generală Nr. 2 Sântana

O lume minunată

,, Copilăria ... Mai întotdeauna ea trezeşte în sufletul omului un sentiment de melancolie: lumea tihnei în care visează gingaş şi cu sfială mugurul omenesc ce abia se deschide la viaţă e palidă şi săracă. Vârsta de aur? Nu, vârsta neputinţei şi a sensibilităţii aproape bolnave.’’ ( citate şi maxime de Ivan Alekseievici Bunin)
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viaţa omului. Oricine ar da orice pentru a redeveni măcar pentru câteva secunde din nou copil. Scriitori precum: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Barbu Ştefănescu Delavrancea şi Ionel Teodoreanu au evocat copilăria ca pe un tărâm al gingăşiei, dragostei şi fericirii.
Tuturor ne e dor de copilărie, toţi tânjim după aceasta. Copilaria insa, are un dar de pret, unic, pentru intreaga noastra dezvoltare ulterioara. Este nevoie de atentie si respect fata de interesele si sentimentele spontane ale copilului, fata de stradaniile sale de a invata singur, fata de capacitatile pe care simte launtric impulsul sa le dezvolte. De acestea poate depinde bogatia personalitatii adulte, increderea in sine, dragostea de invatatura pe toata durata vietii, flexibilitatea, echilibrul launtric.(William Craine)
Copilaria este o lume minunata ce trebuie pastrata pentru visele copiilor. Din cele mai stravechi timpuri un copil era o binecuvantare de la Dumnezeu, cei ce aveau copii erau un model de credinta pentru altii ceea ce nu mai putem spune in ziua de astazi. Copii platesc pentru greseala parintilor,traind intr-o lume plina de reguli si legi din care foarte putini le mai respecta.Cand esti copil o lume intreaga iti este la picioare, traiesti intr-un vis numit COPILARIE, unde esti stapan peste toate esti doar tu,fara griji ,fara nevoie , fara greutatea zilei de maine. Dar putem sa spunem asta pentru fiecare copil?In ce fel de vis traiesc cei ce sunt maltratati de proprii parinti,ce sunt trimisi sa munceasca zilnic pentru a face rost de bani, cei ce raman orfani pe drumuri inca de cand lumea li se pare un paradis al jucariilor si a iubirii? Dar si cei care isi strica singuri viata,avand copii cand ei insusi sunt niste copii? Cine este vinovat?
Întradevăr, pentru unii viaţa nu e ca un parchet fin şi neted de dans, nu este totul roz, dar de aceea suntem noi învăţătorii să îi ajutăm pe cei care au probleme, să discutăm cu părinţii acestora şi să organizăm cât mai multe activităţi extracurriculare care îi va bucura şi se vor simţi bine.
,,Un copil poate oricând să înveţe un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu sta locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi doreşte.’’( Paulo Coelho)

Sa invatam impreuna! - nr 3 - invatamant prescolar

2009-05-26T05:19:00.000-07:00

Carnaval
de Carstea Felicia

Personaje:
Prezentator1; Prezentator2; Alba ca zapada; Piticii; Scufita rosie; Lupul; Praslea cel voinic; Harap alb; Eliza; Florita; Frumoasa din padurea adormita; Zana padurii; Lizuca; Doi feti cu stea in frunte; Alice; Imparatul; Imparateasa; popey marinarul; Zorro; Super catelusul; Robin Hood; Vanatorul; Piticul Barba-Cot; Vrajitoarea Tabitha; Chirita; Prezentator3;

Carnaval,carnaval
Mai frumos esti ca un bal
Ca aici poti sa gasesti
Personaje din povesti.
Pentru voi iubiti copii,
Azi pe scena vor veni
Imparati,imparatese
Zane bune si craiese
Si chiar Alba ca zapada
Cu piticii-ncep parada
Tabitha cea renumita
Frumoasa din padurea adormita
Si Chirita o sa soseasca
Sa ne mai inveseleasca
Azi soseste si Alice
Printi si printese de vis.

Prezentator2:

Chiar si Zorro va veni
Daca nu ne-o pacali
Iar super catelusul-ndata
Va fi aici ca o sageata.
Chiar si Popey marinarul
Va sosi bata-l amarul
Si Eliza si Florita
Vor veni aici fuguta
Si alti eroi renumiti
Sunt aici astazi poftiti.
Dar sa-ncepem,dragii mei,
Ca-s nerabdatori si ei.
Cantec:
Astazi este mare bal
Astazi este carnaval
Cine nu-i trecut pe lista
Nu exista.

Alba ca zapada:

Sunt Alba ca zapada
Si-aicea am venit
Sa va prezint piticii
Ce-n casa m-au primit
Frumos de tot,saracii,
Cu mine s-au purtat
Dar si eu totdeauna
Cu drag i-am ajutat.

Piticii:

Alba ca zapada
Mereu te vom iubi
Chiar daca la palat
De-acuma vei trai
Si in padurea noastra
Te-om astepta mereu
Sa ne ajuti intr-una
La bine si la greu.

Scufita Rosie:

Sunt Scufita cea frumoasa
Care am plecat de-acasa
La bunica in padure
Ca sa-i duc bucate bune
Dar stiti bine ce-am patit
Cand pe lup l-am intalnit
De mama n-am ascultat
Si lupul mi-a venit de hac
Noroc cu bravul vanator
C-a fost un mare salvator.

Lupul:

Buna-ziua,eu va zic
Am intarziat un pic
Iezilor neaparat
Am vrut sa le vin de hac
Pe Scufita cea frumoasa
Vreau s-o pap ca e gustoasa
Caci sunt bolnav,anemiat
De cand carne n-am mancat
Ca de cand s-a tot scumpit
Doamne,tare am mai slabit!
Eu Lupone ma numesc
Si mananc tot ce-ntalnesc.

Vanatorul:

Eu sunt vanatorul,mare vanator
Toata ziulica cu pusca la picior
Cand apare lupul pe data il ochesc
Si apoi el cade ,ca il nimeresc.

Piticul Barba-Cot:

Sunt piticul Barba-Cot
Cu barba lunga de tot
Sunt piticul cel vestit
In padure renumit
Cateodata duc scrisori
La cei mici si marisori.

Praslea cel voinic:

Eu sunt Praslea cel voinic
Si-am venit si eu un pic
Sa va spun neaparat
Ca de zmei eu am scapat
Merele de aur,ei le tot furau
Pe tata saracul,il tot necajeau
Insa intr-o noapte,
Sub pom i-am pandit
Si precum se vede
I-am si nimicit.

Harap Alb:

Harap alb eu ma numesc
Si pe Span de-l intalnesc
Cu sabia eu il lovesc
Ca tare m-a pacalit
Atunci cand ne-am intalnit
Eliza:

De cand mama a murit
Vitrega ne-a chinuit
Pe cei 11 fratiori
I-a vrajit sa zboare-n zari
Lebedele, fratii mei,
M-au luat , m-au dus cu ei
Eu camasi le-am crosetat
Si de vraja i-am scapat
Si-am putut in mod firesc
Cu printul sa ma casatoresc.

Florita:

Sunt Florita cea frumoasa
Si-n padure am trait
De cand vitrega hangita
Acolo m-a izgonit
Hotii m-au primit in casa
Mult de tot i-am ajutat
Si de-atuncea niciodata
Chiar nimic n-au mai furat.
Printul de cum m-a vazut
De sotie m-a cerut

Frumoasa din padurea adormita:

Eu sunt Frumosa din padurea adormita
Si daca nu eram trezita
Poate si-acuma mai dormeam
Si nici acum nu ma trezeam
Insa printul m-a trezit
Cu el m-am casatorit.

Zana padurii:

Zana padurii ma numesc
Animalele iubesc
Pe toate le ocrotesc
Cu bagheta fermecata
Cutreier padurea toata
De multe ori s-a intamplat
Ca printii nu m-au ascultat
Si animale multe-au impuscat.
Insa eu i-am pedepsit
Pentru ca le-au omorat
Si-n te miri ce i-am prefacut.

Lizuca:

Hai Patrocle sa fugim
Spre bunici noi sa pornim
Ca aicea-i tare greu
Batuta am fost mereu
Hai indata,nu mai sta
Ca ne vede vitrega
Si n-om mai putea pleca.

Doi feti cu stea in frunte:

Suntem doi feti cu stea in frunte
Si am stat mai mult la munte
Noi la stana am crescut
Pana mama ne-a gasit
De mici,Vrajba ne-a furat
Multe ni s-au intamplat
Astazi suntem fericiti
De parinti am fost gasiti.

Imparatul:

Eu sunt maritul imparat
Si am venit neaparat
Sa va spun ca am umblat
Toata tara-n lung si lat
Am vazut copii cuminti
Care asculta de parinti
Si de aceia care
Au avut o rea purtare
Si atunci am zis asa:
Bine vreau in tara mea!

Imparateaza:

Iata-ma-s imparateasa
Draguta si gratioasa
De bal cand am auzit
In graba mare am venit
La oglinda am poposit
Si frumosa m-am gatit.
Ca maritul imparat
Ce aici s-a prezentat
Mi-a spus c-o san e distam
Si cu toti o sa dansam.

Popey marinarul:

Sunt Popey marinarul
Spanac mananc mereu
Sa am putere multa
Ca sa ajut la greu.

Zorro:

Sunt Zorro,mare salvator
Pe cei nedrepti ii pedepsesc
Pe cei saraci eu ii ajut
Ca pentru asta m-am nascut
Sa fac dreptate tuturor
Sa aiba-n viata mai mult spor.

Super catelusul:

Cand Poly are necazuri sunt iute
Spun un-doi-trei si du-te!
Iar pe Simon de-l intalnesc
Planurile-i zadarnicesc

Robin Hood:

Robin Hood eu ma numesc
Cu sagetile tintesc
Pe cei ce fac nedreptate
La orase si la sate
Toti saracii ma iubesc
Ca stiu ca ii ocrotesc
Sunt bun la suflet si mereu
Am grija de poporul meu

Vrajitoarea Tabitha:

Tabitha e al meu nume
Vrajitoare-s cu renume
Si pe matura calare
Eu pornesc in lumea mare
Cu bagheta fermecata
Eu cutreier lumea toata
Si preschimb in animale
Pe oricine-mi sta in cale
Sa nu imi gresesti,copile
Ca zau,ca fi vai de tine!

Chirita:

Sunt Chirita cea frumoasa
De la Iasi eu am venit
Si sunt tare bucuroasa
Ca aici ne-am intalnit
Rochia-i fara asemanare
Palaria,pene are
Iar umbrela fistichie,
Zau,e o bijuterie!
La Paris am fost plecata
Ca sa fiu mai educata
Frantuzeste eu vorbesc:
“Au revoir”,va parasesc!

Prezentator3:

De v-ati distrat si mari si mici
O sa va mai chemam aici
Ca,un carnaval ,tot omul stie
E un prilej de bucurie.
Va multumim dragi invitati
Si am fost foarte onorati
Ca ati venit sa ne vedeti
Chiar daca ocupati sunteti.
Si va dorim azi tuturor
S-aveti la munca mai mult spor.

1Iunie-Ziua copilului din noi

Inst.Lazăr Ramona
Educatoare:Cotuna Cornelia
Grădiniţa:PN.Chişlaca,Jud.Arad

1Iunie ziua copilului este un eveniment mult aşteptat nu numai de copii,dar şi de adulţi deoarece,împreună au parte de activităţi distractive în casă sau afară,în aer liber.
Ziua copilului este o ocazie de a sărbători copilăria,de a le oferi copiilor un moment de bucurie pentru a realiza frumuseţea acestei vârstre şi de a profita pe deplin de aceasta.
Este necesar ca din postura de educator să valorifucăm această zi prin desfăşurarea unor concursuri,jocuri,competiţii,serbări etc. ,
iar cea mai atractivă opţiune din punctul meu de vedere este de organizare a unor competiţii,concursurii,copiii reuşind astfel să îşi demonstreze capacităţile şi priceperile prin îmbinarea plăcerii şi-a distracţiei.Iar noi vom avea doar rolul de a le dirija doar activităţile
acest eveniment fiind dedicat în exclusivitate lor.
1Iunie ,ziua copilului-este ziua în care se celebrează miracolul naşterii,miracolul purităţii dar şi întoarcerea la inocenţă .Nu există limite de vârstră când vine vorba de a sărbători ziua copilului.
Oricare dintre noi,pitic sau voinic,are voie să se simtă copil…
şi chiar este necesar ca măcar o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi, să zâmbim curat,să ne aducem aminte de copilărie şi să simţim că bucuria înfloreşte în inimile noastre.
Prin gingăşia lor copiii sunt uşor de iubit.Nu poţi să nu-i iubeşti! Calitatea sufletului copilului este nealterat.Sinceritatea şi puritatea lui ne impresionează.Voia bună,surâsul gingaş al copiilor,sădeşte în noi speranţa de mai bine.
Copii au reuşit să ne inspire pe noi toţi, drept dovadă am strâns câteva poezii dedicate lor.Acestea sunt doar câteva din poeziile pentru copii pe care,posibil le auziţi la fiecare serbare realizată cu ocazia zilei de 1iunie,zi în care se sărbătoreşte Ziua Copilului.

1Iunie,ziua copilului

Este 1iunie Sandu cel cu ochelari
E prima zi de vară Cu a sa chitară
Soarele e sus pe cer Singur s-a acompaniat
E frumos afară . Pentru prima oară,

Suntem astăzi mai voioşi Şi o coardă i s-a rupt
Căci avem serbare Când lovi mai tare
E ziua copiilor Nimeni nu s-a supărat
E zi de sărbătoare. C-aşa e la serbare.

La serbare a venit Ionel s-aîncurcat
Astăzi multă lume . Şi s-a-nroşit ca focul
Cântece şi poezii `Nu-i nimic`,cu toţi au zis
Fiecare spune. `Bată l-ar norocu`.

Copilărie
De Ana Blandiana

Copilăria-i o poveste
Ce te cuprinde şi apoi te lasă
Ajungi bătrân,şi zici c-a fost frumoasă
A fost atunci,azi nu mai este

Învaţă să-ţi trăieşti copilăria
Căci ea se duce –aşa rapid,
De n-ai să poţi să zici c-a fost frumoasă,
Când s-a pierdut în infinit.
Aş vrea să rămân copil Ziua copilului

Aş vrea să rămân copil Mesajul nostru azi de1 iunie
Pentru totdeauna! E un cântec de pace şi de drag!
Aş vrea să mă joc, E sol trimis spre toţi copiii lumii,
Să alerg desculţă, De pe al nostru românesc meleag.
Să construiesc castele de nisip,
Şi să prind fluturi Azi e zi de sărbătoare,
Să-mi pun cirese la urechi Porumbel ca albul spumei
Şi să fiu alintată. Pace scriu rotund sub zare,
Dacă s-ar putea, Pentru toţi copiii lumii.
Aş ridica ruga lui Dumnezeu
Să rămână mama,mama Am dori să fie vară,
Tata,tata Cu flori,cânt şi păsărele,
Şi să nu devină bunic.bunică. Cu pâraie reci sub soare,
Şi eu, Să ne răcorim în ele
Prinţesa lor iubită
Ce păcat că nu se poate 1Iunie-ziua copilului
Ca eu să fiu copil mereu!
Legea firii este ca toţi copiii Să fii un copil e un lucru serios,
Să devină părinţi de copii Nimic pe lume nu e mai frumos!
Şi să retrăiască copilăria Nici un minut nu stai pe loc,
Cu ochi şi suflet de părinţi. Poţi să zâmbeşti şi ai noroc.

,,Aşvrea să fiu mereu copil S-alerg desculţă pe afară
Să mă-nvârtesc fără sfială, În iarba umedă covor,
Să văd bujori în April Să vad bondarul gras cum zboară
Trezindu-se din amorţeală. Legat de coada unui nor.”

1 IUNIE “ZIUA COPILULUI”

EDUCATOARE: CÎLB MARIA
GRADINITA PN GALSA

Cantec: ,,Zi de sarbatoare,,
Versuri : A.Grigoriu
Muzica: Temistocle Popa

COPIL 1.:
Copiii se joaca si cresc,
Si lumea e toata a lor,
L-i pasul spre maine firesc
Aripa-naltata de zbor.

COPIl 2:
Tot cerul albastru se aduna
In ochii lor calzi,visatori,
Ei nu stiu ce-i nor si furtuna
Ei sunt ai Romaniei flori.

COPIL 3:
Frumos e cand
Din tari indepartate
Copii lumii, la un loc se aduna,
Si-ncep cu glassul
Inimii curate,
Sa-si cante bucuria impreuna.

COPIL 4:
Ne nestem mici si lumea ne primeste
Cu bratele deschise si zambete de mama
Caldura vietii ne indruma pasii
Si soarele ne-mbie si ne cheama.

COPIL 5:
Iubesc cununa soarelui de vara
Si stelele si luna de pe cer
Si cantul brotaceilor spre seara
Si norii ce imbie si ne cheama.

COPIL 6:
Atunci se-nmiresmeaza trandafirii
Atunci se face bolta si mai clara,
Si luminând nadejdea omenirii,
Al pacii soare prinde sa rasara!
Totul e nou,frumos si fara seaman,
Intregul univers ne apartine

CANTEC: ,,1 IUNIE ,,
Muzica:Alexanndru Stanciu
Versuri :N.Nasta

COPIL 7:
Planeta poate fi asemuita
C-o sfera de cristal ce-o tii in mana,
De-o scapi cumva, izbita de tarâna
In cioburi s-ar preface-ntr-o clipita

COPIL 8:
Pamant rotund si mare,tu globul meu strabun,
Pe cat esti de puternic,pe-atata esti de bun!
Tu porti pe ai tai umeri,poveri nenumarate,
Intreaga omenire si casele ei toate!

COPIL 9:
Toti muntii te apasa,dar tu in spate-I tii,
Pajisti inflorite si bucuri pe copii
Si fiecare-ti este c-o dragoste dator,
Esti bun ca un parinte si-atat de rabdator.

COPIL 10:
Vrem scoli si gradinite si paine vrem sa avem,
Sa piara asuprire si foame si durere,
Pace si omenie,triumful lor il vrem.

COPIL 11:
Vrem sa oprim la timp orice urgie
Si orice vrajba ne apasa
Ca dragostea in om sa reinvie
Si pacea sa se-ntoarca iar acasa.

COPIL 12 :
Mai sunt copii ce rabda-n foame si in boli,
Mai sunt copii ce mor, copii fara parinti,
Copii ce bat la usa unor scoli,
Si se intorc cu lacrimi pe obrajii lor fierbinti.

COPIL 13:
Datorie avem sub soare
De amar sa-I izbavim,
Fiindca nu la intimplare
Ne e dat sa traim.

COPIL 14:
Creste-ti-va copiii in cinste si fratie,
Dati-le conditii sa-nvete si sa cante,
Feriti-I de necazuri,de-a foametei urgie
Si a razboiului crija sa nu-I mai framante!

COPIL 15:
Va chem pe voi,copii ai pamantului
Sa ne stringem toti,
Sa cantam,, Cantecul prieteniei,,

CANTEC ,, Copii din toata lumea,,
Muzica; Al.Stanciu
Versuri: R.Muresan

COPIL 16:
Mana alba sa se prinda
De mana galbena si de cea bruna,
Ca hora sa fie mai mare si buna
Si-ntregul glob sa cuprinda.

COPIL 17:
Caci de-s albe ,negre aramii,
Chipurile noastre pe planeta,
Ochii-n soare, ochii de copii,
Surazand, cu toate se repeta.

COPIL 18:
Dimineata-I blanda si senina
De pe stresini, ca de o bicei,
Se inalta iarasi in lumina,
Catre cer, un stol de porumbei.

COPIL 19:
Nu stiu zarea unde vor sa zboare
Insa stiu si tare mult imi place,
Ca ei duc pe albe aripioare
O solie, gand curat de pace.

COPIL 20:
Pentru toti si pentru toate,
De orisicate graiuri
Si-n oricare locuri traitori,
Pasarile zic la fel din naiuri,
Florile la fel impart culori.

COPIL 21:
Si la fel ne place rasul,jocul,
Si la fel visam sa crestem mari,
Pentru tot ce-I viata si blandete,
Pentru tot ce-n roade se preface,
Pentru drumuri noi si indraznete,
Noi la fel dorim sa fie pace.

COPIL 22:
Oameni mari si luminati
Dreptul sa ni-l aparati
Nu cu tunuru si rachete
Ci cu carti si jucarii,
Case,parcuri,scoli si paine
Caci suntem ai lumii fii
Si nadejde n-I in maine.

COPIL 23:
Suntem copii lumii
Si pacem vrem si soare,
Parintii sa ne cante
In leagan bucuria.
Solia noastra azi
Sa zboare peste mare,
Solia, tuturor copiilor din Romania.

COPIL 24:
Dragi parinti si oameni mari,
Va rugam sa fiti mai tari.
Sa-i convingeti pe cei rai,
Sa renunte la razboi.
Noi vrem pace,jucarii,
Vrem sa fim mereu copii!

CANTEC: ,, ODA BUCURIEI,,
Versuri: Schiller
Muzica: Ludwing van Beethoven

Bibliografie: materialul folosit apartine generatiilor de educatoare de la care a fost preluat fara a fi indicat nici un autor al versurilor din montaj
.

COPILUL SI FLOAREA

-scenetă-

Vedem un copil îmbracat în floare.Se leagănă încet,de parcă l-ar mişca un vânt uşor.Un alt copil,îmbrăcat în fluturaş,se apropie de,, floare’’,îi dă ocol.
FLUTURAŞUL :
O ! ce mandră floare!
Dar ieri mi se pare
Că nu te-am zarit!
FLOAREA:
Azi m-au sadit,
Aici,lânga bloc.
FLUTURAŞUL:
Am avut noroc
Sa te întâlnesc.
(Mângâie floarea)
De azi inainte
Aici poposesc

(Apar patru copii.O fata si trei baieţi.Unul din baieţi e mai mic.Fluturaşul fuge de lângă floare,dar continua să ,,zboare’’în apropiere.Lângă floare,copii fac un semicerc,cu fata spre public.)
PRIMUL BAIAT:
Ce frumoasă floare!

FATA:Şi ce miros are!

Al DOILEA BĂIAT:

Da !si ce petale
Roşii,roşioare...

BAIATUL MIC: ( timid)

Şi ce ...

FATA:

Tu taci,că eşti mic
Şi nu ştii nimic!

PRIMUL BĂIAT:
Vreau să afle fiecare:
Eu o să-ngrijesc o floare!

FATA:
Ba eu am să o îngrijesc mai tare!
Si cum să să o ud si....tot ce se cuvine!

AL DOILEA BAIAT:
Ba floarea eu o îndrăgesc mai tare!
Eu o îngrijesc!Am şi o stropitoare....!

PRIMUL BAIAT:
Si eu am stropitoare...Şi găleata!
FATA:
Parca eu n-am ? Ba am si o lopată!

BĂIATUL MIC:
Am si eu o stropitoare....
FATA:
Ia fugi de –aici,
Tu esti prea mic,
Nu stii nimic!

AL DOILEA BAIAT:
Ba eu !

FLOAREA:
Să vă înţelegeţi certându-vă e greu!
Să mă-ngrijiţi toţi trei !

CEI TREI COPII MAI MARI:
-Aşa !Aşa !

BĂIATUL MIC
Şi eu ...

FATA:
Tu taci ! Esti mic,
Nu poti nimic!

FLUTURASUL :(–către public)
De –acuma măndra floare ca-n basme o să crească,
Doar trei copii odata vor să o îngrijească !

(Fluturasul pleacă.Floarea începe să se legene.)

PREZENTATORUL IV:
Dar veţi vedea că n-a fost chiar aşa !
După cinci zile,biata floare
Striga in gura mare..(.iese)

FLOAREA:
Mi-e sete !Mi-e sete tare!

(Apare fluturasul)

FLUTURASUL:
Dar ce-i cu tine ?Ce -ai patit?
Unde sunt copiii?

FLOAREA:
Vai,de mult ei nu m-au mai stropit.
Ştii,
Cei trei copii...
Dar m-au uitat!
Pe lângă mine trec,
Dar nici nu mă privesc !
Şi nu mai pot ,de sete mă sfârşesc!

(Cei trei copii mari trec in fugă pe lângă floare.Fluturaşul îi opreşte.)

FLUTURASUL
Copii!Ati spus că vreţi să îngrijiţi de floare,si uite,
Biata,azi de sete moare!
Nu vi-e ruşine.!

PRIMUL BĂIAT:
Ce ai cu mine- ? ( Arătă spre celălalt băiat-)
Eu am crezut că el o s-o stropească

AL DOILEA BĂIAT—Arătând fata
Eu am crezut că ea o s-o ingrijească!

FATA
Iar eu mi-am zis că o udaţi voi doi!

FLUTURASUL
Ce tărăboi !
Mai bine –ati pune mâna pe stropitoare
Şi aţi uda îndată biata floare

FATA:
Iar eu mă duc cu mama într-un loc....

AL DOILEA BĂIAT:
Nici eu n-am timp de fel!

(-Arătă spre celălalt băiat-)
Vreau să mă joc cu el !
(-Fug toţi trei)

FLUTURASUL:-strigă în urma lor
Să vă fie ruşine !-(se apropie de floare)
Ce milă mi-e de tine!
Ţi-s prieten şi tu ştii cât te iubesc,
Dar nu pot să te-ajut ,să te stropesc...
FLOAREA-se aplecă tot mai mult
Un pic de apă!Altfel mor!
Vai !Cine-mi sare-n ajutor

(-Apare băiatul cel mic cu o stropitoare.Uda floarea fără să spună un cuvănt.Udând-o se înviorează,se ridică.Băiatul pleacă.Floarea strigă după el :

FLOAREA
Îţi mulţumesc,micuţule băiat,
Tu,tu mă indrăgesti cu-adevărat!
(-Panoul se retrage la loc.)

PREZENTATORUL IV:
Ce ziceţi de cei trei copii mai mari?

GRUPUL DIN SALĂ:

Că sunt nişte fleacuri!
În vorbă,harnici foc,
Dar la treabă,deloc !

PREZENTATORUL IV:
Iar cel mic cum s-a purtat Sectiunea: prescolar
Ca un om harnic adevarat ! primar

Inst.Risnoveanu Nicoleta
G.P.P.nr.10 ,,Ciupercuta’’
Sfarsit Buzau

Scene din poveşti realizate de preşcolarii grupei mari de la GPN Valea Largă, jud. Mureş, prin tehnica Origami-educatoare Cozma Dorina. CÂNTEC DE PRIETENIE COZMA DORINA-G.P.N .VALEA LARGĂ Haideţi toţi,cu mic,cu mare Să ne prindem fiecare Mâinile ca-ntre prieteni, Să dansăm,să fim mai sprinteni. Jocul nostru să arate Că suntem soră şi frate, Prieteni şi prietene, Veniţi şi voi repede. Să întindem hora mare, Ce va trece de hotare, Peste mări şi peste ţări, Cu copii din depărtari. Porumbelul alb al păcii Ne va asculta atent Cântecul de prietenie, De dragoste şi de frăţie.

VARA
Meder Eniko Izabella

Vară dragă bun venit,
Te-am aşteptat cu nerăbdare,
Afară iarăşi am ieşit,
Să ne bucurăm de soare.

Ne-aşteaptă florile în parc,
Cu cântece şi veselie,
Şi noi le îngrijim cu drag,
Şi multă dăruire.

Ne-aşteaptă munţii cei voinici,
Şi marea cea albastră,
Să plecăm cu toţii bucuroşi,
În vacanţa mult aşteptată.

COPIII
Meder Eniko Izabella

Copiii sunt rază de soare,
Zâmbet şi flori de cais,
Copiii sunt dulce alinare,
Un tărâm de basme şi vis.

Copiii sunt flori pe câmpie,
Ce-mpodobesc acest univers,
Copiii sunt o binecuvântare,
Lăsaţi de Dumnezeu pe pământ.

Dedic această poezie copiilor mei din grupa mare,de la Grădiniţa cu P.N.Miheşu de Câmpie,jud.Mureş.

1 IUNIE
Meder Eniko Izabella

1 iunie tu vii,
Cu bujori şi ciocârlii.
Cu cântece şi veselie,
Cu jocuri şi multe glume.
Tu aduci pentru copii,
Multe multe bucurii,
Dar mai presus de toate,
Ei doresc în lume pace.

VALOAREA FORMATIVĂ A DANSULUI POPULAR
PRIN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ

INSTITUTOR: RĂDOI ADRIANA-CRISTINA
GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT
NR.1, TG-JIU

"romy"
, ,
Mărturii ale popoarelor antice exprimate prin grafică, pictură, sculptură, opere literare sau ştiinţifice, înfăţişează omul armonios dezvoltat, puternic, iute, rezistent şi îndemânatic în mişcări, însuşiri dobândite întotdeauna în urma practicării unui ansamblu de exerciţii fizice, anume întocmit şi exersat.
Exigenţele vieţii contemporane şi necesitatea tot mai acută de a rezolva problemele de complexitate crescândă apărute în toate sferele de activitate, impun regândirea procesului de învăţământ în ansamblu, şcoala reprezentând principalul factor care poate contribui decisiv la valorificarea posibilităţilor crescânde ale celor ce le posedă, printr-un proces didactic individualizat şi diferenţiat, în vedera realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate.
Istoria societăţii omeneşti consemneaza prezenţa practicării educaţiei fizice în viaţa socială a tuturor orânduirilor sociale. Această prezenţă a fost strâns legată de idea perfecţionării omului din punct de vedere fizic, ca element important al sănătăţii, al pregătirii pentru exigenţele vietii .
.
Asupra dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului acţionează două genuri de influenţe:
a )influenţe intenţionate, sistematic desfăşurate, subordonate unor scopuri precise, de perfecţionare, realizate în cadrul activităţilor de educaţie fizică;
b }influenţe neintenţionate, care au un caracter sporadic şi deseori aflate în contradicţie cu obiectivele urmărite în cadrul activităţilor de educaţie fizică, exercitate de multe ori prin jocurile neorganizate ale copiilor sau ca urmare a mişcărilor efectuate în procesul educativ.
Desigur, dintre acestea, influenţele intenţionate au o primă însemnătate, deoarece influenţele neintenţionate, în raport cu cerinţa perfecţiunii dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului, uneori pot avea chiar consecinţe negative.
Procesul perfecţionării dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a omului a fost întotdeauna împletit şi cu acţiunea de formare a unor valoroase însuşiri de ordin moral, intelectual şi estetic.
Educaţia fizică şi sportul au constituit şi constituie activităţi sociale foarte importante, fiind strâns legate atât de cultură şi de civilizaţie, fiind de asemenea capabile să contribuie la o dezvoltare armonioasă a corpului uman şi, mai ales, a sensibilităţii umane.
Preocuparea noastră ,a educatoarelor, în vederea întăririi sănătăţii şi a creşterii, totodată, a capacităţii de muncă fizică şi intelectuală a preşcolarilor, trebuie să se împletească cu trezirea şi menţinerea interesului, plăcerii pentru practicarea, în mod sistematic, a exerciţiilor fizice pe tot parcursul vieţii, nu numai în grădiniţă. Educaţia fizică se constituie ca o formă importantă de odihnă activă a tuturor oamenilor, practicată în mod raţional şi plăcut, refăcându-se capacitatea de muncă a copiilor.
In grădiniţa de copii programa activităţilor instructiv-
educative menţionează practicarea mişcării în mod organizat prin desfăşurarea activităţilor de educaţiei fizice sub forme cum sunt:
-exerciţii fizice ;
-jocuri motrice;
-gimnastică ritmică(cu sau fără obiecte);
-gimnastică acrobatică;
-dans tematic;
-dansuri populare;
-sport(acolo unde este posibil).
Dintre obiectivele urmărite prin desfăşurarea acestor activităţi amintesc:
-dezvoltarea fizică generală şi armonioasă a corpului;
-creştera capacităţii de rezistenţă a organismului
(menţinera şi întărirea sănătăţii copiilor);
-formarea şi dezvoltarea unor deprinderi motrice de bază( mers, alergare, sărituri, căţărare, târâre, echilibru, tracţiune şi împingere) ;
-dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice (îndemânarea, viteza, forţa şi rezistenţa);
-dezvoltarea coordonării motorii şi a orientării în spaţiu;
-formarea unor calităţi morale şi de voinţă;
-dezvoltarea unei sensibilităţi artistice .
.
Etapa cuprinsă între 3-6-7 ani ,în care copilul a atins deja un nivel de stabilitate relativă a sistemului nervos, este o etapă de achiziţii rapide pe toate planurile. Cele mai dificile exerciţii de executat pentru preşcolari sunt acelea care reclamă efectuarea unor sarcini care, prin repetare îndelungată, devin monotone sau care, datorită complexităţii, presupun, în vederea automatizării unor componente, o mare durată de exersa re. Factorul motivaţional este determinant, "plictiseala" putându-se instala relativ repede, mai ales în condiţiile în care atenţia şi interesul preşcolarului nu sunt stimulate permanent de apariţia unor elemente noi atractive.
Dansul popular exprimă crezul artistic al fiecărui popor obiceiuri şi tradiţii transmise din generaţie în generaţie. Fiind un dans de grup se exprimă în diferite forme, viaţa interioară şi mişcările exterioare ale individului formând deprinderi de mişcare a întregului organism în diferite ritmuri. Astfel este ritmul lent, vioi, accelerat, sau rapid, toate fiind impuse de melodia ce însoţeşte dansul pe tot parcursul desfăşurării.
Dansul popular este o moştenire a trecutului transmisă din generaţie în generaţie, în special pe cale orală, sau prin dans- de la copilul ce învaţă de la bătrânii satului.
Expresivitatea artistică a dansului popular generează copiilor stări afective de o înaltă sensibilitate, formându-le simţul pentru frumos, pentru preţuirea artei popula re. Alături de dansul în sine şi muzica lui, costumele populare, specifice fiecărui dans popular, fiecărei zone folclorice de unde ... şi au originea, crează o îmbinare armonioasă a paletei coloristice creând un tot unitar de o valoare inestimabilă şi făcându-l pe copil să-şi educe dragostea pentru folclorul românesc.
În cadrul activităţilor de educaţie fizică pe care le-am
desfăşurat , de-a lungul anilor, pe grupe de vârstă şi respectând particularităţile individuale, am învăţat preşcolarii ou numai paşi de dans popular specifici zonei geografice (jud.Gorj), ci şi cunoaşterea altor dansuri din diferite zone ale ţării, care am crezut de cuviinţă că vor fi învăţaţi cu plăcere şi fără mare dificultate.
În cadrul programelor educative pe care le-am pregătit cu ocazia diferitelor evenimente din grădiniţă("Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun" "Ziua Mamei" ,,1 Iunie" "Bun rămas, grădiniţă) sau în alte instituţii locale("Ziua Mondială a Sănătăţii" la Casa de cultură a sindicatelor", la Muzeul de istorie judeţean Gorj, sau În Orăşelul copiilor) am prezentat dansuri cunoscute sau mai puţin cunoscute în zona Olteniei:"Scbioapa" , "Căluşul" ,"Alunelul" "Hora gorjenească" , „Haţegana”, "R.aţa" ,etc .•
Prin însoţirea paşilor de dans, bine învăţaţi, cu costumele viu colorate, adecvate disensiunilor copiilor, a unor accesorii, a strigăturilor şi a unui fond muzical la casetofon dar mai ales acompaniaţi de instrumentişti adevăraţi, copiii sunt foarte mult sensibilizaţi, impresionaţi, se simt atraşi de învăţarea şi de practicarea cu plăcere a dansurilor popula re care le vor folosi în multe ocazii, pline de bucurie, atunci când vor fi adulţi, amintindu-şi cu drag de anii petrecuţi în grădiniţă şi de doamnele educatoare care i-au îndrumat.
Prin dans copiii, ca şi adulţii, se relaxează din punct de vedere psihic, chiar dacă fizic sunt mai solicitaţi, deşi ei sunt plini de energie ,la această vârstă, energie ce trebuie consumată în mod organizat, disciplinat, plăcut, sub supravegherea unui adult,prin dans educându-se trăsături de voinţă şi de caracter.
A.G.Kovaliov susţinea că:,In caracter se distinge forma şi conţinutul, forma constând din temperament, voinţă, deprinderi şi obişnuinţe iar conţinutul cuprinzând motivele, convingerile, atitudinile, concepţiile personale de viaţă' '.
Obiceiurile şi datinile străbune româneşti, rod al unui îndelungat efort de cunoaştere reprezintă un tezaur inestimabil de înţelepciune ale cărui valori şi sensuri nu se sting niciodată.
Acestea contribuie din plin la formarea personalităţii copiilor,de la cea mai fragedă vârstă, pentru că au o valoare etico-estetică, prin învăţăturile morale transmise şi prin mijloacele artistice folosite.
Văzând copiii in straie populare şi creând obiecte de arta populara, trăieşti cu speranţa ca spiritualitatea satului sta pe umerii acestor copii si atunci, constaţi intr-adevăr că ...
" Veşnicia s-a născut la sat". (Lucian Blaga).
BIBLIOGRAFIE:
*Programa activităţilor instructive-educative din grădiniţa de copii, 2008
*M.E.C.-Invăţământul preşcolar în mileniul III, 2005
*M.Caroli,E.Crişan,C.Julea-"Gimnastică ritmică-modernă,dans tematic, dans popular în realizarea serbărilor' , -Editura EMIA,2002
*E.Sabău,C.Drăgoi,L.Sabău-"Educaţia fizică la preşcolari" Editura SPORT TURISM, Bucureşti, 1989.

AGIRO

2009-05-23T12:01:00.000-07:00

1.COMUNICAT DE PRESĂ (puteti sa dati presei locale documentul atasat)

În aceste zile se lucrează în comisiile de dialog social, în cele de specialitate ale parlamentului, ale guvernului şi ministerului la OUG nr 40/2009, la noile legi ale educaţiei şi la grilele de salarizare care vor stabili pentru viitor încadrarea şi salarizarea în învăţământ şi în special la nivelul primar şi preşcolar.
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a întâmpinat în ultimele luni un refuz din partea federaţiilor sindicale de a accepta susţinerea solicitărilor sale de a se aplica principiul unei salarizări egale la muncă şi studii egale. AGIRo a demarat strângerea de semnături de la educatoare, învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar şi preşcolar în vederea unei încadrări şi salarizări corecte în sistemul de învăţământ. O salarizare în învăţământ în funcţie de vârsta copiilor ar însemna în sănătate a zecea parte din leafa unui medic geriatru pentru un medic pediatru şi AGIRo respinge acest principiu.
Preşedintele şi membrii Consiliului Director al AGIRo au decis să amâne acceptarea de funcţii oferite pentru ei de federaţiile sindicale rezervându-şi dreptul de a conlucra cu acestea, de a le evalua acţiunile concrete în sprijinul celor din primar şi preşcolar şi de a lua doar la Congresul al XXX-lea din 27-30 august 2009 o decizie prin care AGIRo ar recomanda una sau alta dintre federaţii sau dacă se va constitui o federaţiei doar a celor din învăţământul primar şi preşcolar.
Se reaminteşte sindicatelor să se decidă ce susţin şi cum susţin ACUM pentru cei din primar şi preşcolar. ACUM se decide la nivel legislativ viitorul pe termen lung. Succesele sau insuccesele lor din trecut sunt istorie şi era de datoria lor să apere interesele cotizanţilor. AGIRo este interesată de ce vor decide sindicatele să susţină în următoarele zile şi luni.
Articolul 8 din statutul AGIRo precizează: ,,Realizarea de parteneriate cu sindicatele şi patronatul din domeniu pentru promovarea intereselor profesionale, sociale şi materiale ale educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor, profesorilor,,.
De aceea s-a solicitat şi se solicită sindicatelor sprijin pentru promovarea intereselor acestora. Până acum o singura federaţie (FEN) a acceptat să se angajeze că susţine solicitările AGIRo şi a propus un parteneriat cu aceasta.
AGIRo aşteaptă FSLI şi FSI Spiru Haret să ia şi ele decizia susţinerii unei salarizări egale la muncă şi studii egale în forma propusă de AGIRo fiindcă şi la acestea sunt cotizanţi mulţi dintre membrii AGIRo. Este prima condiţie pe care o pune AGIRo înaintea oricărei alte eventuale oferte oricât de tentantă ar fi.
În numele Consiliului Director,
Viorel Dolha
preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România

2.PETITIA AGIRO

Adunam in continuare semnaturi pe petitia AGIRo atasata. Aceste tabele pot fi un argument in viitorul apropiat in cazul ca noile legi sau grile nu vor respecta principiul salarizarii egale la munca si studii egale.
Descarcati tabelul atasat, printati-l, multiplicati-l si dati-l cator mai multi invatatori si educatoare sa il completeze si semneze.
Dupa ce sunt semnate faceti o copie a tabelelor si un exemplar duceti-l la sindicatul judetean la care sunteti cotizant si un exemplar va rog sa-mi trimiteti mie prin posta la adresa VIOREL DOLHA, ARAD str 6 VANATORI nr 51 bl V9 sc B ap 5.
Tabelele semnate la petitia AGIRo se pot trimite si prin fax la nr 0357815274 sau scanate prin e-mail vioreldolha@yahoo.com.
Va rog mult pe cat se poate sa trimiteti prin posta fiindca imi ia mult timp, cerneala pt imprimanta si hartie sa printez tabelele sau sa le primesc prin fax.

3.PREGĂTIRI PENTRU CONGRESUL AL XXX-LEA AL AGIRo

-se va desfăşura în Bucureşti începând cu primirea participanţilor din seara de 27 august până în 30 august la prânz
-cheltuielile vor fi chiar mai mici decât anul trecut fiindcă sperăm la cazare gratuită şi masă tot la cantină studenţească
-credem că putem primi câte 10-15 din fiecare judeţ/sector
-înscrierile se fac prin asociaţiile/sucursalele judeţene/de sector membre AGIRo
-asociaţiile/sucursalele judeţene/de sector membre AGIRo trebuie fiecare să îşi achite până în 30 iunie cotizaţia anuală de 100 lei/sucursală şi 200 lei/asociaţie în contul: ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA cod fiscal 23564572 cont CEC Bank Arad cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948
-dorim la congres să lucrăm mult pe departamente
-trebuie incepută procedura înscrierii la congres. Dacă asociaţiile judeţene cu personalitate juridică au propria procedură, sucursalelor judeţene/de sector le solicităm să ne comunice până în 5 iunie data (în perioada 27 mai-30 iunie) şi locul adunării în care să se desemneze delegaţii la congres şi ziarul local în care au anunţat evenimentul.
-până în 30 iunie trebuie să ni se trimită tabelul cu delegaţii. De la fiecare delegat trebuie să avem adresa de e-mail, telefon şi pentru ce departament optează (având datele de contact le vom permite delegaţilor să comunice între ei înainte de congres la nivel de departament şi să lucreze deja la unele teme)
-evenimentul va fi transmis şi in direct la TV
-recomandăm ca din fiecare judeţ să nu lipsească şi un reprezentant al departamentului pt invatamantul prescolar (sunt cereri de a avea o colaborare de cu totul alt nivel cu acest ciclu)
-cei care îşi pot deplasa cu uşurinţă elevi talentaţi la Bucureşti vor avea posibilitatea cel putin intr-o seară să susţină momente artistice televizate. Vor fi spaţii pt expoziţii chiar şi ale copiilor. Va fi gata un CD cu Imnul inv
-nu vor lipsi conferinte ale specialistilor in stiintele educaţiei
-amanunte va voi comunica in perioada urmatoare. Anunt deocamdata evenimentul pt a va organiza poate dinainte de sfarsitul cursurilor
-aşteptăm orice sugestii

4.ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI
,,Bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie,, (după spusele unui învăţător arădean la 1923), învăţătorii (adică toţi cei care învaţă copiii) îşi au ziua lor pe 30 iunie. Puţine sărbători au rămas neclintite in calendare atât sub monarhie cât şi sub regimul comunist dar şi sub guvernările post decembriste.
De ce s-a ţinut neapărat la chiar ziua de 30 iunie? Autentificarea statutului AGIRo în chiar 30 iunie 1927 şi marcarea an de an la 30 iunie a zilei celor care învaţă copiii (fiind asimilaţi aici şi profesorii şi educatoarele) a fost aleasă fiindcă la 30 iunie Biserica Ortodoxă Română are în calendar ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli,, , iar Biserica Română Unită cu Roma are în calendar ,,Adunarea celor 12 Sfinţi Apostoli,,. Cadrele didactice din România şi-au asumat şi îşi asumă zi de zi misiunea de apostoli şi înţeleg să sărbătorească de chiar ziua apostolilor. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost pe strada Sfinţii Apostoli la nr 14 din Bucureşti.
30 iunie este chiar data de ,,naştere,, a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. În acea zi Tribunalul Ilfov a autentificat statutul AGIRo oficializând şi finalizând atunci manifestarea solidarităţii de breaslă la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească.