tag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post2754525574399446369..comments2023-04-11T01:14:58.334-07:00Comments on Florin Claudiu Purcel: SERBAREClaudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttp://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comBlogger19125tag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-74047177086154700882017-06-05T01:36:12.210-07:002017-06-05T01:36:12.210-07:00Multumesc! Mi-a fost de mare ajutor!Multumesc! Mi-a fost de mare ajutor!Gabriela Iosifhttps://www.blogger.com/profile/09503459213141229716noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-72773608696090470022009-05-17T01:48:00.001-07:002009-05-17T01:48:00.001-07:00Cei trei Magi şi Irod
Scenetă
PERSONAJELE
Ma...Cei trei Magi şi Irod<br />Scenetă<br /><br /><br /><br /><br />PERSONAJELE<br /><br /><br />Magul 1<br />Magul 2<br />Magul 3<br />Irod<br />Marele Preot<br />Slujitoarea 1<br />Oşteni<br />Scribi<br />Soldatul 1<br />Garda lui Irod<br />Scribul 1<br />Maria<br />Iosif<br />Pruncul<br />Păstorul 1<br />Păstorul 2<br />Păstorul 3<br />îngerul 1<br />îngeri<br />Slujitori<br />Slujitoare<br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br />Tabloul I<br />Deşert. Noapte înstelată. Cei trei Magi, îmbrăcaţi în costumele lor orientale, aşezaţi confortabil pe nisip. Ceva mai încolo se văd trei cămile, cu desagi doldora pe spate. (Desigur, pot fi desenate, ca parte din decor sau pe un carton detaşabil, care va fi luat de Magi la ieşirea din scenă. La cămile se poate renunţa cu totul, la nevoie.)<br /><br />MAGUL 1<br />Oamenii ne cred vrăjitori; cred că avem puteri ascunse - şi se înspăimântă. Iar unii ne consideră de-a dreptu1 şarlatani! Iată de ce sunt convins că merită să-i facem să vadă adevărul. Să le explicăm totul!<br /><br />MAGUL 2<br />Dragul meu prieten, important este să fim cu adevărat înţelepţi, să descoperim toate tainele acestei lumi, să descifrăm mersul vremurilor şi, mai ales, să cercetăm sufletul omenesc. Sufletul omului este ca un lac. Aşa cum Soarele se oglindeşte într-un lac limpede şi liniştit, aşa şi Dumnezeu se oglindeşte într-un suflet curat. Dar, când apa lacului este tulburată, imaginea Soarelui ce se oglindeşte în ea se sparge în mii de cioburi. Tot aşa se întâmplă şi cu imaginea lui Dumnezeu oglindită într-un suflet tulburat de patimă şi ispită.<br /><br />MAGUL 3<br />Aşa este. Cei liniştiţi, cei cu sufletele curate, cei cumpătaţi şi drepţi, în care se oglindeşte măreţia înţelepciunea Domnului, văd de îndată şi adevărul şi dreptatea preocupărilor noastre. Iar aceia care nu por primi pe Domnul în sufletele lor, cum să ne privească pe noi cu ochi buni şi să înţeleagă faptele noastre? Aceia - şi ei sunt, deocamdată, cei mai numeroşi pe lumea aceasta - ne vor numi întotdeauna vrăjitori sau chiar, în accesele lor de obrăznicie, şarlatani.<br /><br />MAGUL 1<br />Prieteni, poate aveţi dreptate. Ei nu ne pot înţelege, pentru că nu-1 simt pe Domnul deasupra, în spatele acestor astre. Ei nu ştiu ceea ce ştim noi atât bine: anume, că fiecare noapte este o pagină din cartea vremurilor, pagină scrisă cu stele în loc de cuvinte. Iar în această carte, deschisă deasupra capetelor noastre, stă scris mersul complicat al sufletului omenesc. Noi cercetăm aceste învăţăminte de atâta timp, noapte de noapte, stea de stea, cu răbdare şi perseverenţă, aici în pustiu, departe de orice ispite lumeşti. Noi înţelegem, dar cei care nu cercetează stelele ca noi, având preocupări şi alte meserii, cum să înţeleagă şi mai ales cum să ne înţeleagă? Eu cred că se cuvine să le oferim de-a gata fructul cercetărilor noastre.<br /><br />MAGUL 2<br />Nu-i vor simţi gustul, dragă prietene, vor arunca acest fruct cât colo, spunând că e acru la gust. Ce primeşti de-a gata ţi se pare lipsit de preţ. Numai ce obţii prin efort şi sacrificii îşi arată în final adevărata dulceaţă!<br /><br />MAGUL 1<br />Totuşi... iată, prin calculele noastre am aflat că aici, în noaptea aceasta, peste câteva minute, va răsări o Stea Călăuzitoare, cu care începe drumul spre o viaţă nouă. Ar trebui să le spunem tuturor acest lucru.<br /><br />MAGUL 3<br />Înţeleptule prieten, înţeleg pornirea ta, iar marea ta generozitate îţi face deosebită cinste. Dar hai să vedem ce-i de făcut. Presupunând că am formula clar mesajul astfel:<br />(Strigă puternic către pustiu.)<br />„Lume, lume! Oameni buni! Aflaţi că în Iudeea se naşte Fiul lui Dumnezeu! Chiar cel anunţat de prooroci! El vine să mântuiască popoarele lumii, să le călăuzească spre pace, armonie şi calm, spre iubire şi împlinire. Iar noi, Magii din Răsărit, vă dăm semnul, vă deschidem către acest Rege al popoarelor, Rege peste toate sufletele de dreaptă credinţă. Iată, în curând va răsări Steaua cea Călăuzitoare. Luaţi-vă după ea şi viaţa voastră va deveni, pas cu pas, plină de adevăr!"<br /><br />(Spre Magul 1; nu mai strigă.)<br /><br />Ei, bine, am formulat clar mesajul nostru, l-am rostit cu voce tare! Dar nu 1-a auzit nimeni. N-a venit nimeni alături de noi.<br /><br />MAGUL 1<br />Aceasta pentru că ai propovăduit în pustiu. Dar hai să mergem într-un oraş, într-o capitală mare! Hai la Ierusalim, să strigăm aceste cuvinte în Sfântul Templu!<br /><br />MAGUL 2<br />La Ierusalim? Glumeşti! Pustiul ne-a răspuns cu o tăcere asurzitoare, poate dispreţuitoare, dar atât. La Ierusalim, tăcerea va fi nu numai dispreţuitoare, ci şi însoţită de o ploaie de pietre, care să ne amuţeacă pentru totdeauna! Îţi închipui tu că marii preoţi, saduceii şi fariseii vor accepta cu bucurie mesajul nostru? Dacă ei nu-i cred pe propriii lor profeţi, cum ne creadă pe noi, trei Magi sosiţi din Răsărit?<br /><br />MAGUL 1<br />Hai, atunci, să mergem la regele lor, la Irod, să-i dezvăluim întreaga taină. Va fi sarcina lui apoi să-i cheme pe toţi supuşii lui la dreapta credinţă!<br /><br />MAGUL 3<br />Mi-e teamă că facem mai mult rău, decât bine prietene! Irod, care acceptă cu bucurie să fie numit „cel Mare" de lăudătorii săi, s-ar putea simţi ameninţat de noul născut. Pe cât de supus, de smerit, de linguşitor şi de slugarnic este el cu împăratul Romei, pe atât de crud şi de nedrept îi tratează pe supuşii săi. Ar putea să-l sacrifice pe Pruncul lui Dumnezeu cel proaspăt<br />venit pe lume şi poate chiar şi pe noi, adoratorii pruncului.<br /><br />MAGUL 1<br />E adevărat că se poartă slugarnic cu stăpânitorii romani. Pe de altă parte, a ridicat din nou din ruine Marele Templu din Ierusalim şi i-a dat o strălucire chiar mai mare decât cea din timpul înţeleptului rege Solomon<br /><br />(Se aprinde Steaua Călăuzitoare.)<br /><br />Dar, iată Steaua!<br /><br />(Magii cad în genunchi şi îşi împreună măinile a e, privind spre Stea.)<br /><br />MAGII<br />Doamne, îţi mulţumim pentru că ne-ai arătat semnul tău. Îl vom urma neabătut!<br /><br />(Steaua porneşte. Magii se ridică în picioare şi o urmează în tăcere. Trag cămilele după ei. Înainte de a ieşi dinscenă sau chiar din culise, vorbeşte Magul 1.)<br /><br />MAGUL 1<br />Vă rog să mă ascultaţi şi să ne abatem şi pe la Irod în drumul nostru. Nu vom întârzia mult, iar Irod ar putea cere întregului popor să urmeze Steaua spre Iisus Hristos, pe calea mântuirii.<br /><br />(Se lasă cortina.)<br /><br /><br />Tabloul II<br />La curtea lui Irod. În centru, regele Irod. E flancat de soldaţi, slujitori, slujitoare. Intră Slujitoarea 1.<br /><br />SLUJITOAREA 1<br />Mărite rege, au sosit trei bărbaţi îmbrăcaţi veşminte albe, cu trei cămile cu desagi pe spate. Te roagă să-i primeşti. Spun că sunt Magi din Orient adică din Răsărit şi că au o veste importantă pent tine şi pentru toţi locuitorii ţării.<br /><br />IROD<br />Magi? Ce Magi? Ce sunt aceia, Magi?<br /><br />SLUJITOAREA 1<br />Le-am pus şi eu aceeaşi întrebare şi mi-au spus că magi ca ei sunt aceia care cercetează stelele pentru a citi în ele despre sufletul omenesc. Par nişte oameni foarte învăţaţi şi vorbesc cu multă înţelepciune.<br /><br />IROD<br />Spune-le să se ducă în drumul lor, că nu am timp să-i primesc!<br /><br />SLUJITOAREA 1<br />(Face o reverenţă.)<br />Prea bine! Mă duc să le spun...<br /><br />MARELE PREOT<br />(Curios.)<br />Dacă îmi permiţi, Maiestate... Cred că ar fi mai să-i primim pe aceşti Magi. E mai bine să aflăm noi primii ce veşti aduc. S-ar putea să ne folosească... De multe ori, din Orient, vin lucruri sau idei foarte originale, deosebite. <br /><br />IROD<br />(Plictisit.)<br />Ce idei crezi că pot avea nişte amărâţi de ghicitori le. Dar, în fine, dacă Marele Preot este atât de curios, de ce nu ... Tot ne plictisim astăzi aici degeaba! Du-te şi cheamă-i!<br /><br />(Slujitoarea 1 iese în grabă.)<br />Văd că şi slujnica se arată tare curioasă! Poate şi ea vrea să afle marea veste a Magilor, ce zici, Mare Preot?!<br /><br />(Râde. Marele Preot râde şi el, silit.)<br /><br />MARELE PREOT<br />Se aud multe false profeţii în ultima vreme mai ales de când prin grija ta s-a reclădit Marele Templu. Lumea crede că va veni un bărbat puternic, care să se ridice împotriva Imperiului Roman şi să reînalţe gloria adevărului.<br /><br />IROD<br />(Tot râzând.)<br />Adică eu nu aş fi suficient de puternic?<br /><br />MARELE PREOT<br />(Jenat.)<br />N-am spus asta, Stăpâne! Pur şi simplu am repetat prostiile oamenilor simpli. Doar ştim cu toţii că numai virtuţile tale păstrează cumpăna între neamul noastre şi Imperiul Roman. Doar tu, Irod cel Mare, ai reclădit Templul, mai strălucitor şi mai puternic decât îl făcuse însuşi Solomon, cel mai mare rege al vremurilor vechi... <br /><br />IROD<br />(Mereu mai amuzat.)<br />Lasă, Mare Preot, lasă... Uite, ne vin oaspeţii-aflăm acum vestea cea mare.<br /><br />(Intră cei trei Magi. Fac o plecăciune în faţa lui Irod. Le face semn să se ridice. Li se adresează cu destulă bunăvoinţă.)<br /><br />Ei, Magilor, văd după îmbrăcămintea voastră că veniţi de departe. Aţi străbătut deşertul ca să ajungeţi la mine. Ce vă călăuzeşte încoace? Uite, Marele Preot aşteaptă să afle ce veşti ne aduceţi.<br /><br />MARELE PREOT<br />Poate urmăriţi Steaua cea nouă, care a apărut în Orient şi călătoreşte pe cer către ţinuturile noastre!<br /><br />MAGUL 1<br />(Foarte uimit.)<br />Chiar aşa e, Mare Preot! Deci vestea pe care o aducem noi este deja cunoscută domniilor voastre...<br /><br />IROD<br />(Devine curios.)<br />Dar eu nu ştiu nimic. Despre ce stea e vorba, Mare Preot?<br /><br />MARELE PREOT<br />A răsărit o stea nouă, departe, în Orient şi tot călătoreşte încoace. Cred că zilele acestea va ajunge deasupra Cetăţii noastre.<br /><br />IROD<br /> Şi ce vrea să spună acest corp ceresc proaspăt răsărit?<br /><br /><br />MARELE PREOT<br />Scribii noştri caută de zor înţelesul, dar n-a trecut încă de faza presupunerilor. Se pare că vesteşte naşterea unui om mare, ales al Domnului.<br /><br />MAGUL 1<br />Într-adevăr, luminăţiile voastre! Încă înainte ca Steaua Călăuzitoare să apară, noi am citit în stele şi am socotit până am descoperit în ce loc va răsări şi care este rostul ei. Ea ne arată tuturor calea către cel ce va fi Noul Rege al lumii şi Regele sufletului omenesc.<br /><br />IROD<br />(I se citeşte tulburarea pe figură.)<br />Cum, cum aşa? Mare Preot, şi tu vorbeai de un nou Rege, iar eu am râs ca de o glumă reuşită! Ce se întâmplă? Ce-mi ascundeţi? Un complot?! O răscoală împotriva mea şi a Împăratului de la Roma?<br /><br />MARELE PREOT<br />(Liniştindu-l.)<br />Linişteşte-te, mărite rege, nu e nimic din toate acestea! Acestea sunt nişte gânduri fără temei!<br /><br />IROD<br />(Are o idee.)<br />Gata! Linişte! Ascultaţi-mă! Toată lumea să iasă din sală! Vreau să rămân numai cu Magii!<br /><br />(Toţi ies. Către Magi, cu şiretenie.)<br /><br />Acum vă ascult în linişte. Nemaifiind alte urechi şi de faţă, pot să vă spun că şi eu aştept să apară un rege care să salveze poporul nostru.<br /><br />MAGUL 1<br />(Fericit)<br />Mărite rege, am ştiut eu că putem să ne încredem în tine! Iată, dintr-o fată fecioară, urmează a se naşte, Fiul Domnului, trimisul lui Dumnezeu, care va mântui nu numai poporul iudeu, ci toate popoarele lumii. Steaua ne călăuzeşte chiar către locul naşterii Domnului, iar noi avem pe cămilele noastre aur, tămâie ;i smirnă, pe care dorim să i le dăruim ca semn al adoraţiei noastre nemărginite ...<br /><br />IROD<br />(Insistent şi nerăbdător.)<br />Dar spuneţi-mi, care este locul acesta şi cum se numeşte această preafericită mamă, că vreau şi eu să-mi exprim adoraţia şi să mă închin lui, pruncului, cu tot ce e al meu.<br /><br />MAGUL 2<br />Ceea ce ştim noi este că Fiul Domnului se va numi Iisus Hristos sau Mesia, dar nu ştim exact în ce casă se săvârşeşte naşterea şi nici cum se numesc părinţii 1ui lumeşti. Dar vino cu noi! Steaua ne va călăuzi acolo.<br /><br /><br /><br />MAGUL 3<br />Şi poţi să îndemni pe toţi supuşii tăi să vină să se închine Domnului, pentru că aşa îşi vor găsi mântuirea şi viaţa lor va fi plină de împliniri şi de bucurii, iar sufletele lor se vor bucura în veci!<br /><br />IROD<br />(Cu şiretenie.)<br />Dragii mei, ce spuneţi voi aş face cu mare bucurie, dar ar semăna a revoltă împotriva Romei. Aş aduce numai nenorociri şi asupra supuşilor mei şi asupra mea. Cel mai bine ar fi să mergeţi voi să cercetaţi, iar după ce veţi afla, să veniţi repede la mine şi să-mi spuneţi în taină unde pot să-1 aflu pe Hristos, noul Rege. Atunci aş merge şi eu cu fereală mare şi m-aş închina şi poate mă va sfătui el cum să procedez ca să-i netezesc calea spre domnie.<br /><br />MAGUL 1<br />Hristos nu are nevoie de ajutor lumesc şi de oşti, lui îi ajunge credinţa fiecăruia, fie şi a celui mai umil şi mai păcătos dintre oameni. Credinţa şi pocăinţa vor aduce prin Hristos mântuirea fiecăruia în parte, ca şi a popoarelor.<br /><br />IROD<br />Totuşi, el este acum un copilaş abia venit pe lume. Trebuie să crească, are nevoie de multă îngrijire...<br /><br />MAGUL 2<br />Dumnezeu, Tatăl ceresc, va veghea continuu asupra lui şi îşi va trimite îngerii pentru a-1 ocroti şi îngriji cum se cuvine!<br /><br />IROD<br />Oricum, eu vă rog să mergeţi şi să găsiţi casa unde vine Mesia pe lume şi la întoarcere să-mi spuneţi şi mie.<br /><br />MAGUL 3<br />Ne fagăduieşti că vei îndruma apoi tot poporul spre noua credinţă, spre mântuire?<br /><br />IROD<br />Vă făgăduiesc, cum să nu - şi în primul rând îmi făgăduiesc mie însumi acest lucru ...<br /><br />MAGUL 1<br />Noi ne-am făcut datoria, ţi-am împărtăşit cercetările noastre. Păcat că nu vrei să vii cu noi chiar acum, urmat de toate neamurile şi seminţiile...<br /><br />IROD<br />Dar v-am explicat cum stau lucrurile. Iscoadele Cezarului pândesc peste tot!<br /><br />MAGUL 2<br />Iisus va arăta, la momentul cuvenit, că trebuie să-i dai Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Cele două împărăţii nu sunt în vrăjmăşie şi nu vor fi, dacă pe Pământ domneşte dreapta credinţă în inimile tuturor.<br /><br /><br /><br />IROD<br />Dragii mei prieteni, vă rog mult să înţelegeţi că nu pot să fac altfel decât am hotărât. Mergeţi voi în pace şi urmaţi-vă Steaua, închinaţi-vă noului Rege, duceţi-i toate comorile pe care le purtaţi cu voi din Orient. Dar notaţi-vă cu grijă drumurile pe unde mergeţi, cetăţile şi aşezările pe unde treceţi, adresa casei binecuvântate şi numele părinţilor micuţului Rege. Şi veniţi să-mi încredinţaţi şi mie aceste cunoştinţe, ca să pot şi eu, la rândul meu, să merg şi să mă închin, fără să ştie Împăratul Romei de toate acestea.<br /><br />MAGUL 3<br />Atunci, Irod, te lăsăm cu bine. La întoarcere, să te găsim în cetate, ca să-ţi spunem unde poţi să te închini lui Iisus Hristos.<br /><br />MAGUL 2<br />Între timp, gândeşte-te cum ai putea să le ceri neamurilor şi seminţiilor asupra cărora domneşti să urmeze noua credinţă şi să ajungă la mântuire. Cu bine!<br /><br />IROD<br />Mergeţi în pace. Şi nu uitaţi, vă aştept!<br /><br />(Magii ies. Irod stă puţin pe gânduri)<br /><br />Ah, în cine aş putea să am cea mai mare încredere... În Marele Preot nu, pentru că el ştie ceva despre complot şi nu vrea să-mi spună. Ce s-a mai străduit să-mi alunge bănuielile! Trebuie să acţionez . Garda mea! Garda mea personală.<br /><br />(Tare.)<br /><br />Să intre garda!<br /><br />(Intră câţiva soldaţi.)<br /><br />SOLDATUL 1<br />Aşteptăm ordinul!<br /><br />IROD<br />Urmaţi-i pe cei trei Magi, de la distanţă. Când vedeţi că intră într-o casă în care se închină unui prunc şi îi dau acelui prunc darurile pe care le duc acum cămilele lor, aşteptaţi într-un ascunziş de lângă casa aceea. Lăsaţi-i să plece. Intraţi apoi în casă şi ucideţi fără milă copilul cel mic. Iar trupul lui neînsufleţit mi-1 aduceţi ca probă a credinţei ce mi-o purtaţi!<br /><br />SOLDATUL 1<br />Executăm ordinul întocmai! <br /><br />(Iese, urmat de ceilalţi.)<br /><br />IROD<br />(Strigă.)<br />Slujitori!<br /><br />(Intră Slujitoarea 1.)<br />SLUJITOAREA 1<br />Poruncă!<br /><br />IROD<br />Să intre Marele Preot şi să-mi aduci aici pe toţi preoţii din Templu!<br /><br />(Slujitoarea iese. Intră alţi slujitori şi slujitoare, îşi reiau locurile. Intră Marele Preot.)<br /><br />IROD<br />Ei, Mare Preot! ce noutăţi avem?<br /><br />MARELE PREOT<br />Cred că noutăţile sunt cele ce le-ai aflat în taină de la Magi.<br /><br />IROD<br />(Râde sarcastic.)<br /> Văd că te roade în continuare curiozitatea. Dar să ştii că Magii nu aveau alte secrete. Pur şi simplu mi-au repetat de zece ori ce spuseseră şi când erai tu de faţă.<br /><br />MARELE PREOT<br />Oare pui vreun temei pe spusele lor?<br /><br />IROD<br />Nicidecum! De aceea i-am şi chemat pe scribii din templu să ne lămurească misterul.<br /><br />MARELE PREOT<br />Sunt abia la începutul cercetărilor.<br /><br />IROD<br />E bine să ştim, oricum ar sta lucrurile. <br /><br />(Intră Scribii, cu cărţi groase în mâini.)<br /><br />Bine aţi venit, învăţaţilor! Voi, care cercetaţi în permanenţă scrierile sfinte şi le cunoaşteţi bine, chiar pe de rost, răspundeţi-mi la următoarea întrebare: Unde se va naşte Mesia, pe greceşte Hristos, unsul Domnului?<br /><br />SCRIBUL 1<br />În Betleemul Iudeii, pentru că de către profet stă scris:<br />„Iar tu, Betleem, tărâm al lui Iuda, <br />Nu eşti cu nimic mai prejos, <br />Căci din tine va ieşi <br />Păstorul ce va îndruma <br />Poporul meu Israel."<br /><br />IROD<br />Betleem! Ah, ce blestem pe capul meu!<br /><br />(Intră Garda.)<br />Garda mea! Aşa de repede? Mi-aţi adus ce trebuia să-mi aduceţi?<br /><br />SOLDATUL 1<br />Regele meu, nu! Abia am scăpat!<br /><br />IROD<br />Au sărit asupra voastră?<br /><br />SOLDATUL 1<br />Nu, nu aceia. Ci ... un înger de lumină, care ne-a orbit şi ne-a ţinut în genunchi până acum!<br /><br />IROD<br />(Foarte speriat.)<br />Cum aşa? Un înger!? Nu se poate. Aveţi cu toţii vedenii. Hristos, Betleem, îngeri! Magi din Orient! Afară, afară cu toţii! Garda, staţi pe loc!<br /><br />(Ies toţi, în afară de garda personală.)<br /><br />Aşa v-aţi arătat buna voastră credinţă faţă de mine, da? N-aţi vrut să ucideţi un prunc! Unul singur! Laşior! Trădătorilor!<br /><br />SOLDATUL 1<br />Nu suntem laşi! Nu suntem trădători! Cere-ne orice şi ţi-o dovedim!<br /><br />IROD<br />Da, dovediţi-mi-o! Dovediţi că nu sunteţi laşi şi mă pot încrede în voi. N-aţi putut ucide un prunc. Ucideţi-i pe toţi! Toţi pruncii din Betleem trebuie trecuţi prin ascuţişul săbiei!<br /><br />(Cortina cade lent. Irod continuă să strige chiar şi după ce cortina este complet coborâtă.)<br /><br />Toţi! Toţi trebuie să piară! Toţi pruncii din Betleem trebuie să piară. Aşa va pieri şi noul Rege. Auzi, noul Rege! Noul Rege!<br /><br /><br />Tabloul III<br /><br />Ieslea cu Pruncul Iisus. Maria şi Iosif stau de o parte şi de alta a Pruncului, sorbindu-l din ochi de drag.<br /><br />MARIA<br />Doamne, cât sunt de fericită că m-ai ales pe mine, nevrednica, pentru împlinirea lucrărilor tale! Ce bucurie nesfârşită!<br /><br />IOSIF<br />Domnul fie lăudat! Slavă, slavă-n veci Părintelui Ceresc şi Fiului său, Iisus!<br /><br />(Intră Păstorii. Aduc brânză, lapte. Le pun lângă Prunc.) <br /><br />PĂSTORUL 1<br />Păşteam oile afară în câmp, făcând noaptea de strajă în jurul turmei, când, iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea noastră, iar slava Domnului strălucea de jur-împrejurul nostru. Noi ne-am înfricoşat foarte tare, dar îngerul ne-a zis să nu ne temem, că ne aduce o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul.<br /><br />PĂSTORUL 2<br />Ne-a mai spus îngerul Domnului că ni s-a născut astăzi un Mântuitor, care este Hristos Domnul.<br /><br />PĂSTORUL 3<br />Şi am venit şi noi degrabă unde ne-a spus îngerul l-am găsit pe Prunc întocmai cum ni 1-a descris el. Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie! Bucură-te, Fecioară Maria, Domnul este cu Tine!<br /><br />(Intră cei trei Magi.)<br /><br />MAGUL 1<br />Aici, deasupra acestui staul s-a oprit Steaua Călăuzitoare. Îţi mulţumim, Doamne, că ne-ai ales să ne închinăm Ţie.<br /><br />(Se închină. Apoi se duc şi aduc darurile.)<br /><br />MAGUL 2<br />Îngăduie-ne, Doamne, să-ţi dăruim din bunurile noastre, aur, tămâie, smirnă...<br /><br />(Le pune lângă iesle, pe măsură ce le numeşte.)<br /><br />MAGUL 3<br />Tu, lumină a lumii, Iisuse Hristoase, îţi mulţumim că ne-ai chemat şi ne-ai îndrumat să fim parte din oastea ta.<br /><br />MAGUL 1<br />(Către Maria)<br />O, tu, cea mai fericită mamă din lume! Roagă-te pentru noi, îndură-te şi adu-ne iertarea păcatelor noastre.<br /><br />MARIA <br />Vă mulţumim, oameni buni, vă mulţumim din inimă pentru cuvintele voastre pline de înţelepciune şi pentru daruri. Toate acestea sunt numai şi numai din voia Celui de Sus, a Tatălui ceresc, pe care îl slăvim în orice clipă.<br /><br />MAGUL 2<br />Acum noi trebuie să facem cale întoarsă, că avem mult de mers până în ţinuturile noastre îndepărtate din Soare-Răsare.<br /><br />MAGUL 3<br />Şi trebuie să trecem şi pe la reşedinţa lui Irod.<br /><br />(Se aude un zgomot, ca de tunet, în culise şi se aprinde o lumină puternică. Intră îngerul. Toţi cad în genunchi şi îşi acoperă feţele cu mâna.)<br /><br />ÎNGERUL 1<br />Nu vă temeţi! Am venit numai să vă spun că Irod plănuieşte să-1 piardă pe Iisus, pentru că se teme de El. Voi, Magilor, nu cumva să treceţi din nou pe la casa lui! Iar tu, Iosife, s-o iei pe Maria şi pe Prunc şi să te ascunzi departe de aici, în Egipt. Aici va fi mare suferinţă, din cauza pizmei şi fricii lui Irod.<br /><br />(Intră un grup de îngeri)<br /><br />Nu vă temeţi, oameni buni şi curaţi la suflet, Ridicaţi-vă şi cântaţi cu noi, să-l lăudăm pe Domnul!<br /><br />(Se ridică toţi oamenii în picioare şi se amestecă îngerii)<br /><br />ÎNGERII, PĂSTORII, MAGII, MARIA, IOSIF<br />(Cântă sau recită.)<br /><br />Slavă, slavă, Tatălui ceresc, <br />Slavă, slavă-n cerurile-nalte, <br />Pace, pace, suflet omenesc, <br />Vine Domnu,-n raiuri să te salte.<br /><br />Slavă, slavă, Tatălui de sus, <br />Slavă, slavă, Fiului cuminte, <br />Mîntuire, Iisus, ne-ai adus: <br />Viaţa ca o dragoste fierbinte.<br /><br />Slavă, slavă, Duhului cel Sfânt, <br />Slavă, slavă, glorie deplină. <br />Totul e iubire pe Pământ. <br />Totul - armonie şi lumină.<br /><br />Cortina.Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-43541733577401805492009-05-17T01:48:00.000-07:002009-05-17T01:48:00.000-07:00Serbare ,,Ramas bun , invatatoare’’
Cantec: I ...Serbare ,,Ramas bun , invatatoare’’<br /><br />Cantec: I Eram doar copii,cand ne-am intalnit<br /> Dar de-atunci anii au trecut<br /> Timpul s-a grabit ,jocul s-a sfarsit<br /> Iar acum ne vom desparti<br /> R: Niciodata, niciodata<br /> Noi nu va vom uita<br /> Si-o amintire-n suflet<br /> Vesnic va vom pastra.<br /><br /> II Impreuna-am fost , prieteni indragiti<br /> Si la bine , dar si la greu<br /> Timpul s-a grabit , jocul s-a sfarsit<br /> Iar acum ne vom desparti .<br />R:<br /><br />Poezie De ziua asta ne-am apropiat incetisor Nu demult eram la gradinita <br /> Caci e mai calda decat ieri , mai luminoasa Ma jucam cu jucarii si masinute<br /> Si-mpodobita e intreaga clasa Astazi sunt scolar , ce bine-mi pare! <br /> Sa-ntampine acest eveniment. Trec in clasa a V-a chiar acusi . <br /> Mi-amintesc de prima zi de scoala<br /> Cand in jur vedeam numai copii<br /> Toti aveam ghiozdane si caiete<br /> Si in suflet numai bucurii .<br /><br />Cantec: Prima zi de scoala-mi vine –n minte Ma tineam de mama cu-ndragire <br /> Au trecut de-atunci patru ani Nu voiam sa ma despart de ea <br /> Eu eram fetita cea sfioasa Scoala cu ferestrele inalte <br /> Cu codite si ghiozdan . Si grilaj ma speriau .<br /><br /> Refren : Mama draga , mama buna Si acasa si la scoala<br /> Hai ramanem impreuna Eu numai cu tine vreau sa stau<br /><br />II Mi-a iesit in prag invatatoarea Am urmat-o apoi ca pe o zana<br /> Si mi-a spus cu glas duios Rasarita din povesti<br /> Hai fetita sa intram in clasa Datorita ei sunt inteleapta<br /> C-asa-i bine si frumos Stiu sa scriu si sa citesc.<br /><br />Refren : Draga noastra-nvatatoare<br /> Azi va daruim o floare<br /> Si-ti promitem fierbinte<br /> Toata viata va vom tine minte.<br /><br />Poezie : ,,Cine-i’’ de Emilia Caldararu<br /> <br /> Ea ne e a doua mama Ea ne-nvata cat de mandru<br /> Ea ne-nvata tot ce-i bun E acest pamant strabun<br /> Ia ghiciti , ghiciti prieteni Basme , cantece , legende<br /> -Despre cine-i tot ce spun - Despre cine-i tot ce spun ?<br /><br /> Bine e cu ea alaturi E frumoasa ghicitoarea<br /> Si e vesel de nespus Si o vom ghici usor<br /> Si la munca , si la joaca -E invatatoarea noastra<br /> -Despre cine-i tot ce-am spus? Si ni-e draga tuturor!<br /><br />Cantec : Sosit-a si clipa in care Ne-ati invatat lucruri bune<br /> Cu ochii in lacrimi venim Sa scriem si sa citim<br /> La buna noastra-nvatatoare Si cum sa ne purtam in lume<br /> De care azi ne despartim. Sa fim cinstiti , sa ne iubim.<br /><br />Poezie : ,, Invatatoarea’’ de Benoni Cantana<br /><br /> Cu chip senin si zambitor Asa te vad cu ochii mei<br /> Desprinsa parca din povesti Pan-oi ajunge si eu mare<br /> Cald leagan si indrumator Si pentru toti ai fost la fel<br /> Al viselor copilaresti. Iubita mea invatatoare<br /><br /> Ne certi , ne lauzi , esti a noastra<br /> Ca si o mama iubitoare<br /> Muti ani! E ziua dumneavoastra<br /> Iubita noastra-nvatatoare.<br /><br />Cantec: Scumpa noastra-nvatatoare Am fost si mai rai cateodata<br /> Ne pare rau ca plecam Si poate mai neastamparati<br /> Ati fost o mama iubitoare Noi va rugam la despartire<br /> Cei patru ani ii regretam. De v-am gresit sa ne iertati.<br /><br />Poezie: Invatatoarea mea cu chipul bland si luminos<br /> M-a invatat din viata tot ce-I mai frumos<br /> Ea taina scrisului mi-a descifrat<br /> Sa socotesc , dar si sa scriu m-a invatat.<br /><br /> Invatatoarea mea cu chipul luminos si bland<br /> M-a invatat cum sa iubesc acest pamant<br /> Si sa respect p0e cei care-au luptat<br /> Pentru prezentul nostru demn , neintinat.<br /><br /><br /> Lumina ei , e si lumina noastra<br /> Dintr-un taram al cartii si-al minunii<br /> Ca intr-un zbor de pasare maiastra<br /> Ne poarta bland in lumea-ntelepciunii.<br /><br /> Invatatoarei mele cu chipul bland si luminos<br /> Din suflet ii aduc un cald si meritat prinos<br /> Caci mi-a-nsotit cu drag copilaria<br /> M-a invatat ce-I munca , omenia.<br /><br />Cantec: Ce- copilaria , eu m-am intrebat<br /> Dar raspunsul evident inca nu l-am aflat<br /> Stiu insa atata , ca as mai dori<br /> Sa fiu iar la varsta jocurilor de copii.<br /><br />Refren: O, o, o, copilaria , e ceva ciudat<br /> Si minunat , dar , e greu , e mult prea greu a te juca .<br /><br /> Cand mergem pe strada , sticlute cautam<br /> Si cand le gaseam ,o, nu va spun cat ma mandream<br /> Imi doream atata numai jucarii<br /> Si-am ramas cu ani in plus si vise de copii.<br />Refren:<br /> Cu ghiozdanu-n spate spre casa alergam<br /> Si-aduceam cu mine trei pisici ce le prindeam<br /> Flori in geamul din subsol vesel aruncam<br /> Iar vecinii-nfuriati , ma amenintau.<br />Refren:<br /> <br />Poezie: Clasele primare<br /><br /> Parca ieri m-aduse tata Va spun drept ca-mi vine-a plange<br /> De manuta-n clasa-ntai Ca de azi n-o sa mai fiu<br /> Vremea trece asa de iute Mic in clasele primare<br /> Nici nu stii cum ispravi. Ce va fi , nici eu nu stiu.<br /><br /> Pe doamna-nvatatoare Multumiri, recunostinta<br /> Eu o rog ca sa ma ierte Azi i-aduc ca un prinos<br /> Daca-n patru ani de scoala Caci mi-a dat invatatura<br /> Am facut-o sa ma certe. Ce-mi va fi de mult folos.<br /><br /> Adio , clase primare Nu ma bucur ca de-acuma<br /> Azi am terminat cu voi Nu voi mai veni pe-aici<br /> De-acum eu voi fi tot mare Dar va las ca amintire<br /> Voi ramaneti tot-napoi. Anisorii mei cei mici.<br />Cantec: I Despartire , despartire II Noi plecam la scoala mare<br /> Prea devreme ai sosit Unde vom fi asteptati <br /> Despartire , despartire De noii colegi ai nostri<br /> Numai plans ne-ai daruit Si de profesori dotati.<br /><br />Refren: Noi ne despartim de scoala<br /> Si spre alte scoli pornim<br />Vrem s-ajungem oameni vrednici<br />Tarii de folos sa-i fim .<br /><br />Poezie : Invatatoarea<br /><br /> Tin minte-un timp ce nu l-a sters uitarea Eram copii, vreo 20 in clasa<br /> Cand langa chipul mamei mult iubit Unii mai vrednici , altii mai poznasi<br /> Imi aparea alaturi alt chip Dar toti taceau cand auzeau pe sala<br /> Un chip frumos si bland – invatatoarea. Mult asteptatii, cunoscutii pasi.<br /><br /> Intra cum ar intra in casa ei Voi sti aricand , chiar anii de-armai trece<br /> Si ne vorbea de cate sunt pe lume De ochii ei , de parul ei balai<br /> Si limpezi vorbe , pline de temei De mersul ei , de dulceata ei din grai<br /> Si pentru intelesul nostru-anume. De-nvatatura niciodata rece.<br /><br />Poezie: ,,Scrisoare catre invatatorul meu “<br /><br />Poezie :Bine-ai venit , vacanta mare!<br /><br /> Bine-ai venit , vacanta mare! Acum , papusa aruncata<br /> Te-am asteptat ca pe o zana Printesa dulce va fi iar<br /> Ce-mi implineste orice dorinta Pisica imi va fi tovaras<br /> Pe timpul meu , te faci stapana. Nedespartit , intreaga vara.<br /><br /> Nu va fi zi fara plimbare Am fost Cenusareasa<br /> Si curse lungi , pe bicicleta Luptand cu nesfarsite teme<br /> Iar seara , voi citi o carte Tu ma scutesti de orice dorinta<br /> Si voi visa ca sunt poeta. Emotii, plans , dictari , probleme.<br /> <br /> Si-n toamna ma aduci la scoala<br /> Cu ganduri noi, cu noi sperante<br /> Si pleci zambind in gand cu mine<br /> Spre tara marilor vacante.<br /><br />Cantec: La revedere , iubita scoala Doamnei invatatoare , care ne-a invatat<br />La revedere noi plecam Ii multumim din suflet , adio si-am plecat<br />Sa stii tu draga ce rau ne pare <br />Si cat de mult noi regretam.Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-36501541668289301652009-05-17T01:47:00.001-07:002009-05-17T01:47:00.001-07:00SERBARE
BUN RÃMAS ,DOAMNÃ ĨNV...SERBARE<br /> BUN RÃMAS ,DOAMNÃ ĨNVATATOARE !<br />PARTEA I <br /> ˝Invitaţie la amintiri ˝<br />Intrăm pe melodia cântecului ˝Clopoţelul˝.<br />Dragi părinţi, bunici şi fraţi,<br />Iubiţii noştri invitaţi,<br />Noi pe voi v-am adunat<br />Ĩn această sală mare,<br />La a noastră sărbătoare !<br />V-am chemat să vă distraţi<br />Alături de noi să staţi,<br />Că noi azi sărbătorim<br />Patru ani de când ne ştim.<br />Dar iată c-au trecut grăbiţi,<br />Am fost voioşi, am fost şi trişti,<br />Am învăţat, ne-am şi jucat …<br />Dar a venit şi clipa-n care<br />Ne despărţim de doamna învţătoare.<br />Dar hai s-o facem vesel, nu fiţi trişti,<br />S-o facem chiar acum, prin cântece şi poezii.<br /><br />Iată-ne ajunşi în ziua care încheie cei patru ani pe care i-am petrecut împreună, patru ani de muncă, de efort, de succese, de bucurii. <br />Unii dintre voi , dragi colegi , ar fi vrut, poate, ca în aceste ore de încheiere să facem matematică ; alţii care iubesc limba română, ar fi preferat o analiză gramaticală. Sunt elevi care ar fi dorit să încheie cei patru ani de şcoală, realizând un desen deosebit sau o cusătură aleasă, poate s-ar fi potrivit momentului o compunere cu cele mai alese expresii sau un cântec de bun rămas.<br />Ca să fim împăcaţi cu toţii, vom face câte puţin din fiecare, dar mai cu seamă, ne vom aminti de acea toamnă când pentru prima oară am devenit şcolari.Vă mai amintiţi ?<br />Frunzele ruginii se pregăteau să ţeasă covorul toamnei. Ne-am întâlnit în curtea şcolii. Povestea noastră începea. Ĩncepea cu momentele de descoperire a şcolii, a clasei, a băncii, a colegilor, începea cu lacrimi de teamă sau sfioase semne de prietenie.<br />Mi-amintesc de prima zi de şcoală <br />Când în jur vedeam numai copii,<br />Toţi aveam ghiozdane şi caiete <br /> Şi în suflet numai bucurii. Liniştiţi, tăcuţi ca niciodată<br /> Ĩmbrăcaţi frumos, ascultători<br /> Priveam şcoala noastră cea frumoasă<br /> Şi –aşteptam cu-nfrigurare primul clopoţel.<br />A venit vremea bastonaşelor, a literelor, a primelor adunări, apoi problemele, tabla înmulţirii, cititul, povestitul ….. şi anii au trecut.Privind în urmă totul ni se pare acum atât de simplu şi ne vine să zâmbim, gândindu-ne cât de greu am scris primul cuvânt, cuvântul ˝ mama˝. Orice muncă cere efort, dar efortul a fost încununat de multe bucurii.<br />Şi cea dintâi silabă scrisă <br />Cuvântul ˝mama˝ îl forma, Cuvine-se aici să mulţumim<br />Fiinţa dragă, neobosită La mame şi bunici, fiinţe dragi,<br />Care alături la greu îmi era. Care – au vegheat din prima zi de viaţă<br /> Urcuşul nostru spre o înaltă treaptă.<br /><br /> Parcă ieri am venit în clasa I<br />Prima zi de şcoală Soare blând şi mare,<br />Amintire vie Planuri de şcolar,<br />Frunza mea de toamnă Buna-nvăţătoare<br />Dulce, aurie ! Şi-un abecedar…<br /><br />Frunza mea de toamnă.. Timpul nu se-opreşte,<br />Drumul meu cu rost… Curge ne-ncetat.<br />Prima zi de şcoală Patru ani de şcoală<br />Parcă ieri a fost ! Azi am încheiat.<br /> Patru ani cu nori şi soare<br /> Lângă doamna învăţătoare !<br /><br />Ĩn toamna aceea ghiozdanul mi se părea un geamantan, iar şcoala o cetate din poveşti. Număram până la zece : castane, frunze, flori, cocori….<br />Ce bine era acasă ! Aş fi vrut să mă întorc acolo unde toţi îmi erau prieteni. Aş fi vrut, în acelaşi timp , să şi învăţ sa citesc. Ce mare lucru însemna pentru mine a şti sa citeşti ! O dată cu scrierea primelor bastonaşe am simţit că sunt şcolar şi că am răspunderi foarte mari.<br />Şi uite-aşa încet, încet<br />Am învăţat întregul alfabet.<br />Şi ne-am jucat de-a literele tiparului<br />La sărbătoarea abecedarului.<br />Vă mai amintiţi cântecul literelor ? ( o strofă)<br /> Cântec : ˝A, a, a ! Acum e toamnă, da!<br /> Timpul a trecut şi am învăţat multe lucruri interesante.<br />La început, gramatica mi se părea că are prea multe denumiri. Confundam, tot timpul, atributul cu ….<br />Toţi : Adjectivul ! Subiectul cu ….<br /> Toţi : Substantivul !<br /><br />Pentru că tot suntem la gramatică aş vrea să vă spun câteva ghicitori . Sunteţi de acord ?<br />Toţi : Să le auzim !<br /> ˝ Ţine locul unui nume Ĩn orice propoziţie<br /> Şi se numeşte …… El este împărat.<br /> Toţi : Pronume ! Nu poate să lipsească<br /> Şi-I zicem<br /> Toţi :Predicat<br />Eu iubesc foarte mult matematica. Am învăţat, în aceşti patru , că nu numai literele, dar şi cifrele au frumuseţea lor. Povestea cifrelor este captivantă. Ĩmi place să rezolv probleme. Deviza mea este: nicio zi fără o problemă de rezolvat!Numai cine nu rezolvă cu plăcere problemele nu ştie ce înseamnă bucuria şi satisfacţia învingerii greutăţilor.<br />Dar la matematici scheme,<br />Exerciţii şi probleme<br />Rezolvam pe tablă-n clasă<br />Şi cu frăţiorii – acasă.<br />Şi eu m-am pregătit cu câteva ghicitori matematice.<br />˝Numerele când se-adună Ĩnmulţire când ai spus<br />Spunem că aflăm o … Sigur afli un…<br />Toţi: Sumă! Toţi : Produs !<br />Este plină cartea de istorie de faptele eroilor. Cu câtă admiraţie urmărim faptele copiilor eroi : Mitruţ, Măriuca, Ştefăniţă. Eu cred că istoria este cartea pe care trebiue s-o ştim atât de bine, încât să-şi poată găsi cu adevărat loc în inimile noastre.<br />Ĩn ora de istorie,<br />Sub un cer de glorie,<br />Chipuri de strămoşi reînvie<br />La Rovine, în câmpie.<br /><br />La ora de geografie<br />Ĩnvăţăm despre-o câmpie,<br />Despre munţi şi despre ape<br />Până le simţim sub pleoape.<br />Privim la chipul ţării ca la un uriaş buchet. Fiecare floare este o parte din ţara pe care trebuie s-o învăţăm ca pe o sfântă poezie.<br />Cântec: Ţara mea <br />Noi la ştiinţele naturii, Când avem gimnastică<br />Chiar şi-n inima pădurii, Mintea-i mai elastică<br />Ştim că nordu-o să ne-arate Şi scăpaţi parcă din chingi,<br />Muşchiul denspre miazănoapte. Sărim toţi ca nişte mingi. <br /><br /> Am învăţat de-a lungul celor patru ani că o carte este un lucru extraordinar, care trebuie respectat. Nu e lucru mai nedemn pentru un şcolar decât ruperea sau murdărirea unei cărţi. Cartea rămâne prietenul cel mai bun. Vom păstra cărţile, după ce le vom citi cu drag şi vom lua din ele căldura şi frumuseţea limbii noastre.<br />Cântec : Limba românească<br />Nu am fraţi. La şcoală mă simt foarte bine. Colegii mei sunt fraţii mei. Povestea cu bătrânul şi mănunchiul de nuiele o voi ţine minte mereu. Nuielele luate una câte una se pot rupe, dar mănunchiul unit nu-l poate rupe nimeni. Ne simţim bine când e ziua unui coleg. Ĩi cântăm ˝La mulţi ani˝ şi el ne tratează cu dulciuri. Promitem că si-n anii ce vor urma să avem numai zile frumoase şi să nu cunoaştem supărările. Pe lăngă toate aceste lucruri minunate am învăţat ce înseamnă să fii politicos.<br /> Să fii politicos !<br />Pentru-o cretă şi-un burete Cu cei mari sau cei de-o şchioapă <br />Să te cerţi nu e frumos, Fii la fel, cuviincios !<br />Nu striga în gura mare Lasă fetele să treacă,<br />Tu explică cu răbdare ! Gestul sigur o să-ţi placă.<br />Toţi : Fii politicos ! Toţi : Fii cu toţi politicos !<br />Vă propun o scurtă convorbire despre clasa a V –a, deoarece…… ne punem toţi aceeaşi întrebare :<br />Toţi : Ĩn clasa a V –a cum să fie oare?<br />Păi să vă dau o mână de-ajutor,<br />Ĩn clasa a V-a nu-I uşor!<br /> Toţi: Că nu-I uşor e lucru hotărât .<br /> Dar ce e oare de făcut ?<br />Să ne oprim aici !<br />Toţi : Ĩn nici un caz !<br />Să trecem în clasa a VI-a !<br />Toţi : Zău, ai haz!<br />Toţi: Nu este prea uşor !<br />Să învăţăm mai mult şi mai cu spor !<br />Eu zic şi cred că nu greşesc prea tare :<br />S-o luăm cu noi pe doamna învăţătoare!<br />Cântec : Hora – încingem o horă cu toţii<br />Partea a II-a <br />Concurs intre echipajul fetelor si cel al baietilor<br />Juriul este format din mămicile copiilor.Ele stabilesc cine câştigă : fetele sau băieţii. La sfârşit toţi elevii primesc o diplomă din partea mea, cu dedicaţii speciale.<br />Concursul nostru constă în 5 probe.<br /> Proba I<br />Prezentarea fetelor - Florile<br /> Stimaţi părinţi,<br />Noi, fetele clasei a IV –a A dorim să-I mulţumim doamnei învăţătoare pentru înţelegerea, dragostea şi răbdarea cu care ne-a îndrumat pe drumul vieţii.<br />Echipajul fetelor se numeşte ˝Florile˝.<br />Fiecare floare din buchet se numeşte ……….( prezentare).<br />Sperăm să vă placă şi să vă întinerească sufletul în fiecare primăvară.<br /><br />Cântec cu mişcare ;<br /> Un băiat este grădinarul : Din florile ce le culeg<br /> Eu coroniţe pregătesc.<br /> Cum au crescut le şi culeg !<br /> Sa fie mari ori mici, n-a-leg.<br />Florile ( dans ) : Noi în grădină vrem să stăm<br /> De soare să ne bucurăm ;<br /> Şi libere dorim să fim<br /> Ĩn luminişul ce-l iubim.<br />Ĩncearcă tu să ne răpeşti, Noi flori frumoase am găsit<br /> Să vezi că n-o să izbuteşti. O coroniţă-am pregătit.<br /> Cum vei veni noi şi fugim, Pentru doamna înv.<br /> Căci rupte nu voim să fim Să fie şi ea ca o floare.<br />Prezentarea băieţilor – Pui de lei<br />Să fii copil e un lucru minunat : să te bucuri de viaţă, de soare, să zburzi asemenea unui pui de leu, fără frică şi fără mânie, să înveţi regulile vieţii de la cei care se ocupă cu grijă de educaţia ta : părinţii şi dascălii ; să înţelegi că viaţa e un lucru serios şi trebuie să fii puternic asemenea unui pui de leu.Ĩn cei patru ani am încercat asemenea puilor de lei să ne pregătim temeinic pentru viaţă.<br />Cântec cu mişcare ( pe melodia de la Eurovision)<br />Băieţii : Pe undele copilăriei<br /> Suntem cu toţii buni amici.<br /> Vrem s-ajungem cei mai puternici<br /> Să-i ocrotim şi pe cei mici.<br />Refren : Şi v-am chemat cu noi să fiţi, cu noi să fiţi acum<br /> Şi să vedeţi şi să să vedeţi, un spectacol bun.<br /> II. Ne vedeţi pe toţi băieţii<br /> Că suntem pui de lei voinici<br /> Vrem să ne cunoaşteţi bine<br /> Şi apoi să ne-ndrăgiţi.<br />Refren : Pe fete noi le îndrăgim ,dar vrem să v-arătăm<br /> Că suntem mai buni ca ele şi vă demonstrăm.<br />Proba II - Ghiceşte titlul şi autorul lecturii <br />Fetele- sceneta ˝Domnul Goe˝… după I.L.Caragiale<br /> Băiţii - Iedul cu trei capre<br />Proba III – Probă de cultură generală<br />Fiecare echipaj pregăteşte 10 întrebări din istorie, geografie, ştiinţe …( se lucrează pe echipe ).Fetele le adresează băieţilor şi invers, băieţii fetelor. Trebuie să răspundă corect la cât mai multe întrebări.Nu au voie să formuleze întrebări la care nu ştiu răspunsurile.<br />Proba IV – Recital de poezie ( se citesc scrisorile pregatita pentru invăţătoare)<br />Fetele<br />Ĩnvăţătoarea<br />Draga mea învăţătoare,<br />Raza mea strălucitoare,<br />Sfatul eu vi-l port cu mine:<br />Să fiu bună, să-nvăţ bine.<br />Şi în viaţă mai târziu,<br />De ruşine să nu fiu .<br />Banca mea <br />Ĩn clasa aceasta cu adânci foşniri <br /> E-o bancă încărcată cu – amintiri <br />Mă-ntorc cu gândul către vechiu-i rost El stă în bancă mic, ascultător<br /> Să întâlnesc copilul care-am fost. Şi soarele îl mângâie pe păr.<br /> Ĩn ochi e-un zâmbet care-ar da în plâns<br /> Şi mâna ţine tocul tot mai strâns ………<br />Băieţii<br /> Nu mai sunt un pici !<br />Bun rămas , voi clase mici, Pot să cumpăr ce îmi place<br />De-astăzi nu mai sunt un pici ! Şi pot socoti cât face.<br />Sfaturi pot să dau un car, Pot să scriu rudelor mele<br />Chiar şi-o bancă să repar. La Constanţa şi Sacele.<br /><br />Pot să îi conving îndată Ce mai, n-ai ce să mai zici<br />Pe doi ţânci să nu se bată De-astăzi nu mai sunt un pici !<br />Şi pot desena-n culori Pe părinţi nu-i plictisesc,<br />Chipul dragii noastre şcoli. Seara, singur îmi citesc.<br /><br />Merg acasă frumuşel, Dar când mama-i lângă mine,<br />Nu mă sperii de-un căţel. Mă fac mic şi-mi merge bine.<br />Am prieteni mari şi mici<br />Ce mai, nu mai sunt un pici!<br />Toţi ( fetele şi băieţii )<br />Rămas bun ! <br />Plăng castanii pe alei de durere –acum<br />Se scutură de-al nostru glas<br />Bun rămas, bun ….<br /><br />Bun rămas banca mea, te-am iubit îndeajuns<br />Scârţâiai când ieşeam la răspuns.<br />Cu formule te-am scris şi cu versuri de vis<br />Bun rămas, bun …….<br /><br />Bun rămas catalog învechit<br />Despărţirea acum a sosit<br />Câţi de F.B –am visat, câţi de I am luat<br />Bun rămas…….<br />Cântec : Azi razele de soare pe toţi ne-a îndrumat<br /> Să vă urăm din suflet<br /> Bun rămas!<br /> Vom face azi cunună<br /> Din flori de liliac<br /> Din inimă vă vom cânta cu drag.<br /> Refren : Azi vă şoptim bun rămas, bun rămas<br /> Dar vă-oferim dragostea, dragostea.<br /> Vom lua şi trandafiri<br /> Culoare şi parfum<br /> Ĩntr-un buchet de vise-am să-i adun.<br /> Vom lua di valul mării iubirile de-argint<br /> Cunună vă vom face peste timp.<br />Proba V – Surprize<br />Fetele şi băieţii şi-au pregătit surprize unii altora. Nu au voie să dezvăluie secretul, decât la serbare.Eu le înmânez diplomele despre care am spus la începutul concursului.<br />Cântec : Să-mi cânţi cobzar bătrân ceva …..<br />REALIZATOR , <br /><br /> HAŞ TODERUŢ NICOLETA<br /> ŞCOALA GENERALÃ BAHNEAClaudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-55874588542580470692009-05-17T01:47:00.000-07:002009-05-17T01:47:00.000-07:00SFÂRŞIT DE ŞCOALĂ-IUNIE 2007
Dacă pământul e ro...SFÂRŞIT DE ŞCOALĂ-IUNIE 2007<br /><br /><br /><br />Dacă pământul e rotund<br />Asta înseamnă ca el a învăţat <br />Lecţia cercului de la Arhimede.<br />Dacă o mamă naşte un prunc,<br />Asta înseamnă că omenirea <br />are o nouă speranţă.<br />Dacă brazii respiră pe stânci,<br />asta înseamnă că Universul <br />se-nalţă...<br />Dacă zăpada este albă,<br />asta înseamnă că pământul<br />visează.<br />Dacă nimic din toate acestea <br />-şi încă ceva pe deasupra<br />nu se clinteşte<br />acestea toate se cheamă pace.<br /><br />Vârsta la care am ajuns<br />Ştie jocurile, dar nu se mai joacă,<br />Iar când se loveşte, pe-ascuns <br />n-o mai sărută mama să-i treacă.<br />Din ea izvorăşte firesc,<br />Învăpăierea pentru orice visare<br />Şi pasul meu tinersc<br />Şi ceasul de îngândurare.<br /><br />Tinereţea, vă spun<br />Este starea revoluţionară a inimii,<br />Gata oricând<br />Să aducă luna în poşeta iubitei,<br />Gata să-i aducă<br />De ziua onomastică <br />ceea ce nici un multimiliardar nu i-ar putea aduce:<br />preţiosul cadou al unui zâmbet<br />ca o floare naturală.<br />Tinereţea, cum ştiţi, n-are vârstă.<br />Ea poate fi de un an, <br />De douăzeci de ani,<br />De şaptezeci de ani<br />Şi chiar de mai multe milenii:<br />Ca tinereţea lui Homer de pildă.<br />Unii, cu cât îmbătrânesc, <br />cu atât sunt mai tineri.<br /><br />Alţii se nasc gata cu părul căzut<br />Şi junghiuri în entuziasm,<br />Cu migrene în fluierul claviculei,<br />Licenţiaţi în reumatism şi-n starea pe loc<br />Folosindu-şi păpădia surâsului<br />Doar în salata ploconelii,<br />Mândri ca un toc de uşă<br />De care nu s-a rezemat niciodată<br />Luceafărul de ziuă.<br /><br />Cine a spus că pietrele <br />Nu au inimă vie,<br />Când, sub paşii noştri <br />Bântuiţi de avânturi,<br />De atâta clocot de seve<br />Pietrele au înflorit?<br /><br />Am aruncat într-o zi o piatră<br />În apa limpede şi sclipitoare a unui lac.<br />s-a învârtit, pân-a atins <br />sfera de-adânc a lacului.<br />Cu o mişcare aproape fantastică<br />A pătruns în nămol<br />Şi-a pornit<br />În lunga călătorie spre centrul pământului<br />A răscolit lava înfierbântată a imaginaţiei mele<br />Până amdeschis ochii înmuiaţi în strălucirea dimineţii.<br /><br />Haideţi să fim picături de rouă,<br />Să ne prelingem, scriindu-ne numele<br />Pe flori de senin,<br />Haideţi să zâmbim în ploaie de aur,<br />Să creştem poleite <br />În puful păpădiilor,<br />Să ne facem palate<br />În vârful firelor de iarbă,<br />Să nu mai poată spune nimeni<br />Că suntem doar nişte substantive fără viaţă!<br /><br />Să facem ca izvoarele să cânte,<br />Să facem mugurii să râdă iară,<br />Să-i facem vieţii clipele plăcute<br />Şi-n suflete să punem primăvară!<br /><br />SUNT PASĂRE, ZBOR.<br />Ating cerul, plutesc.<br />Ating soarele, râd.<br />Ating luna, mă-nfior.<br />Ating stelele, adorm.<br /><br />Un vis de copil<br />E raza din zori,<br />Sărutul luminii<br />Păstrate în flori.<br />Lume de basm<br />Cu porţi fermecate,<br />Şi chei împletite<br />Din raze curate.<br /><br />Minuni ale lumii,<br />Plecaţi-vă fruntea<br />La zâmbet şi ochi cu <br />Cu lumină de stea.<br />Şi oamenii ştiu, <br />Planeta va spune:<br />Un vis de copil <br />e-a opta minune.<br /><br />-Cu aripile fragile, <br />unde zbori, fluturaşule, copile,<br />de din zori?<br /><br />-Uite, zbor când soare este<br />Sub un cer de peruzea,<br />Zbor desprins dintr-o poveste,<br />Ca un fulg de nea!<br /><br />-Şi ce faci când ploaia vine,<br />Fluturaş plăpând?<br />-Printre flori, printre tulpine<br />Mă ascund curând.<br />-Şi când soarele apare?<br />Iarăşi zbor din floare-n floare.<br /><br />Ca nişte flori, din aceeaşi tulpină, lăsăm,<br />Pământului dăruite petale,<br />Ca nişte flori<br />Din aceeaşi tulpină, purtăm<br />Porniri spre lumină egale.<br /><br />O stea şopteşte lumii<br />Poveşti poleite cu zahăr<br />Din stele<br />Răsar Ilene Cosânzene,<br />Feţi-Frumoşi<br />Înşiraţi pe aţa ruptă <br />A copilăriei.<br />Mii de visuri mă poartă înapoi<br />În lumea basmelor.<br /><br />Purtăm în inimi, <br />Dulce povară,<br />Amintirea anilor de şcoală<br />Întâiul apel,<br />Timidul răspuns,<br />Copilul de-atunci<br />Ce-n vreme s-a dus.<br />Şi primii prieteni<br />Cu abecedar<br />Cununa de laur<br />Primită în dar<br />Iubiţii profesori<br />Ce ne-au îndrumat<br />Pulsaţia orei<br />Cu dor le-am păstrat<br />Ne cheamă iar paşii<br />Spre banca de ieri<br />În noi vor renaşte <br />trecutele veri,<br />vacanţe şcolare,<br />cu mici ghiduşii<br />careul acela<br />cu mii de copii.<br /><br />Trecut-eu în zbor anii de şcoală.<br />Noi clasa-a patra terminăm<br />Şi-un „bun rămas” cu toţii <br />Din suflet vă urăm.(Ioana Mudura)<br /><br />Trecut-au anii ca zilele unui copil,<br />Trecut-a liliacul de april,<br />Iar noi cu drag ne-om aminti,<br />Şi cu drag vom povesti<br />De învăţătoarea dragă<br />Pe care mereu, mereu o vom iubi!(Vanessa Bacsarszki)<br /><br />Eram copil când prima oară ne-am văzut,<br />Un drum cu noi atunci aţi început.<br />Timizi în clasă am intrat<br />O, ce frumos, frumos a fost odat! (Ioana Mudura)<br /><br />În clasa-ntâi, mi-aduc aminte<br />Stilou-n mână cum stătea<br />Şi câtă trudă, câtă osteneală<br />Pentru a-l face a mă asculta!<br />Şi cea dintâi silabă scrisă<br />Cuvântul „mama” îl forma,<br />Fiinţa dragă, neobosită,<br />Care alături la greu îmi era. (Robert Almăşan)<br /><br />S-au întors şi cărţile în raft.<br />Şi zvăpăiatele caiete subţiri, ce se foiau în orele de curs.<br />Tot susurul creioanelor <br />A mai rămas o amintire doar,<br />Cum şi marea în câte-o scoică s-a scurs.<br /><br />Urlă pereţii<br />Într-o clasă de „sfinţi”.<br />Martore-s băncile<br />Că suntem cuminţi...<br />Cerul de la catedră vesteşte iar furtună...<br />De-ar intra pe fereastră <br />Doar câţiva nori-minune<br />Să plouă cu note bune!<br />Scenete „Un şmecher la lecţie”(Sântimbreanu)<br /> „Portretul colegei de bancă”<br /> „Făt-Frumos când era mic”<br /><br />Cântece:<br />Repetiţie pentru concert (Mozart)<br />Frumoase zile de tinereţe<br />Ce frumos e omul<br />Cuvântul...<br />Cade noaptea <br />Podul de piatră <br />AlfabetulClaudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-54382428371081384302009-05-17T01:46:00.001-07:002009-05-17T01:46:00.001-07:00,,RAMAS BUN,DOAMNA INVATATOARE!”
Invatatoare-ti s...,,RAMAS BUN,DOAMNA INVATATOARE!”<br /><br />Invatatoare-ti spun cu fala,<br />Iubita mama de la scoala,<br />Stapana basmelor frumoase,<br />A literelor gratioase,<br />A cifrelor puse-n probleme<br />Stapana peste-atatea teme.<br /><br />Imi spuneam atunci in gand ca un strengar:<br />-Buna dimineata ,soare!<br />Ia priveste-ma un pic:<br />Nu-i asa ca eu sunt mare?<br />Am crescut, nu mai sunt mic!<br /><br />Au trecut de-atunci aproape patru ani<br />Eu eram fetita cea sfioasa<br />Cu codite lungi si cu ghiozdan,<br />Ma tineam de mama cu-ndarjire,<br />Nu voiam sa ma despart de ea<br />Scoala cu ferestre-nalte<br />Si grilaj de fier ma speria.<br /><br />A iesit in prag invatatoarea<br />Si mi-a spus cu glas surazator:<br />,,-Hai ,copila, sa intram in clasa!”<br />Si-am urmat-o ca pe-o zana buna<br />Rasarind din cartea cu povesti.<br />Datorita ei sunt inteleapta <br />Stiu acum sa scriu si sa citesc.<br /><br />La scoala am pasit cu pasi voiosi,<br />Si prima zi ramane-n amintire<br />Si cum noi suntem curiosi<br />M-am asezat in banca cu uimire.<br /><br />Invatatoare-ti spun ,cu fala,<br />Iubita mama de la scoala!<br />Eu sfatul ti l-am ascultat cuminte,<br />Tot ce m-ai invatat am luat aminte,<br />Ti-am simtit ocrotitoarea mana,<br />Invatatoare, zana buna!<br /><br />In maini abecedarul cin ne-a pus,<br />Creionul intre degete stangace?<br />Si semn cu semn, cu truda ne-a-nvatat<br />Sa scriem:fericire,paine,pace.<br /><br />Va vad prin ani, din ziua cand<br />Va aplecati pe-o coala alba<br />Si-nlantuiti ca intr-o salba<br />Carlige,bete, buclele in rand.<br />Cum ne-ntareati parerea cu un gest<br />Cand la problema dibuiam nesiguri<br />Si ne-ntrebati apoi:Cum ati facut?<br />Incat credeam c-am rezolvat-o singuri.<br /><br />Si-n drumu-acesta, plin de soare<br />Apare-un chip senin precum o zana,<br />Ce-ti puse prima carte-n mana<br />Al dragei noastre-nvatatoare.<br /><br />Dumneavoastra ati deschis<br />Sufletelor noastre zare<br />Si-ati vegheat al nostru zbor<br />Zbor de randunici sub soare.<br /><br />Iar daca ne-am mirat vreodata<br />Ca e-atata cer albastru,<br />Ca-n zori a inflorit caisul<br />Ca jos e-o gaza, sus un astru,<br />Dumneavoastra ne-ati raspuns intaia oara<br />Copilarestilor mirari<br />Atator taine nedeschise<br />Atator porti, atator zari.<br /><br />Ne-ati mustrat,ne-ati laudat<br />Dar in privirile senine<br />Am citit mereu indemnul<br />Parintesc, catre mai bine.<br />Va vom pastra cu drag in inimi<br />Prin ani ce trec, pe dumneavoastra<br />Cea care-ati fost invatatoarea-noastra.<br /><br />Dragi colegi,<br />Astazi pentru noi e-o zi mare,<br />Caci cu durere-n suflet<br />Intr-un glas vom spune<br />,,Ramas bun,doamna invatatoare!”<br /><br />As vrea din inima s-adun<br />Flori albe, dalbe flori de prun<br />Sa vi le dau in dar acum<br />Doamna mea scumpa, la sfarsit de drum!<br /><br />Bun ramas ,doamna iubita,<br />Deci plecam.Implinit-am zece ani cu soare<br />Bun ramas, clase primare<br />Si-a noastra doamna invatatoare.<br /><br />De la dansa-am invatat respectul<br />Pentru munca, pentru paine,<br />Pentru gloria strabuna,<br />Pentru azi si pentru maine.<br /><br />Cum albe pasari se intorc<br />La tarm de liniste albastra<br />Tot astfel gandul nostru azi <br />Se-ndreapta catre dumneavoastra.<br /><br />Noi pe doamna invatatoare<br />Vom pastra-o-n amintire<br />Si mereu ii vom aduce<br />O adanca multumire.<br /><br />Bucurii si strop de soare<br />Fericire fir cu fir<br />Si in panglica legata<br />Toata dragostea curata.<br /><br />Cand azi suim pe trepte mari de gand<br />De primii ani de scoala-mi amintesc<br />De-nvatatoarea noastra-n primul rand<br />Si de fiorul noului sublim.<br /><br />Cand harnici ne-aplecam peste caiete<br />Privirea cui, ades ne-ncuraja,<br />A cui dojana, semn doar din sprancene<br />Sa nu mai facem rau ne indemna.<br /><br />Aducem flori de sufletcelei care-n viata<br />Ne-a fost calauza dreapta<br />La ceas de sarbatoare cu vise-naripate<br />Noi va uram un drum senin, si multa sanatate.<br /><br />Multi ani, multi ani in fericire<br />Sanatate si iubire,<br />De la tine-am invatat<br />Drumul meu adevarat.<br /><br />Voi pasi in ciclul doi<br />Chiar in toamna urmatoare<br />Eu te voi purta in gand <br />Scumpa mea invatatoare.<br /><br />Flori si zambete curate<br />Cant si vers de sarbatoare<br />Toate azi la despartire<br />Dragei noastre-nvatatoare.<br /><br />Zi de zi ea a deschis<br />Sufletelor noastre zare<br />Zborul nostru l-a vegheat<br />Zbor de randunici sub soare.<br /><br />Nicicand n-o vom uita pe-nvatatoarea<br />Ce cu migala si cu truda ne-a-nvatat<br />Sa scriem,sa citim, sa desenam o floare,<br />Chiar daca uneori ne-a si certat.<br /><br />A sosit clipa despartirii<br />Pline de lacrimi si fiori,<br />Vom pasi in clasa cincea<br />Si vrem sa fie numai cu flori.<br /><br />Scumpa noastra invatatoare,<br />Va rugam sa ne iertati<br />Sa fim alaturi la despartire<br />Ce-a fost greu acuma sa uitati.<br /><br />Eu nu gasesc acum cuvinte<br />Si sa le-nmanunchez nu stiu<br />Dar mana v-o sarut fierbinte<br />Ca ea m-a invatat sa scriu.<br /><br />Doamna mea invatatoare,<br />Va cer sfios ingaduinta<br />De-a va darui o floare<br />Ce poarta-n ea recunostinta.<br /><br />Ca si-atatea generatii<br />V-aduc recunostinta pentru-acesti ani<br />Si ,iata, azi la despartire<br />Noi va dorim un sincer,,La multi ani!”Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-7689032211268232222009-05-17T01:46:00.000-07:002009-05-17T01:46:00.000-07:00VĂ INVITĂM LA SERBAREA NOASTRA!
Prezentator 1: ...VĂ INVITĂM LA SERBAREA NOASTRA!<br /><br /><br /><br />Prezentator 1: Iubiţi părinţi şi dragi educatoare,<br /> Spectatori şi spectatoare!<br /> Vă urăm “ Bine-aţi venit!”<br /> La un spectacol inedit!<br /><br />Prezentator 2: La a noastră bucurie<br /> Toţi bineveniţi să fie!<br /> Aici, la grădiniţă,<br /> Multe-am învăţat!<br /> Vă prezentăm acuma,<br /> Iar voi să aplaudaţi !<br /><br />Cântec: “ O lume minunată” : <br /> O lume minunata / In care veti gasi / Numai copii<br /> E-o lume cu mult soare / Si mii de jucarii / Pentru copii<br /> Si-n lumea cu povesti si flori veti intalni / Numai copii<br />Si-o lume a inocentei / Pastrati-o orice ar fi / Pentru copii….<br /><br /><br />“VREAU SĂ ŞTIU” (Mălina Cajal)<br />Sunt la grupa mijlocie<br />Ştiu că floarea este vie<br />Ştiu să număr pân` la zece!<br />Chiar la şah, de la o vreme <br />Nu prea am de ce mă teme,<br />Nimeni nu mă poate-ntrece.<br />Nu-nţeleg doar de ce vine<br />Noaptea fuga după mine<br />Când eu vreau să mă mai joc<br />Şi nici somn nu mi-e deloc!<br /><br /><br /> Veveriţa sprinteioară, dă de veste iar în ţară,<br />Că-n poiana cu izvoare, azi e zi de sărbătoare:<br />Flori, gândaci şi licurici, păsărele şi pitici,<br />Toţi s-au pregătit de zor, că-i ziua copiilor!<br /><br />Cântec: „Lunecând pe bolta- albastră”<br /><br /><br />Copiii toţi din lumea asta<br />Se nasc cu suflet bun, curat<br />Sunt nişte Feţi-frumoşi şi Cosânzene<br />Aşa cum ei în lume au intrat.<br />Şi visul aripi le va da:<br />Copiii toţi vor apăra<br />Prietenia pe Pământ<br />Că-i lucrul cel mai nobil şi mai sfânt!<br /><br />Copiii de pe-acest pământ<br /> În primăvara asta, s-a îmbrăcat livada<br />În rochie mai frumoasă ca Alba-ca-Zăpada!<br /> Nu ştiu de ce canarul stă trist în colivie<br /> O să mă duc îndată să-i spun o poezie!<br /><br />Bunicul mă aşteaptă afară, în grădină<br />Să-mi inventeze jocuri şi zmei din plastelină.<br /> Motanul meu se uită la cărţi cu poze, bietul<br /> Poate că doreşte să-nveţe alfabetul?!<br />Copiii de pe-acest pământ întâmpină cântând<br />Razele soarelui…<br />De vreţi să fie fericiţi,<br />Oameni mari, să-i ocrotiţi! <br /><br />Cântec: “Lumea copiilor” (Celor mari, celor mici, le e drag tuturor…) <br /><br />1 Iunie (Ion Socol)<br />Azi e zi de sărbătoare,<br />Porumbei ca albul spumii<br />“Pace” scriu, rotind sub zare,<br />Pentru toţi copiii lumii.<br /> Florile-n grădini şi glastre<br /> Şi-au deschis bobocii-n soare,<br /> Îmbrăcând casele noastre <br /> În strai nou de sărbătoare.<br /><br />Întâi Iunie (Nicolae Nasta)<br />Ziua parcă-i mai senină Vântule ce zbori în zare,<br />Şi se-nalţă de cu zori. Paşii peste ape du-mi-i!<br />Trece primăvara lină Azi e zi de sărbătoare<br />Printre cântece şi flori. Pentru toţi copiii lumii!<br /><br /><br />1 IUNIE, tu vii cu bujori şi ciocârlii<br />Şi cu cântec de copii,<br />Scuturând peste pământ<br />Zâmbete şi-al păcii cânt!<br />Sol gingaş de bucurie,<br />Slavă ţie, slavă ţie!<br /><br />Ce poate fi mai minunat? (Nicolae Tache)<br />De multe ori m-am întrebat<br />Ce poate fi mai minunat<br />Decât un fluture ce zboară <br />Şi-un salt uşor de căprioară?<br />Decât un tril de ciocârlie <br />Şi-un spic ţesut în mândra ie?<br /> Decât o rază de lumină<br /> Şi-un cer senin cu lună plină,<br /> Decât o floare în april<br /> Şi-un zâmbet vesel de copil,<br /> Decât o horă în Carpaţi<br /> Şi-o casă unde sunt mulţi fraţi?<br /><br />Lumea ta, copilărie<br />Lumea ta, copilărie, Cer de pace o-nconjoară<br />Cea mai dragă-i dintre toate Glas de păsări, flori de vară <br />Are zmeie de hârtie Râu de ape cristaline<br />Şi baloane colorate. Zbor de harnice albine.<br /><br />Cântec: “Zi de sărbătoare” (Azi în parcul plin de soare…)<br /><br />Toţi copiii pământului <br />Toţi copiii pământului<br />Au nevoie de o mângâiere,<br />De felia de pâine şi miere.<br />Toti copiii pământului<br />Să înveţe de mici să iubească,<br />În frăţie şi pace să crească.<br />Toţi copiii pământului<br />Să se joace cu tot ce le place<br />Cu păpuşi şi rachete de pace…<br />Toţi copiii pământului!<br /><br /><br /><br />Pacea <br />Când floarea începe-a se desface<br />Noi o lăsăm să crească-n pace.<br />Îi ducem apă ca să bea<br />Că floarea e copil şi ea!<br /> Când bunicuţa noastră spune <br /> Poveşti cu veveriţe şi alune<br /> Noi o ascultăm şi când ea tace<br /> Noi adormim în pace!<br /><br />Mulţumim pentru pace!<br />Mama pâine albă coace,<br />Noi zburdăm voios!<br />Pentru pace, pentru pace,<br />Mulţumim frumos!<br /> Tata fluiere ne face, <br /> Noi cântăm duios.<br /> Pentru pace, pentru pace<br /> Mulţumim frumos!<br />Înfloresc în jur copacii,<br />Ceru-i luminos.<br />Pentru pace, pentru pace <br />Mulţumim frumos!<br /><br />Cântec: “Vine primăvara cu-alaiul ei de flori…”<br /><br />Primăvara<br />Pe meleagurile noastre Hai, copile pe câmpii<br />Primăvara a sosit Să fugim, să prindem fluturi,<br />Cu alai de flori albastre Galbenelor păpădii<br />Şi cu cerul însorit. Pălăria să le-o scuturi!<br /><br />Primăvara<br />Iată-mă aici, la voi!<br />Am sosit şi-s bucuroasă<br />Că aduc vreme frumoasă,<br />Flori şi fluturi şi verdeaţă.<br />Eu trezesc totul la viaţă,<br />Scot tractoare pe ogoare<br />Oameni harnici să muncească,<br />Tot pământul să rodească.<br />N-am să zăbovesc prea mult.<br />După mine, vara vine / Şi vă-ntreabă: “Ce-aţi făcut?!”<br /><br />Vino, vino, dragă vară!<br />Noi cu drag te aşteptăm,<br />De cu zori şi până-n seară<br />Tot pe –afară să zburdăm!<br /><br />Fructele se coc la soare<br />Noi zburăm din floare-n floare.<br />Iarba creşte ne-ncetat.<br />Vară, vară, dragă vară<br />Tare mult te-am aşteptat!<br /><br />Am cinci ani (E. Dragoş)<br />Am cinci ani. De dimineaţă <br />Mamei o surpriză-i fac:<br />M-am spălat pe mâini, pe faţă<br />Şi tot singur mă îmbrac.<br /> Cu fereastra-n lături dată<br /> Fac gimnastică voios.<br /> Vrăbiuţa-i încântată:<br />- Foarte bine, Făt-Frumos!<br />„- Ia te uite, ce văd oare?”<br />Spune mama. „N-am ştiut.<br />Băieţelul nostru-i mare!<br />Şi ce vrednic s-a făcut!”<br />Cântec: „Noi, la grădiniţă, învăţăm de toate…”<br /><br />Fii cuminte, drag copile,<br />Poartă-te frumos şi bine!<br />Căci la om, buna purtare, <br />Este ca la pom o floare.<br />Fii cuminte, că-ţi stă bine!<br /><br />Fii cuminte, fără ură <br />Şi cu cei mai mici ca tine!<br />Dă răspuns la întrebare,<br />Blând şi fără supărare!<br />Fii cuminte, că-ţi stă bine!<br /><br />Când vei fi cu fiecare, <br />Blând, cuminte şi voios,<br />Toţi te vor vorbi de bine<br />Şi-or privi cu drag la tine!<br />Fii cuminte, aşa-i frumos!<br />Jucăriile <br />Noi ne jucăm c-un urs de pluş<br />Iar alţii cu tractoare.<br />Trei fete plimbă trei păpuşi <br />În roşii cărucioare.<br />Da, avem multe jucării,<br />Dar de le strici, vezi bine,<br />Rămâi şi tu şi alţi copii<br />Cu jucării puţine!<br /><br /><br />Gospodinele <br />Uite, sora mea cea mică<br />Harnică-i ca o furnică.<br />Dimineaţa când se scoală<br />Hainele păpuşii spală.<br /> Iar eu le pun la uscat<br /> Şi în casă fac curat,<br /> Şterg praful din dormitoare,<br /> Vase spăl că sunt mai mare.<br />De la lucru mama vine<br />Cine-i iese-n cale, cine?<br />Două fete gospodine:<br />……………….şi cu mine!<br /><br /><br />Gospodina (fragment)<br />O furnică duce-n spate / Un grăunte jumătate.<br />- Încotro fugi, surioară? /- Ia, mă duc şi eu la moară!<br />Şi-s grăbită, şi-s grăbită / Că mi-i casa ne-ngrijită<br />Şi mi-s rufele la soare / Şi copiii cer mâncare…<br /><br /><br />Gospodinele <br />Măturăm căsuţa toată<br />Şi în curte şi la poartă.<br />Eu gătesc. Dar tu, Anica?<br />-Cos la fel ca şi mămica.<br /> Şi gătim urzici tocate,<br /> Chifteluţe marinate…<br /> Când mămica vine-acasă:<br /> „-Hai, mămico, hai la masă!”<br /><br />Cântec: „ Albiniţa mea”<br />Mama <br />M-a crescut mama în poală <br />Din leagăn până la şcoală.<br />Zile-ntregi şi nopţi de-a rândul<br />Mi-a vegheat somnul şi gândul.<br /> M-a-nvăţat să gânguresc<br /> Să spun „mamă”, să zâmbesc.<br /> M-a-nvăţat apoi prin casă <br /> Primii paşi până la masă.<br /><br />M-a-nvăţat ca să nu mint<br />M-a-nvăţat să nu m-alint,<br />Să nu ştiu ce este frica,<br />Toate m-a-nvăţat mămica!<br /> Mamă bună, mamă dragă<br /> Te-oi iubi o viaţă-ntreagă<br /> Pentru tot ce ai făcut,<br /> Pentru că tu m-ai crescut!<br /><br />Bunica<br />Când vine, dimineaţa,<br />Iar tu mai dormi în pat,<br />Ea-ţi însoreşte faţa,<br />C-un zâmbet minunat.<br /> Când zburzi şi râzi în soare<br /> Şi-o clipă astâmpăr n-ai,<br /> O, câtă teamă are, şi câte griji îi dai!<br /> Când vine să te culce, de joacă ostenit,<br /> Ea te adoarme dulce, c-un basm abia şoptit.<br />De dragul meu, bunica, o clipă-n loc n-ar sta<br />Şi toată ziulica, veghează viaţa mea!<br /><br />Să mai cresc!<br />Mare sunt, ajung la masă<br />Şi din cuburi `nalţ o casă.<br />Dintr-o carte cu imagini<br />Povestesc, la rând, pe pagini.<br />Şi desene pot să fac:<br />O pisică, un copac,<br />Un căluţ, o casă, scară<br />Aş putea să merg la şcoală!<br />Că nu merg, mama-i de vină<br />Zice: „Să mai creşti, …….(Mădălină)!”<br />Cântec: „ Ce dragă-mi este mama!”<br /><br />Micul constructor <br />Toată ziua construiesc / Case fel de fel clădesc.<br />Uite, casa se ridică… / Nu sufla, acuşi se strică,<br />Masa nu mi-o clătina / Că dărâmi căsuţa mea!<br /> Ei, mă joc acum, dar cresc!<br /> Mâine o să construiesc<br /> Case mari şi minunate <br /> Asemeni unor palate!<br /><br /><br /><br />FLUTURASUL <br />Fluturas, din foare-n floare<br />Zbori, bătând din aripioare.<br />Stai, opreşte-te o clipă<br />Să mă sui pe o aripă,<br />Să mă duci departe-n zări <br />Să mai vad şi alte ţări.<br /><br />ORA MESEI<br />Este ora pentru masă,<br />Mâncărica e gustoasă!<br />Mofturi să nu faci defel <br />Fiindcă rămâi mititel.<br /><br />Lapte, brânză, unt, smântână-<br />Ai la masă hrană bună:<br />Calciu, multe proteine,<br />Minerale, vitamine.<br />Şi pisoiul vrea lăptic<br />Ca să nu rămână mic!<br /><br />Copilul politicos ( Tincuţa Gherase)<br /> Sunt copil politicos<br /> Ce ştiu să mă port frumos.<br /> Spun cuvinte fermecate,<br /> Ce deschid uşi ferecate : <br /> „Mulţumesc”, „Te rog frumos”<br /> Şi-s convins că-s de folos!<br /> Dimineaţa-n gura mare<br /> Când sunt gata de plecare.<br /> „Sărut mâna” spun cu drag<br /> Bunicuţei ce stă-n prag.<br /> <br /> Pe stradă ,salut voios,<br /> Oamenii, că-s respectuos!<br /> Iar acasă când sosesc,<br /> „Bună ziua” eu rostesc..<br /><br />SUNT COPIL CA FIECARE ( Adrian Păunescu)<br />Sunt copil ca fiecare <br />Şi mă joc mereu, <br />Jucăria cea mai mare <br />Este tatăl meu.<br />. <br />Şi când tata nu-i acasă <br />Ci-i altundeva , <br />Jucăria cea frumoasă <br />Este mama mea.<br /><br />Şi când mama şi cu tata <br />Sunt plecaţi de-aici <br />Pentru joc, să ţineţi seama, <br />Am nişte bunici.<br /> <br />Scumpă mamă, dragă tată <br />Roata nu stă-n loc, <br />Că voi fi şi eu odată <br />Jucărie-n joc. <br /><br /><br />Familia mea<br />Mi-e draga mămica,<br />Drag şi tăticul.<br />Mi-e dragă bunica,<br />Drag si bunicul.<br /><br />Sora şi fratele,<br />Luna şi soarele -<br />Dragă mi-e dragă<br />Familia - întreagă.<br /><br />Ca puii în cuibul<br />De rândunea,<br />Încap toate, toate<br />În inima mea!<br /><br />HĂRNICUŢA<br />SUNT MICUŢĂ ŞI DRĂGUŢĂ<br />MAMA –MI SPUNE FURNICUŢĂ<br />CĂ SUNT HARNICĂ MEREU,<br />ŞI NU FAC LA NIMENI RĂU.<br /><br />EU ŞTERG PRAFUL PESTE TOT,<br />O AJUT AŞA CUM POT.<br />UD APOI ŞI FLORILE,<br />ÎMI AŞEZ CULORILE,<br />JUCĂRIILE ŞI GATA !<br />ASTA E FATA LUI TATA!<br /><br />ACUM SPUNEŢI , SUNT AŞA <br />CUM ÎMI SPUNE MAMA MEA ???<br /><br /><br />PĂRINŢII MEI<br /> de Elena Farago<br /><br /><br />Părinţii mei sunt oameni buni,<br />Şi dragi îmi sunt părinţii mei.<br />Căsuţa noastră cu minuni<br />S-ascunde în umbra unor tei.<br /><br />E leagănul a doi copii,<br />Căsuţa albă cu pridvor,<br />Ne poartă grijă zi de zi,<br />Părinţii noştri iubitori.<br /><br />Când vom fi mari, de vom pleca,<br />Din locul drag şi cunoscut,<br />Cinstiţi părinţi, nu vom uita,<br />Cum v-aţi trudit de ne-aţi crescut.<br /><br /><br /><br />TOŢI: Haideţi, copii, să cântăm<br /> Cu toţi copiii din ţară!<br /> A noastră e ziua, copii,<br /> E ziua întâia de vară!<br /><br />Cântec: Copilăria, n-o poţi uita…<br />Mulţi ani trăiască!<br />CANTEC : O lume minunata / In care veti gasi / Numai copii<br />Si-o lume cu mult soare / Si mii de jucarii / Pentru copii<br />Si-o lume cu povesti si flori veti intalni / Numai copii<br />Si-o lume a inocentei / Pastrati-o orice ar fi / Pentru copii<br /><br />Serbarea grupei mijlocii se încheie cu o paradă a personajelor îndrăgite din poveşti şi desene animate (costume, măşti confecţionate împreună cu părinţii din materiale refolosibile, netoxice, în cadrul proiectului ECOGRADINITA).Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-62472940747252574372009-05-17T01:45:00.000-07:002009-05-17T01:45:00.000-07:00SERBARE – COPILARIA
Dragi părinţi, ...SERBARE – COPILARIA<br /><br /><br /><br /><br />Dragi părinţi, Vorbiţi acum<br />Învăţaţi să descifraţi copilăria! Şi poate veţi afla<br />Daţi telefoane vârstei minunate, Cum cade roua îndoind petale,<br />Când totul e permis, totul se poate. Cum calcă paşii-n primele sandale,<br /> Cât e de greu să-nveţi litera “ a “!<br />La telefon vorbiţi cu dimineaţa Sunt zorile la telefon,<br />Şi cereţi un interior ciudat- COPILĂRIA !<br />COPILĂRIA! Vorbiţi, vă rog<br />Încă n-aţi aflat Şi nu uitaţi<br />Ce convorbiri interesante Că nu vă naşteţi mame şi nici taţi.<br /> Puteţi s-aveţi Daţi şi copiăriei azi cuvântul,<br />Cu pomii ce nu sunt decât puieţi?! Părinţi de pe întreg pământul.<br />Vorbiţi, vă rog,<br />Cu drumul care nu-i<br />Decât potecă-ntinsă spre şosea.<br /><br /><br />Priviţi-mă! Cu cireşe agăţate –n urechi<br />Sunt abia un copil Şi rafale de grauri perechi.<br />Dar o dată în an, Când zâmbesc,<br />În miezul lunii lui april, Trezesc<br />Pot deschide Râuri de soare,<br />Poarta dintre primăvară şi vară, Şi chiar dacă vă pare de mirare<br />Lăsând toate florile să apară. Această întâmplare,<br />Printre picuri de ploaie Vă mărturisesc<br />Şi printre lalele Că fac toate acestea<br />Pot face să se strecoare Pentru că mă străduiesc<br />Toate visele mele Să cresc!<br /><br />*Cântec: Să fii copil <br /><br /> Hai să ne jucăm! De-a Soarele şi de-a Luna<br /> De-a veveriţa şi de-a aluna,<br /> De-a cîinele şi de-a pisica,…<br /> Tot jucându-ne aşa Ce se aude şi ce se cade,<br /> Învăţăm câte ceva: Cine e rău şi cine e cumsecade.<br /><br /><br />Fiecare jucărie La mine în cameră jucăriile toate,<br />Are, scrisă sau nu pe hârtie Frumos aşezate,<br />Istoria ei: Povestesc<br />De unde vine, Cum au fost botezate<br />Cine a iubit-o cel mai mult Şi cum au fost hârtie, carton,<br />Şi pe cine Pluş sau plastic,<br />Învaţă ea astăzi să se joace. Sârmă, sticlă, nailon,<br />Păpuşile, jocurile mecanice, Metal sau gumilastic…<br />Maşinile, bucătăriile, Şi cum oamenii mari le-au construit <br />Căţeii, bicicletele, cuburile, Pentru joc, pentru privit,<br />În fine, toate jucăriile Dar mai ales pentru iubit! <br />Sunt capabile să spună pe de rost<br />De unde vin şi ale cui au fost.<br /><br /> <br /> <br />La noi în casă Pe Albă- ca- Zăpada<br />Pe unde priveşti Am găsit-o în bucătărie,<br />Cresc numai poveşti. Ascunsă într-o pungă de hârtie;<br />De după uşă se iveşte Iar piticii, toţi şapte, <br />Întotdeauna o poveste, Stau în ceştile de lapte.<br />Până şi în pat Totul a fost bine<br />Două poveşti au intrat, Până am scos o vrăjitoare<br />Una este cu Roşu împărat, Din geantă de la mine…<br />Cealaltă cu un om bogat. Atunci mi-am spus:<br />Stă câte o zână în fiecare odaie, -Crăiţă, fetiţă, crăiţă<br />Iar în baie Adună-ţi poveştile-n poală <br />Nu te poţi spăla pe dinţi E timpul să te duci la şcoală!<br />De prea mulţi prinţi.<br /><br /> * Cântec: Poveştile mamei <br /><br />Bună dimineaţa, lumină! M-am întâlnit cu Soarele,<br />Un bob de rouă, Cu cerul albastru,<br />Un trandafir, Cu un nor rătăcit<br />O panseluţă Şi cu vântul. <br />Şi o gherghină Tuturor le-am spus:<br />Stau mărturie că te-am salutat. –Bună dimineaţa! Bună dimineaţa! <br />Bineînţeles că m-am sculat! Vă rog să poftiţi cu mine la şcoală,<br />Din pat Astăzi merg acolo pentru prima oară!<br />Am sărit imediat<br />Cu gândul pe…fereastră<br />Şi –am înconjurat de trei ori Pământul.<br /><br />• Cântec: Cântecul abramburiţilor <br /><br />De ce zboară rândunica? Unde pleacă avionul? Chiar de creşti ca în poveşti <br />De ce e motan pisica? De ce e buton butonul? Şi cuvinte-n pomi găseşti <br />Luna de unde răsare? Cine plouă şi de ce? Cum răspunzi la o-ntrebare<br />Cum de e un singur soare? Noaptea, ziua unde e ? Alta imediat apare. <br /><br />De ce-s mică şi nu mare? În grădina cu-trebări<br />De ce moale nu e tare? Nu te poţi urca pe scări<br />Apa de ce este udă? Să găseşti răspunsuri coapte<br />Ce înseamnă să fii rudă? Pârguite peste noapte.<br /><br />* Cântec: De ce , oare ?<br /><br /><br />Cu hârtie şi culoare Dar de sunt azi supărată Pot aşterne pe hârtii<br />Sunt o mică vrăjitoare. Desenul îl schimb îndată: Lumea asta de copii. <br />Iau creionul, desenez Florile le urc pe casă <br />Tot ce văd , tot ce visez. Iarba o sădesc sub masă <br />Pot aşterne peste tot Oamenii îi fac să zboare<br />Cer cu soare, nori de-un cot. Şi lacrimi îi pun la soare.<br /> <br /> <br /> <br />În grădina mea, şirete, Sub un fir de caprifoi, Dar nu vreau să schimb nimic,<br />Piersicile-s violete, Stă şi toarce un pisoi De aceea şi eu zic: <br />Iar prunele şi mai şi, La umbră de pătrunjel, -Uite că-n grădina mea<br />S-au făcut portocalii; Doarme dus şi un căţel. Face oricine ce vrea!<br />Căţăraţi cu mult dichis Ce să fac? Tot ce se poate<br />Strugurii cresc în cais; Că-I prea multă libertate.<br />Castraveţii, cum să spun Mi-a spus mie o furnică:<br />Au pornit să urce-n prun; Multă libertate strică .<br />Pe-o tulpină de mărar Iar o viespe rea de gură <br />Se roşeşte-un gogoşar. Mi-a spus că-I harababură.<br /><br /><br />Casa bunicii - Unde e casa bunicii ? <br />e plină de zâne - Unde să fie ! <br />şi de pitici În grădina ta minunată, <br />pe care îi văd Copilărie.<br />doar cei mici. Mai apoi trece încetişor,<br />În casa ei cât nici nu poţi prinde <br />trebuie să fii, neapărat, de veste, <br />foarte cuminte în vorbele <br />şi foarte curat. dintr-o poveste. <br /><br /><br />• Cântec: Cântecul Iuliei<br /><br /><br />Uneori, când sunt fericită într-adevăr Şi mai ales e destul să mă întristez numai un pic<br />Simt, sau poate numai mi se pare Ca să nu mai rămână din toată frumuseţea nimic.<br />Cum, în vârful fiecărui fir de păr, Eu cred că puteţi încerca şi voi, binişor<br />Îmi creşte câte o floare, E uşor:<br />Şi ştiu că sunt grozav de frumoasă Nu trebuie decât să fiţi<br />Cu podoaba aceea împărătească, Foarte fericiţi!<br />Dar nu îndrăznesc să mişc fruntea prea tare,<br />De teamăsă nu se ofilească.<br /><br /><br />• Cântec: Sunt domnişoară<br /><br /><br /><br /><br />În timp ce scriu Şi să devină singura furnică albastră<br />Pe tocul meu De pe planeta noastră.<br />Se urcă o furnică. Ba, dacă bea din cerneală un pic<br />Ştie şi ştiu Nu se mai poate face nimic:<br />Că n-are de ce să-I fie frică. Devine singura furnică poetă <br />Nici s-o alung, De pe planetă.<br />Nici s-o omor, Şi atunci, trebuie să facă cerere <br />Nu-mi stă în fire. Şi reclamaţie<br />I se poate –ntâmpla Să fie primită de greiere<br />O singură nenorocire: În uniunea de creaţie.<br />Fără s-o observ, din greşeală,<br />S-o moi cu peniţa-n cerneală<br /><br /><br />Ieri am avut o vizită simandicoasă: Şi era foarte inteligent pentru o broască.<br />A trecut pe la mine o broască ţestoasă. Deoarece fusese crescut în natură,<br />De fapt avea un aer atât de serios, Se pricepea la agricultură;<br />Încât s-ar putea să fi fost un broscoi ţestos. Şi pentru că experienţa sa era notorie<br />Era destul de mic şi de tânăr, n-ai fi dat pe el nici doi bani, Se pricepea grozav la istorie;<br />Nu cred că avea nici cinci sute de ani. Era o adevărată plăcere să-l asculţi,<br />Pentru că ştiţi, desigur,- aşa fără nici un motiv- Dintre domnitori îi cunoscuse pe mulţi. <br />Ţestoasele trăiesc un mileniu aproximativ. Povestea despre Brâncoveanu şi Cantemir<br />Totuşi ştia să se poarte şi ştia să vorbească, Şi despre alţii pe care nu mai ştiu să-I înşir. <br /> <br /> <br />Dar -dacă nu se lăuda- se pare<br />Că-l zărise chiar pe Ştefan cel Mare.<br />Despre războaie doar n-avea prea multe de spus,<br />Stătuse în carapace ascuns.<br />Oricum, mi-ar fi plăcut să-l ascund în penar<br />Să-mi sufle la istorie, la extemporal.<br /><br /><br />Ce spaimă, ce emoţii şi ce scandal: Ba, pentru că-l tenta drumul spre glorie,<br />Am descoperit printre cărţi un şoarece intelectual! A înghiţit şi câteva cărţi de istorie,<br />La început, ca să nu pară Iar Tabla Înmulţirii fiindu-I simpatică,<br />Că are gusturi prea ciudate A gustat şi din câteva cărţi de matematică.<br />A gustat într-o doară Dar abia acum a ajuns o tragedie,<br />Cartea de bucate; Când a început să înfulece şi filosofie;<br />Apoi, ca să nu mă sperie prea tare, Era clar că nu puteam aştepta ca un zevzec<br />Câtva timp a înfulecat numai dicţionare;… Să-mi mestece raftul întreg;<br />Dar n-a rezistat mai mult de o zi Dar nici nu puteam să las un şoarece aşa savant <br />Şi a început să ronţăie poezii. La cheremul unui motan gras şi ignorant.<br /><br /><br />• Cântec: Când ai un prieten bun <br /><br /><br /><br />Într-o luni , Într-o joi,<br />Ca să nu mă scol aşa devreme L-am convins pe pisoi să ne facem 2 fire de <br />M-am transformat în nişte căpşuni iarbă verzui <br />Şi-am devenit…ornament pentru crème. Dar, pe amândoi<br /> A venit şi ne-a ciugulit un pui.<br />Într-o marţi, de asemenea, <br />Ca să nu mă duc la şcoală, eu mă făcui Într-o vineri, <br />Gutuie aurie şi tare precum cremenea, M-am făcut floare de mărgăritar,<br />Dar am rămas toată noaptea atârnată-n gutui. Dar a venit o pereche de tineri <br /> Şi băiatul m-a cules să mă dea fetei în dar.<br />Într-o miercuri,<br />Ca să nu mă duc la dentist, de frică Într-o sâmbătă, acum o lună,<br />M-am făcut rândunică, rotindu-se-n cercuri, Ca să nu învăţ la limba română,<br />Dar m-a prins şi m-a mâncat o pisică. M-am transformat într-o prună,<br /> Dar, pentru că eram dulce, m-a înţepat <br /> o albină. <br /><br /><br /> Într-o duminică, dacă-mi aduc bine aminte,<br /> M-am convins, în sfârşit, între timp, <br /> Că tot mai simplu-i să fiu cuminte<br /> Şi să nu mă mai tot schimb.<br /><br /><br />Copilul minune, Coşul de rufe<br />Deşi cu matematica merge mai încet, E nava cea mare, nava- mamă<br />Acasă are invenţii epocale Ceaunul de-aramă e bun de modul<br />În transporturi spaţiale: Dar asta nu-I destul<br />Toate vasele-s mobilizate Cu fixativul mamei de păr<br />Precum şi alte zeci de aparate … Ai un perfect turboreactor<br />Ibrice, polonice, perii şi site Căci gazul sub presiune<br />Cutii de chibrite, Funcţionează de minune.<br /><br /><br />Zece anişori zburdalnici O carte de oameni mari<br />Au nevoie de trei paznici Care nu mai vor să ştie<br />Ca să-nveţe să se poarte Cum era pe când trăiau<br />Tocmai cum scrie la carte. În Ţara- Copilărie!<br /><br />• Cântec : Nu mă lasă mama !<br /> <br />Când te duci seara la culcare O zi trecută fără fapte<br />Să-ţi pui o mână sub obraz Care să-ţi fi rămas în minte<br />Şi să te-ntrebi cu-ngrijorare: În viaţa ta e ca o noapte<br />Ce am făcut eu oare azi? Sau ca un basm fără cuvinte <br /> <br />E ca şi cum n-ai fi trăit, Să-ţi fie aceste vorbe-ndemn <br />Şi ţi-ai pierdut o zi din viaţă, Al vieţii tale care vine,<br />Şi soarele s-ar fi oprit Să laşi pe unde treci însemn<br />Căzut în somn de dimineaţă Că ai făcut şi tu un bine.<br /> <br /> <br /> <br />Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea<br />Şi du-te la furnică să vezi povara sa;<br />Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi;<br />Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi;<br /><br />Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi;<br />Învaţă de la ape să nu dai înapoi;<br />Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi;<br />Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi;<br />Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor;<br />Învaţă de la toate că totu-I trecător! <br /><br /><br />• Cântec: Crede în tine<br /><br /><br />Mult stimate astru auriu, De-aceea m-am hoărât,<br />Sau, mai simplu, dragă soare, Stăpân al vacanţelor şcolăreşti,<br />M-am hotărât să-ţi scriu Să te conving să o lungeşti<br />O scrisoare. Cât de cât;.<br />Nu c-aş şti să scriu cine ştie ce- Să mai stai vreo 2 luni pe loc,<br />De ortografie mă apucă frica Să rămână vara neschimbată,<br />Şi mama, când e supărată, zice Iar de-ţi va fi greu , ca o răsplată,<br />Că scriu “ mi-au” ca pisica- Iarna poţi să nu mai vii deloc.<br />Dar am aflat Oricum, iarna tu ştii doar să strici: <br />Că numai şi numai de tine Să ne moi gheţuşul, să topeşti nămeţii,<br />Depinde cu adevărat Când apari tu nu se mai poate nici <br />Vacanţa şi vara cât ţine. Să mă bulgăresc cu băieţii!<br /><br /> Sau şi mai grozav ar fi- ştii cum?-<br /> Să ţină vacanţa-acum vreo 10 ani…<br /> Pentru şcoală, iarnă, frig, oricum<br /> E destulă vreme când vom creşte mari.<br /> Sigur, tu poţi să alegi oricare<br /> Dintre căile de care eu îţi scriu,<br /> Doar să crească puţintel vacanţa mare <br /> Şi să-nceapă şcoala mai târziu!<br /><br />• Cântec:Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-85879544491604062602009-05-17T01:44:00.000-07:002009-05-17T01:44:00.000-07:00SCENETA VESELA ,,TRAISTUTA FERMECATA”
POVESTITOR...SCENETA VESELA ,,TRAISTUTA FERMECATA”<br /><br /><br />POVESTITORUL 1<br />Hai noroc si bun gasit<br />As dori sa ma prezint:<br />Eu sunt Veste, zis poveste<br />Si ca mine-n lume altul<br />Nici n-a fost si nici nu este<br /><br />Si-am adus aici cu mine<br />O traistuta inflorata<br />Si va rog luati aminte<br />Ca mai e si fermecata.<br /><br />Am aicea pentru voi<br />Basme vechi si basme noi<br />Am si fapte-adevarate<br />De prin carti si de prin lume<br />Cu migala adunate:<br />Sa vi le arat.<br />Dar cu cine-ati vrea sa-ncep?<br /><br />FETITA MICA:<br />Cum, nu stii?<br />Te rog, cu mine<br />Eu sunt fetita mamei, dulce<br />Cuminte, buna, silitoare, <br />Mami dupa mine moare!<br />Cate pozne fac , dar ea ma iarta<br />Niciodata nu ma cearta.<br />Mami spune ca sunt mica,<br />N-am experienta, nu-s voinica<br />Ca sa-i arat cat sunt de tare<br />Am spart oglinda cea mare.<br />Ca sa-i arat ca sunt voinica<br />Am tras de coada o pisica.<br />Tipa pisica-n gura mare<br />Bunica tipa si mai tare<br />Murea bunul de necaz<br />Numai mami facea haz:<br /><br />MAMA:<br />Ce-aveti cu fata, ce va face?<br />Frumoasa mamii, dati-i pace!<br /><br />FETITA MIJLOCIE:<br />Acum un an era zapada<br />Si era frig si ger cumplit.<br />Bunicul si-a lasat bocancii<br />Afara pentru vacsuit.<br />Eu, sa-l ajut. I-am dus in curte<br />Si apa am turnat in ei.<br />Ce sa va spun, minune mare,<br />Pantofii au plesnit in trei!<br />Bunicul rau s-a suparat,<br />Bunica gata sa ma bata:<br />-E rea podoaba ta de fata!<br />Si iarasi mami m-a salvat.<br />De frica, drept, eram cam uda<br />Dar tot faceam bunicii-n ciuda!<br />Cand tata a intrat pe usa<br />Scoteam chiar ochii la papusa!<br />Mamica insa-i bogatie:<br />-Fetita-i mica si nu stie…<br />Taticul, desi suparat,<br />Mi-a spus ca sunt ,,bijuterie”<br /><br />SEMAFORUL<br />Sunt semaforul, iata<br />Prin clasa am pornit<br />Si va voi spune-ndata<br />Tot ce eu am gasit<br /><br />Copii cuminti si harnici<br />Ce-au numai note mari<br />Si trec numai pe verde<br />Pai astia da scolari.<br /><br />UN COPIL<br />Sunt puisorul lui mamica<br />Si ma adora si bunica<br />Acum sunt mare, nu sunt mic<br /><br />Toti:<br />Si nu-ti plece sa-nveti nimic.<br /><br />COPILUL<br />Ca decat sa imi fac tema<br />La, la, la, la, la,la,la<br />Sau sa imi rezolv problema<br />La,la, la,la,la ,la, la<br />Mult mai bine e la joaca<br />O las pe mama s-o faca.<br /><br />IONICA<br />Eu Ionica ma numesc<br />Si-mi place sa socotesc<br />Daca-n scoala s-ar putea <br />Eu mai bine-as invata<br />Mie-mi place mult scoala<br />Mai, scoala.<br /><br />Mult mi place sa citesc<br />Sa scriu si sasocotesc<br />Mai sa cant, sa desenez<br />Sa ma joc, sa ma distrez<br />Asta-i scoala ce-o visez, <br />Mai scoala.<br /><br />POVESTITORUL<br />Traistuta inflorata<br />Traistuta fermecata<br />Mai deschide-te o data<br />Sa vedem cine ghiceste<br />Ce erou acum soseste ?<br /><br />FLUTURASUL<br />Alunita. Alunita<br /><br />ALUNITA<br />Ma vedeti, sunt tot fetita<br />Mama-mi zice Alunita<br />Tata-mi spune baietel<br />Iar bunica gandacel.<br />Nu-s prea mare, nici prea mica<br />Nu-s prea slaba, nici voinica<br />Dintr-o parte de-s privita<br />Sunt o fata potrivita<br />Si acum daca v-am spus<br />Cine sunt si cine nu-s<br />Voi ruga sa-mi dati si mie<br />Voie la o melodie<br /><br />,,La oglinda”<br /><br />Povestitorul<br />Si acum sa cautam<br />In traista noastra alt erou.<br /><br />MAZGALICI<br />Nu-i nevoie, sunt aici!<br /><br />TOTI<br />E Mazgalici! E Mazgalici!<br /><br />COPACUL I<br />Venit-a oare dupa mine?<br /><br />MAZGALICI<br />Salut, padure!<br />De cate ori aicea vin...<br /><br />COPACUL II<br />E jale mare si e chin !<br /><br />MAZGALICI<br />Talentul meu lucreaza-n plin!<br />Poftim: carbine, creta si culori<br />Cutit si cuie fel de fel<br />Sculptez, pictez de mititel.<br />La scoala, chiar in prima clasa<br />Pe banca am facut o casa.<br />Cu varf de cui... si ce frumoasa<br />Dar nu sta bine sa ma laud<br />Cu fapte vreau sa demonstrez<br />Recunoscut sunt si-n sculptura<br />V-arat indata cum lucrez.<br /><br />COPACUL I<br />Au, au, nu ma lovi!<br />MAZGALICI<br />Intai coaja sa o iau!<br /><br />COPACUL I<br />AU, au, nu ma lovi,<br />Sunt tanar, vreau sa traiesc<br />Copiii buni ma ocrotesc.<br /><br />MAZGALICI<br />Pentru talent si pentru arta<br />Nici un copac securea mea nu iarta.<br /><br />COPACUL II<br />Au, au, nu ma lovi<br />Talentul tau de sculptor mare<br />Pe orice pom e o-nsemnare<br />Cu multa arta, cu talent frumos<br />Infigi in noi cutitul pan la os.<br />Tot te-am rabdat, netrebnic Mazgalici<br />Dar la sfarsit afara de aici.<br /><br />FLUTURASUL<br />Ti-ti-vi!TI-ti-vi!<br />Bine i-ati facut, copii!<br />Voi daca sunteti talentati<br />Din scena asta INVATATI !<br /><br />POVESTITORUL<br />Si acum sa cautam<br />In traista noastra alt erou<br /><br /> INFOFOLITUL 1<br />Hapciu!Hapciu!Ma rog, ce-i asta ?<br />Inchide-ti fratilor, fereastra<br />Timpul afara si in sala<br />Se mentine neschimbat.<br />Nu e frig, e-adevarat!<br />Insa mama m-a-mbracat!<br />Spunea ea:decat racit<br />Mai bine infofolit!<br /><br />INFOFOLITUL 2<br />Dupa cum se vede bine<br />Multe nu prea am pe mine<br />Un palton si un balon<br />Jerseias, pulovaras<br />Sub hainuta camasuta<br />Cu si fara manecuta<br />Si manusi, si iar manusi<br />Caciulita,fularas<br />De matase si de lana<br />Gatului de cald sa-i tina<br />Cate sunt nici eu nu stiu<br />Spune,mama, nu-mi sta bine<br />Fara plapuma pe mine?Vreau in rand cu ei sa fiu!<br /><br /><br />INFOFOLITUL 1<br />Aoleu, ce ma fac, vere?<br />E-n scadere, e-n scadere<br />A mai coborat oleaca!<br />Mama, ,mama, vino de ma-mbraca!<br /><br />POVESTITORUL<br /><br /><br /><br />MIHAELA –of, of, te rog, Getuto, ajutor!<br /><br />GETUTA-Nu pot sa te ajut,e greu de tot<br /><br />M-of, ce ma fac ?NImeni nu poate<br /> Povara sa mi-o ia din spate<br /><br />G-Dar spune-odata, ce-ai in sac?<br /><br />M-Angajamentele pe care eu mi le-am luat!<br /><br />G- Eu n-am ce-ti face, Mihaela<br /> Tu ai promis ca faci si dregi<br /> Ce-ai semanat, acum culegi<br /><br />M-Daca mama, tata, sora<br /> Imi spun in orisice moment<br /> Ca vin mereu cu note slabe<br /> Eu mi-am luat angajament<br /> Am strans si duc acum in spate<br /> Asemenea echipament.<br /><br />G-De multe ori, la noi in clasa<br /> Si cateodata chiar si-acasa<br /> Exista-asemenea momente<br /> Cand ne luam angajamente:<br /> Sa-I ascultam pe parinti! <br /><br />M-Sa fim peste tot cuminti<br /><br />G-Sa-nvatam mereu mai bine!<br /><br />M-Ca si ea si ca si mine!<br /><br />G-In scoala fruntasi sa fim!<br /><br />M-Parintii sa ni-I iubim!<br /><br />Cantec-Eu sunt numai un copilasClaudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-13597688051306224282009-05-17T01:43:00.000-07:002009-05-17T01:43:00.000-07:00Soacra cu trei nurori
dramatizare dupa Ion Creanga...Soacra cu trei nurori<br />dramatizare dupa Ion Creanga <br />de Valentin & Alina Dincu<br /><br /><br />Personaje : <br />Povestitor <br />Soacra<br />Feciorul cel mare<br />Feciorul cel mijlociu<br />Feciorul cel mic <br />Nora cea mare<br />Nora cea mijlocie<br />Nora cea mica<br />Vecina 1<br />Vecina 2<br /><br />In curte se afla o masa cu trei scaunele, un foc mic deasupra caruia fierbe pe pirostrii intr-un tuci mic o mamaliga.<br />Soacra : Ţaţo Elviro si ţaţo Florico simt ca nu mai pot. Toata ziua numai eu fac treaba si baietii astia nu ma ajută cu nimic.<br />Ţ Elvira : - Aşa e, lele, numai matale...<br />T Florica : - Matale aduci apa, matale faci focul, matale faci cafeaua, matale o bei...<br />Ţ Elvira : - Numai mata stii cat mai patimesti...si feciorii nici vorba sa te ajute....<br />Ţ Florica : - Măcar zaharul sa ţi-l aduca...<br />T Elvira : - Auzi, lele, da’ feciorii astia ai mata, nu se mai insoara ?<br />T Florica : - Sa stii ca si eu m-am intrebat : da’ fecioriii lu’ lelea can’ s-o insura ?<br />Soacra : Nu stiu nici eu, ca daca nu le gasesc eu nevasta pe placul meu...<br />Ţ Florica : - Asa , harnica si frumoasa ca mata ?<br />Soacra : Nu cred sa gasesc chiar asa, da’ macar pe aproape...<br />Ţ Elvira : Stiu eu, lele, o fata...., leită mata...Harnica, tacuta, supusa, bogata... Ti-as mai spune eu, da acu trebuie sa plecam ca incepe un serial latino-american nou si pierdem tocmai episodu’ pilot...<br /><br />Povestitorul :<br />Soacra sta in dosul unui gard si priveste in curtea vecinilor la rufele de pe sfoara.<br />Tine o floare in dinti si se aseaza la masa pe un scaunel.<br />Feciorul cel mare varuie gardul, cel mijlociu face mamaliga iar cel mic taie lemne.<br /> (Soacra si fiii cei mari poarta haine cu motive populare, fiul cel mic este imbracat modern si are o pieptanatura gen ‘’ creasta de cocos’’.)<br /><br />Soacra :<br />-Ioane, e gata mamaliga ?<br />Ion :<br />-Gata,gata ! (aduce mamaliga)<br />Mama mie mi-ar fi cu voie sa ma insor.<br />Soacra :- Ca bine zisesi, o sa-ti gaseasca mama o fata harnica, ascultatoare si cuminte dupa chipul si asemanarea mea.<br />Ion :<br />- Bine mamico, cum zici tu.<br />Mama :<br />- Gheorghe, Ariele, haideti la masa !<br /> Faceti-va rugaciunea si mancati ce am gatit !<br />( Fiecare baiat ia cate un ou cu mamaliga)<br />Mama : <br /> -Pai mie nu-mi dati, va uitati ca-s batrana si sarmana si nu ma intrebati daca mi-e foame ?<br />( toti rup mai mult de jumatate din ou si ii dau mamei., dupa care mananca restul repede.)<br />Baiatul cel mic :<br /> -Mama, ne este sete !<br />Mama :<br /> -Gustati din paharul acesta cu vin si opriti-mi restu sa beau si eu, ca n-am avut nici un noroc pe lume. <br />Povestitorul : Dupa ce se ridica de la masa cei trei fii saruta mana mamei si pleaca la treaba ; dansa scoate sticla de la piciorul meseii si umple un pahar ; scoate cotoiul de pui din buzunar si se apuca sa manance. <br />De departe se aud vecinele+<br />Mama :<br /> -Ma duc sa-mi gasesc o nora, chiar de-as umbla sapte sate si tot nu am sa ma las…<br />(Ajunge in curtea vecinilor si priveste lucrul celor trei fete)<br />Soacra:<br /> -Imi place sortul acesta!<br />Cine a spalat rufele de pe sfoara?<br />Fata cea mare :<br /> -Eu.<br />Soacra :<br /> -Daca nu iesi din vorba mea te primesc sa-mi fii nora.<br />Fata cea mare :<br /> -Dar bine mamico, cu care dintre baieti ?<br />Soacra :<br />-Cu cel mare doar nu cu aia mici si lenesi…Dar hai mai repede ca poate te molipsesti de la lenevia si rautatea astora !<br />(Dupa ce o aduce de mana acasa i-o prezinta lui Ion)<br />Soacra :<br /> -Iata, ti-am adus mireasa, nu-i prea inalta, nici prea scunda, nici prea slaba , nici prea grasa…<br />Hai si mai plecati odata in lume la munca, ce stati si va uitati la ea ?<br /><br />Fata cea mare :<br /> -Mama soacra dar noi nu mancam ?<br />Soacra :<br /> -Barbatul tau e la munca si tu mananci ?? Il asteptam !<br />(Nora sterge de praf pantofii soacrei, ii da sa manance si-i toarna vin in pahar, apoi se apuca de maturat)<br />Tocmai vin baietii de la munca.<br />Baietii :<br /> -Mama ne este foame !<br /> -Cat ma vedeti de batrana as juca o saptamana !<br />Baietii :<br /> -Astazi am fost la sapat,<br />Ca sa avem rod bogat<br />s-avem ce pune pe masa<br />Si o viata mai frumoasa.<br />Mama :<br /> -Voi o hora stiti juca ?<br />Baiatul cel mijlociu:<br /> -As juca as tot juca <br />Da’ mi-e draga si munca.<br />Mama :<br /> -De munciti cu mestesug<br />Aveti roade din belsug.<br />Si tie am sa-ti caut mireasa, <br />Sa traim cu drag in casa !<br />Baiatul cel mijlociu :<br /> -Mama cauta-mi cu bine<br />Du-te tu si fara mine !<br />Eu ma duc sa pasc mioare <br />Prin valcele cu izvoare.<br />Mama :<br /> -Stai !<br />Cand ati fost voi la sapat ,<br />Peste tot am colindat,<br />Si iata ce ti-am adus … o nora in casa<br />Baiatul cel mijlociu :<br /> -Mama, chiar că m-ai surprins,<br />Esti asa de inspirată <br />Cum n-ai fost tu niciodata...<br />( bucuria le este umbrita de aparitia feciorului celui mic cu o tanara)<br /><br />Mama : :<br /> -Au ,au , au copilul meu !!!<br />Este oare ce vad eu_ !!!<br /> Da’ unde te-a gasit asta ?<br />Asta ţi-este, mă nevasta ?<br /><br />Baiatul cel mic : <br /> -Nici vorba ca m-a gasit!<br />Eu o luna n-am dormit.<br />Am umblat şi-am căutat, <br />Şapte sate am umblat <br />Am cernut şi am ales, <br />Pan la urma, am cules:<br />Ea este mireasa mea!<br />Soacra:<br />,, Ea este mireasa mea…,, zice soacra incet…<br />B c mic:<br />- M-am gandit sa nu te ostenesti prea tare cu atata alergat.<br />Soacra :<br /> -Tu ti-ai luat-o, tu sa traiesti cu ea !<br />Printre lacrimi : te-am crescut ca pe o floare si tu...., si tu...., tu imi faci asta ....<br /><br />( Nora cea mare ii saruta mana, cea mijlocie ii aranjeaza basmaua iar cea mica ii intoarce spatele)<br /> -Vai ce-aglomerata <br />Si ce incarcata<br />E astazi casa mea !<br />A mai venit si ea !<br />( Toti mai putin soacra au incins un joc dupa care baietii au plecat la munca) <br /><br />Soacra si-a pus un ochi in ceafa cu care le ameninta pe nurori.<br />Soacra : <br />Eu mai stau putin sa fac niste planuri de viitor că..., fara mine...<br />-Vedeti ca stiu tot ce faceti , chiar si cand dorm, pasamite acu...…<br />-Acu, ce faceti ? Mergeti unde va e chemarea ! La munca !<br />Nora cea mare(speriata) :<br /> -Vai de sufletelul nostru…Ochiul naravas al soacrei vede tot !!<br />Toate nurorile :<br /> -Bine mama o sa lucram cum stim noi mai bine !<br />Nora cea mica :<br /> -Dar bine,mamicuţă socriţă, noi nu mancam ?<br />Soacra :<br />-Barbatii nostrii muncesc si voua va arde de mancare ? Hai, la treaba !<br /><br /><br />N c mică :<br />-Dragele mele, la mine, la mamuca si la tatuca, nu prea era asa... Cand era de munca munceam toţi, can era de somn, dormeam toţi !<br />N c mijlocie :<br />- Nici sa nu mai spui cuvantul ala ca, de ne aude mamuca, e vai de noi !!!<br />N c mica :<br />- Ce cuvant ?<br />Nc mare :<br />- Adica ce face mamuca acu...<br />Nc mijl :<br />- Ala care inseamna sa pui mainile pe langa tine si sa uiti de toate...<br />- Adica sa...<br />Nc mica : <br />- Vreti sa spuneti ca baba e la cei drepti acum ?<br /><br />Nc mijl : - Daca n-am sti-o, asa ai zice...<br />Dar mamuca soacra ne vegheaza pas cu pas. Noi stim foarte bine asta. Ochiul din ceafa e pretutindeni.<br /><br />Nc mica : - Ce spuneti, suratelor? Ca baba asta care doame vede cu ardeiul ala din cefa? Va credeam mai dezghetate!<br />Nc mijl +mare ingrozite: <br />- Nu mai vorbi asa!!! Te rugam!!!<br />Nc mica:<br />- Bine, dar mie tot mie foame!<br />Nc mijl: - Draga surioara, uite niste mamaliga, niste ceapa, si ceva untura ca desert...<br />Nc mica ; - Mamaliga si ceapa eu ?<br />Nc mare : Asta a mai ramas de la barbatii nostri de ieri...<br />Nc mica : Dar carnati nu-s la afumatoare, slana nu-i in pod, branza nu-i in putina, vin nu-i in beci ? Gaini nu-s pe batatura ?<br />Nc mare+mijlocie : Ba da, da-s ale mamucai....<br />Nc mica : Pai si n-a zis mamuca ca ce-i al nostru e si-al ei ?<br /> Nc mijl : ...ba da....<br />Nc mica : Atunci, si ce-i al mamucai e si-al nostru !!!<br />Nurorile pregatesc masa, mananca si adorm langa soacra.<br /><br />Soacra :<br /> -Ia dar ce e aicea? Cine a facut jaful asta ?<br />Nora cea mare:<br /> -Mama soacra, dupa ce ai adormit, au venit in vizita parintii nostrii si i-am asezat la masa.<br />Soacra :<br /> -Cum m-ati lasat sa ma vada cuscrii dormind ?<br />Nora cea mare :<br /> -Doar aveai ardeiul, ochiul in ceafa, ai vazut totul dar nu ai vrut sa vorbesti cu parintii nostrii…<br />Soacra : Cine, eu ?...<br /> -De azi inainte, nu o sa mai aveti zile bune cu mine… ! Treceti la treaba !<br /><br /> Povestitorul : De ciuda ca i-au facut atata paguba soacra nu mai avea pic de somn. Facuse cercane, parul ii albise de tot, abia o mai duceau picioarele, dar limba tot ca de sarpe o avea.<br /><br />Nc mica : - Dragele mele surioare de suferinta, noi nu mai putem trai in casa noastra pana nu-i vom astupa gura babei.<br />Nc mare : - Stim si noi, cumnata....<br />Nc mica : - Ascultati cu luare-aminte la mine : pe la amiaza cand mamica socrita isi face somnul de frumusete, sa intram val- vartej in casa si fara sa-i lasam ragaz, tu, cumnata mai mare, s-o iei de par, s-o invarti prin toata casa, si s-o dai cat a-i pute de tare cu claia de peretele dinspre rasarit. Tu, cumnata mijlocie, , s-o iei de par, s-o invarti prin toata casa, si s-o dai cat a-i pute de tare cu claia de peretele dinspre apus. Apoi lasati pe mine s-are sa fie bine.<br /><br />Povestitorul : Fetele asteptara momentul potrivit si facura cum au planuit. Baba cazu lata la pat, cu limba umflata si cu ochii tulburi. Spre seara nurorile prinsera a boci de credeai ca s-a spart cerul, in asteptarea barbatilor.<br />Obositi de la munca acestia auzindu-le pe toate trei plangand navalira in casa .<br /><br />Bc Mare : Ce s-a intamplat ? Ce are mamuca ?<br />Nc mica : Nici noi nu stim ...<br />Bc mijl : Are pupilele dilatate...Si ce par incalcit are....<br />Bc mic : Parca ar vrea sa zica ceva !<br /> Soacra se ridica si arata cu mana srpe nc mare si spre rarsarit, cu mana spre nc mijl si spre apus si spre cea mica spre mijlocul casei...<br />Nc mica : nu pricepeti ce zice ?!<br /> -Care au fost ultimele cuvinte ale mamucai ?<br />Nora cea mica :<br /> -Mamuca pe patul de moarte a spus ca lasa casa din deal feciorului cel mare, casa din vale celui mijlociu, iar noi mezinii sa ramanem in casa batraneasca.<br />Povestitorul : Eu i-am lasat pe toti pe langa patul de moarte al soacrei. Plangeau baietii, plangeau vecinele dar, mai cu seama, plangeau nurorile...<br />Tare se minunau vecinii si o fericeau pe soacra ca are asa nurori care sa fi tinut atat la ea. Eu am plecat... De atunci, n-am mai auzit nimic despre soacra, nimic despre nurori. Pana ieri, cand am aflat ca soacra s-a facut bine, si-a deschis un salon de coafura la care si-a angajat nurorile cu care s-a impacat. <br /><br />Nu am mai vazut nurori care sa-si planga cu atata durere in suflet soacra…Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-26651083585257243972009-05-17T01:42:00.000-07:002009-05-17T01:42:00.000-07:00Bubico
...Bubico<br /> după I.L.Caragiale<br /><br /> Personaje:-povestitorul<br /> -cucoana<br /> -domnul…<br /> -conductorul<br />Povestitorul: Este ceasul nouă şi nouă minute.Peste şase minute pleacă trenul.Un domn repede-şi ia bilet,iese pe peron,aleargă la tren,<br /> urcă în vagon… Trece de colo până colo prin coridor,ca să vază în ce compartiment ar găsi un loc mai comod…Aici.<br /> O damă e singură şi fumează:cu-atât mai bine!<br /> Domnul intră şî salută ,când,ce să vezi?S-aude o mârâitură şi apare dintr-un paneraş capul unui căţel lăţos,plin de <br /> panglicuţe colorate,care lătra de mama focului. <br />Cucoana: -Bubico!Şezi mumos,mamă!<br />Domnul(cu voce joasă):-Lua-te-ar dracu de javră!<br />Povestitorul: Bubico se linişteşte,iar cucoana îl acoperă cu o păturică.Pentru că pe corridor se află pasageri,Bubico mârâie înfundat.<br />Conductorul: -Biletele,domnilor!<br />Povestitorul: Pe când conductorul perforează biletele,Bubico latră şi chelălăie disperat,smucindu-se să iasă din paneraş.<br />Cucoana: -Bubico!Şezi mumos,mamiţo!<br />Povestitorul: Conductorul pleacă,iar cucoana îşi aprinde o ţigară.Domnul se apropie de cucoană,spre a cere foc.Bubico latră <br /> deodată furios,înecându-se.<br />Cucoana: -Bubico!Şezi mumos,mamiţico!<br />Domnul(cu voce joasă):-Lovi-te-ar jigodia,potaia dracului!Antipatic şi scârbos mai eşti!<br /> (tare,către cucoană):-Frumuşel căţel aveţi!Da’ rău…!!!<br />Cucoana(către domnul):-Aş!Nu e rău!Până se învaţă cu omul…Dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este…şi deştept…!Ei,bine!E ca un om,frate!Doar<br /> că nu vorbeşte!<br /> (către căţel):-Unde-i Bubico?...Nu e Bubico!...<br />Povestitorul: Din paneraş se aude un “miorlăit” sentimental.<br />Cucoana: -Să-i dea mama băieţelului zăhărel?...Bubico!Bubi!!!(îl scoate din păturică)<br />Domnul: -Madam!Pentru Dumnezeu,ţine-l,să nu se dea la mine!!!Eu sunt nevricos şi nu ştiu ce aş fi în stare să fac…<br /> de frică,desigur!<br />Cucoana: -Vai de mine!Cum crezi dumneata?Noi suntem băieţi cuminţi şi binecrescuţi …Nu suntem mojici ca Bismark!...<br />Domnul: -Ha?<br />Cucoana: -Bismark,al ofiţerului Papadopolinii!...<br /> (către Bubico):-Cui îi place zăhărelul?Să-ţi dea mamiţica,băieţel?<br />Bubico: -Ham!Ham!<br />Povestitorul: Javra ronţăie zăhărelul,în timp ce cucoana toarnă lapte într-un pahar.<br />Cucoana: -Cui îi place lăptic?<br />Bubico: -Ham!<br />Povestitorul: Cucoana apropie paharul de botul javrei care-ncepe să lăpăie şi să lăpăie…apoi bea şi cucoana,sorbind din acelaşi pahar.<br />Domnul: -Apropo,madam!Vorbeaţi adineauri de Bismark al…<br />Cucoana: -Al ofiţerului Papadopolinii!<br />Domnul: -Ei,mă rog…ce e acest Bismark?<br />Cucoana: -Aş!!!Du-lău de curte!Era să mi-l omoare pe Bubico!Să vezi:Papadopolina are o căţeluşă tare frumuşică,Zambilica!<br /> Iar dumnealui(arată către Bubico şi face din ochi),curte te-ri-bi-lă!<br /> (către căţel):-Craiule!<br /> (către domnul):-Dobitoaca de servitoare n-a avut grijă de el,deşî i-am spus:”Bagă de seamă,să nu-l rupă Bismark!!!”.Eu nu <br /> ştiu ce făceam prin casă,cândauz nişte chelălăituri grozave…Ţip:”Bubico!Bubico!Unde e băiatul?”…<br /> Alerg…şi ce să vezi?Mi-l aducea dobitoaca pe braţe…tăvălit,leşinat şi moale ca o cârpă…Uh!Ce-am pătimit…<br /> numai eu ştiu…Două săptămâni a zăcut…Am adus şi doftor…<br /> (către căţel):-Mai merge la Zambilica băiatul? <br />Povestitorul: Javra sare din păturele şi s-apropie de domnul.<br />Domnul(ridicând picioarele):-Cucoană!Îţi spusei doar că sunt nevricos…Să nu se dea la mine!!!<br />Cucoana: -Nu,frate!Vrea să se-mprietenească:numaidecât simte pe cel care-l iubeşte!...<br />Domnul(cu voce prefăcută):-A!Vrea să ne-mprietenim?Bravo!<br /> (apropiind o bomboană de botul căţelului):-Cuţu,cuţu!Bubico,băiatul!Bubi!!!...<br />Povestitorul: Javra,sfioasă,s-apropie,ia bombonul şi-ncepe să-l clefăie.<br />Cucoana: -Vezi că v-aţi împrietenit!<br />Povestitorul: Bubico sare în braţe la domnul şi-ncepe să-l lingă pa faţă,iar doedată…începe să urle sinistru!<br />Domnul(scârbit,cu voce joasă):-Bubico,vedea-te-aş mănuşi!<br /> (către cucoană,tare):-Doamnă!Rău faceţi că-l ţineţi la aşa căldură:…poate să turbeze!!!<br />Povestitorul: Zicând acestea,domnul deschide fereastra vagonului ,în timp ce potaia bâţâia din coadă şi scotea limba,bucuroasă foarte<br /> de aerul rece.<br />Cucoana: -Să nu-l scapi pe fereastră!Pentru Dum…<br />Povestitorul: Dar n-apucă cucoana să termine de zis,că Bubico a şî dispărut în neagra noapte,zburând probabil înapoi la Zambilica…<br />Domnul(prezentând cucoanei mâinile goale):-Doamnă!?...<br />Cucoana(răcnind): -Ah!!!...(apoi leşină)<br />Povestitorul: Pe când,în îngrămădeala aceea,cucoana se caină şî jeleşte,domnul îşi ia pălăria şi bastonul şî dă să plece.<br />Domnul(aplecat spre urechea cucoanei):-Cucoană!Eu l-am aruncat,mânca-i-ai coada!Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-9682309225609102692009-05-17T01:41:00.000-07:002009-05-17T01:41:00.000-07:00ALBA CA ZAPADA
-povestitori
-Alba ca Zapada
-re...ALBA CA ZAPADA <br /><br />-povestitori <br />-Alba ca Zapada<br />-regele<br />-vanatorul<br />-piticii<br />-domnitele<br />-oglinda<br />-imparateasa<br />-printul<br /><br />POVESTITORII:<br /> <br />A fost odata ca niciodata<br />Intr-o tara-ndepartata<br />Un palat ca in povesti,<br />Cu steaguri mari, imparatesti<br />Si domnite la feresti.<br /><br />A fost o dulce-mparateasa<br />Ce, sprijinita la fereastra,<br />Broda cu firul si cu gandul,<br />Care-i inconjura pamantul;<br />Visa o fata intre fete<br />Cu negru de-abanos in plete<br />Cu pielea alba ca zapada<br />Cu buza roza ca pomada.<br /><br />Si visul ei se-adeveri.<br />Cand anul fu de se-mplini<br />Si-asa, cum din povesti se stie,<br />E scurta orice bucurie.<br />Si jalea vine, nu se lasa,<br />Vine-n palat la-mparateasa...<br />Aceasta moare si-n palat <br />Un an de doliu s-a lasat.<br /><br />Alba ca Zapada crestea,<br />Din visul mamei se-ntrupa:<br />Frumoasa fata-ntre craiese,<br />Cu nume mandru de printese<br />O lume-ntreaga ii spunea<br />Ca ea nu este nimenea.<br /><br /><br />Dar imparatul, ca-mparat,<br />Curand, din nou, s-a insurat.<br />Cu o frumoasa-mparateasa<br />Cu chip curat, cu strai ales,<br />Cu suflet negru, ne-nteles, <br />Cu inima de vrajitoare<br />Ce ar dori ca ea sub soare<br />Sa fie fara-asemanare.<br /><br /> Se deschide cortina; imparateasa sta pe tron iar domnitele danseaza in jurul ei.<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Din dans, domnite, va opriti,<br />Si chipul meu sa il priviti.<br />Imi dati si-oglinda fermecata<br />Ca sa privesc in ea indata.<br /><br />Oglinda, oglinjoara,<br />Cine-i cea mai frumoasa din tara?<br /><br />OGLINDA:<br /><br />Regina mea, frumoasa esti<br />Ca soarele din zori de zi;<br />Dar Alba ca Zapada<br />Te-ntrece de mii si mii de ori.<br /><br />IMPARATEASA- se ridica:<br /><br />Minti, oglinda blestemata<br />Ca nu e in tara toata<br />Faptura mai minunata<br />Ca a ta imparateasa.<br /><br />Spuneti, domnitele mele,<br />Cine-i mandra intre stele?<br />Cine e cea mai frumoasa,<br />Cine e cea mai aleasa?<br /><br />DOMNITELE:<br /><br />Stai si nu te supara,<br />Asculta si vorba mea,<br />Nimenea in lumea mare,<br />Mai frumoase maini nu are.<br /><br />Parul tau e minunat<br />Cand e proaspat pieptanat.<br /><br />Inima ti-e generoasa<br />Cum e tara mea frumoasa.<br /><br />Chipul tau e maiestuos,<br />cum sa nu fie frumos?<br />Hai, nu mai sta suparata<br />Intra-n joc cu noi, indata!<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Adevar graiti, domnite?<br />Voi juca si voi canta,<br />Dup-aceea pe oglinda<br />Iarasi o voi intreba:<br /><br />Oglinda, oglinjoara<br />Cine-i cea mai frumoasa din tara?<br /><br />OGLINDA:<br /><br />Frumoasa esti regina mea,<br />Ca cea mai mandra floare,<br />Dar Alba ca Zapada<br />E mai incantatoare.<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Ce spui? Dar e ingrozitor,<br />Sariti, sariti,<br />Simt c-am sa mor!<br /><br />Dar bine, scumpa oglinjoara<br />Voi dovedi ca-n asta seara<br />Ca o stapana, poruncesc<br />Si toti sa faca cum doresc.<br />Si, ca dovada, va spun, iata<br />Sa vina vanatoru-ndata!<br /><br />VANATORUL:<br /><br />Care e porunca, fiinta luminata?<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Porunca este ca indata,<br />In noaptea cea intunecata,<br />Pe Alba ca Zapada sa o duci<br />In mijlocul padurii vechi de nuci<br />Si s-o omori, ca sa fiu iara<br />Cea mai frumoasa-n asta tara!<br /><br />VANATORUL:<br /><br />Dar fie-ti mila, vitrega fiinta<br />Asa ceva e fara-ngaduinta!<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Porunca mea sa fie<br />Dusa la-mplinire<br />Cu multa prisosinta.<br />Iara, ca dovada-ntreaga<br />De buna ta credinta,<br />Inima printesei<br />Adu-o-mparatesei!<br /><br /> Se lasa cortina si in fata ei apare vanatorul cu Alba ca Zapada.<br /><br />VANATORUL:<br /><br />Te du-n padure, fata mea,<br />Sa te ucid nu voi putea,<br />Mi-e mila de-al tau chip frumos<br />Si vreau sa-ti fiu de folos :<br />Mergi in padure, unde-i vrea,<br />Palatul nu-l mai cauta.<br /><br />Ramai cu bine, fata mea,<br />Te du de-acuma, nu mai sta!<br /><br />POVESTITOR :<br /><br />Singura si parasita,<br />In padurea nesfarsita<br />Biata fata alerga<br />Adapost spre-a cauta.<br />Iata ca spre amurgit,<br />O casuta a zarit;<br />Chipul ei s-a luminat<br />Si spre casa s-a-ndreptat.<br /><br /> Se deschide cortina....<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Ce mirare, ce-ntamplare,<br />Cine sta aicea oare?<br />In casuta cea curata<br />Din poiana minunata?<br /><br />Este cineva aici?<br /><br />Doamne cat sunt de micute<br />Aceste linguri si cescute!<br />Sapte sunt la numar toate,<br />N-am de cine ma ruga<br />Ca sa-mi dea cate ceva.<br />Din zori de zi am umblat<br />Dar mancare n-am aflat<br />Putin lapte o sa iau...<br />Apa din pahar sa iau...<br />Sa ma culc doar un picut<br />Pe acest frumos patut.<br /><br />POVESTITOR :<br /><br />Dormi usor, frumoasa fata...<br />Si asa cum e-n poveste<br />Inainte mult mai este...<br />Iata, vin, cantand in cor,<br />Dupa ziua cu mult spor<br />Sapte oameni, mititei,<br />Vin piticii voinicei!<br /><br /> Vin piticii cantand:<br /><br />Venim, venim, spre casa ne grabim<br />Cu drag si spor noi am lucrat<br />Din zori pana-n serat!<br /><br />PITIC 1: Pe-al meu scaun minunat<br /> Cineva strain a stat!<br /><br />PITIC 2: Si la farfuria mea<br /> Parc-a umblat cineva!<br /><br />PITIC 3: Painea cine mi-a imbucat?<br /><br />PITIC 4: Marul cine mi-a muscat?<br /><br />PITIC 5: Chiar si furculita mea,<br /> Nu mai e la loc asa!<br /><br />PITIC 6: Lapte nu mai e-n pahar...<br /> E un hot pe-aici..... e clar!<br /><br />PITIC 7: Chiar si cu cutitul meu<br /> A umblat.... v-o spun drept eu!<br /><br />TOTI PITICII:<br /><br />Cineva ne-a vizitat<br />Cine oare? Cin’ sa fie?<br /><br /> Se duc langa pat:<br /><br />PITIC 1:<br /><br />Raspunsul la intrebare<br />Sa fie acesta oare?<br /><br />PITIC 2:<br /><br />E o fata minunata<br />Dulce si nevinovata!<br /><br /> Fata se ridica:<br /><br />PITIC 3:<br /><br />Cine esti, fata frumoasa?<br />Cum ai ajuns in asta casa?<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Iertati-ma de v-am gresit<br />Dar soarta rea, ea m-a gonit...<br />Si vitrega regina, mama mea,<br />Ce- a vrut sa ma omoare, piaza rea,<br />Ea este tare manioasa<br />Ca sunt mult, cu mult mai frumoasa!<br /><br />PITIC 4:<br /><br />Te-am ruga, ramai la noi,<br />Fii a noastra surioara!<br />Maturi, speli si-arunci gunoi,<br />De cu ziua pana-n seara.<br />Noi, cu drag, in zori pornim<br />Muntii sa ii scormonim,<br />Tu ramai sa ne astepti <br />Mancare sa pregatesti.<br /><br />PITIC 5:<br /><br />Dar ai grija, te fereste<br />De strini, de oameni rai,<br />De urata vrajitoare,<br />Care vrea sa te omoare...<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Ma-nvoiesc sa stau aici<br />In casuta cu pitici.<br /><br /> Piticii canta si danseaza in jujurul ei:<br /><br />Aiho, aiho, suntem pitici misto<br />Avem si haine si papuci<br />Si nasul plin de muci!<br />POVESTITORI:<br /><br />Departe-n vale, la palat,<br />Vitrega mama, piaza rea,<br />Priveste in oglinda sa.<br />Si vede ca se-ascunde-n munti<br />La piticii cei carunti,<br />Frumoasa Alba ca Zapada.<br /><br />“Netrebnica! Sa moara!” spune ea<br />Si-ndata-n oala plamadi <br />Un mar frumos, cum nu era,<br />Un altul, dar il otrvi,<br />Si haine rele isi croi<br />De biata baba precupeata.<br />Si o porni de dimineata<br />Sa treaca peste 7 munti<br />La piticii cei carunti.<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Buna ziua, precupeata,<br />Unde mergi de dimineata?<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Merg cu mere dulci la piata<br />Nu vrei unul mai gustos<br />Uite, asta-i mai frumos!<br /><br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Multumesc, dar nu primesc,<br />Mergi in pace iti doresc!<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Dar nu-ti fie teama, fata,<br />Uite, maru-l tai indata,<br />O parte mie, una tie,<br />Doar de bine sa ne fie!<br />( taie marul in doua )<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Bine baba-ti multumesc,<br />Bani eu nu am sa-ti platesc!<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />Bunatatea-ti rasplatesc<br />Marul cand iti daruiesc.<br /><br /> Alba ca Zapada musca din mar si cade jos.<br /><br />IMPARATEASA:<br /><br />HA, ha, ha, te-am pacalit!<br />Marul era otravit!<br />Cu tine s-a ispravit <br />Ha, ha, ha, am reusit!<br /><br />Oglinda, oglinjoara,<br />Cine-i mai frumoasa-n tara?<br /><br />OGLINDA:<br /><br />Acum doar tu esti cea ramasa<br />Si-n tara esti cea mai frumoasa!<br /><br /><br /> Imparateasa iese. Intra piticii cantand:<br /><br />PITIC 1:<br /><br />Se pare ca iubita floare<br />Rapusa e de vrajitoare,<br />S-o plangem fara de-ncetare.<br /><br /> Apare printul:<br /><br />PRINTUL:<br /><br />Suspin si plans am auzit<br />Spre vale cand eu am pornit.<br />As vrea cu drag sa va ajut.<br /><br />PITICII:<br /><br />Ajuta-ne de vei putea!<br /><br />PRINTUL:<br /><br />Piticilor, eu v-as ruga,<br />Sa nu fiti rai si tare-as vrea,<br />S-o duc pe fata-n tara mea!<br /><br /> O ridica pe Alba ca Zapada:<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />Doamne, ce mi s-a-ntamplat?<br />Un vis rau oare-am visat?<br />Din marul babei am muscat<br />Si-apoi, pe data-am lesinat.<br /><br />PITICII :<br /><br />Ce bine e ca te-ai trezit !<br /><br />PRINTUL:<br /><br />Frumusetea ta sub soare<br />Este fara asemanare,<br />Inima toata mi-a furat<br />Glasul tau cel minunat!<br />Te-as ruga , cu bucurie,<br />Ca sa fii a mea sotie;<br />La mine-n tara cea frumoasa<br />Sa fii mandra-mparateasa.<br /><br />ALBA CA ZAPADA:<br /><br />E minunat ce spui, iti multumesc,<br />Dar pe pitici nu pot sa-i parasesc!<br /><br />PRINTUL:<br /><br />Veniti si voi cu dansa-n tara mea<br />Si inima de bucurie-mi va canta!<br /><br />PITICUL 2:<br /><br />Ai dreptate, imparate,<br />Mergem cu tine departe<br />Si asa toti vom scapa<br />De regina asta rea.<br /><br /> Se incinge o hora cu toate personajele.<br /><br />POVESTITORI:<br /><br />Si-n vremea cand s-au cununat,<br />S-a-ntins poporul adunat<br />Sa joace-n drum dupa tilinci<br />Cu zurgalaii la opinci<br />Ca-n port de sat.<br /><br />Iar la ospat un rau de vin,<br />Mai un hotar, tot a fost plin<br />De mese si de oaspeti rari<br />Tot crai si tot craiese mari,<br />Alaturea cu ghiverari<br />De neam strain.<br /><br />A fost atata chin si cant,<br />Cum nu s-a pomenit cuvant<br />Si soarele mirat, sta-n loc,<br />Ca l-a ajuns si-acest noroc<br />Sa vada el atata joc<br />Pe-acest pamant.<br /><br />Regina mea cand auzi,<br />De ciuda, asa se urati,<br />Si se-ndoi si se poci<br />Si-n lumea larga ea fugi. <br /> <br />POVESTEA SPUNE, DAR SPUN SI EU<br />CA “BINELE INVINGE ORICE RAU”Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-25871285605823983472009-05-17T01:37:00.001-07:002009-05-17T01:37:00.001-07:00ANOTIMPURILE
Un copil: Bine ati venit, dragi in...ANOTIMPURILE<br /><br /><br />Un copil: Bine ati venit, dragi invitati,<br /> La carnaval, sa va distrati !<br /> Noi rolurile-am invatat,<br /> Si ce frumos ne-am costumat !<br /> Vedeti, noi am adus aici<br /> Batranul An intre pitici !<br /><br />Batranul An: Priviti ! Eu sunt mosneagul An,<br /> Eu sunt ca vremea de batran<br /> Si plec in lume, nu raman.<br /> Voi ma gasiti in orice loc<br /> In aer, pe pamant si-n foc<br /> Si am venit azi printre voi,<br /> Cu vorbe bune, ganduri noi !<br /> Pamantul eu il stapanesc<br /> Nu prea mult si-mbatranesc,<br /> Altul in locul meu vine <br /> Pentru 365 de zile.<br /> Dar cand patru ani se leaga,<br /> Mai intarzii o zi-ntreaga.<br /> Cine-s?<br /><br />Copilul : Esti anul care stapaneste acum pamantul.<br /><br />Batranul An: Bravo,bine ai raspuns<br /> Dar cu asta nu-i de-ajuns<br /> Eu am 2 copile care ma insotesc de cand sosesc pe pamant si pana vine altul<br /> si-mi ia locul. Ele sunt noaptea si ziua. Cum fac ele de nu se cearta?<br /><br />Copilul: Cand ziua e mai lunga, Noaptea se scurteaza, iar cand noaptea se lungeste, orele<br /> de lumina se imputineaza.Adunate, impreuna ele stapanesc pamantul tot cate 24<br /> de ore.<br /><br />Batranul An: Mai, dar voi nu pareti a fi scolari ci de-a dreptul studenti ! <br /> Vreti sa va indeplinesc o dorinta?<br /><br />Copilul: Da, sa ne arati pe celelalte fiice ale tale.<br /><br />Batranul An: Bine, vi le arat, dar numai daca imi raspundeti la 3 intrebari pregatitoare.<br /> Cate anotimpuri are anul ? <br /><br />Copilul: Anul are 4 anotimpuri.<br /><br />Batranul An: Bun, acum a doua intrebare.<br /> Cate luni sunt intr-un an ?<br /><br />Copilul: Intr-un an sunt 12 luni. <br /><br />Batranul An: Bun si acest raspuns.Iata si a treia intrebare.<br /> Cate saptamani sunt intr-un an ?<br /><br />Copilul: Intr-un an sunt 52 de saptamani.<br /><br />Batranul An: Bravo voua, studentilor ! Am stiut ca voi sunteti niste copii pregatiti.<br /> Atunci o sa va prezint pe cele 4 fiice ale mele.<br /><br />Primavara: Iata-ma la voi<br /> Am sosit si-s bucuroasa<br /> Ca aduc vreme frumoasa <br /> Flori si fluturi si verdeata<br /> Si trezesc totul la viata. <br /> Hai copile pe campii<br /> Sa fugim sa prindem fluturi<br /> Galbenelor papadii<br /> Palaria sa le-o scuturi.<br /> Si-au venit din sud zburand<br /> Pasarile rand pe rand<br /> Cu dor mare construind.<br /> Din pamant rasar curate<br /> Toate cele semanate<br /> Sculati flori minunate<br /> Sub zapada ingropate<br /> Reveniti din nou la viata<br /> De sub stratul gros de gheata.<br /><br />Ghiocelul: Eu sunt alb si mititel<br /> Si ma cheama ghiocel<br /> De cum vine faurar<br /> Sub zapada chiar rasar<br /> Si cu clopotu-mi ceresc<br /> Toate florile trezesc <br /> Cling,cling,cling.<br /> Sunt mica si plapanda floare<br /> Dar infrunt iarna si gerul<br /> Si chem razele de soare.<br /> Hai copii la joaca acum, <br /> Zburdati veseli pe afara<br /> C-a venit din nou in tara<br /> Mult dorita primavara !<br /><br />Fluturasul: Eu sunt zglobiul fluturas<br /> Ce zbor mereu din floare-n floare<br /> Sunt mititel si chiar poznas<br /> Si dau mereu din aripioare<br /> De n-ar fi fost frumoasa zana<br /> Noi muream pe sub tarana.<br /> Noi, fluturii nu intarziem<br /> Pe campii, printre flori se zburam<br /> Si-ale noastre aripi minunate<br /> Par cu vopsele-ncondeiate.<br /><br />Vara: Eu sunt vara calduroasa<br /> Si sunt tare bucuroasa<br /> Caci cu fratiorul soare<br /> Luminez peste ogoare<br /> Mandre spicele de grau<br /> Cresc inalte pan` la brau<br /> Si cand eu sosesc, se stie<br /> Merg copii-n colonie<br /> Cu firea mea cea arzatoare<br /> Sosit-am iarasi inapoi<br /> Cu cantec de privighetoare<br /> Cirese bune dar si flori !<br /><br />Soarele: Sunt mandru Soare Imparat<br /> Intreaga iarna-am cautat<br /> Iarba cu flori si fluturasi<br /> Pentru voi dragi copilasi<br /><br />Furnica: Eu sunt harnica furnica<br /> Ce pe arsita, caldura<br /> Strang bucate pentru gura<br /> Si in miezul cald de vara<br /> Pun bucatele-n camara<br /><br />Greierele: Cri, cri, cri,<br /> Ce bine-mi pare<br /> Ca-i frumos si ca e soare<br /> Sa-mi strunesc chitara mea<br /> Ca sa cant frumos cu ea<br /> Iar pe tine draga vara<br /> Te-as ruga nu mai pleca.<br /><br />Toamna: Am lucrat din zori in seara<br /> Eu s-aduc roade multe-n tara<br /> Zarzavaturi si bucate<br /> Mere, pere in panere<br /> Prune bune si alune<br /> Si gutui amarui<br /> Cu puf galben ca de pui.<br /> Cateodata sunt mahnita<br /> C-am adus vanturi si ploi<br /> Si-am lasat copacii goi .<br /> Cosurile s-au umplut<br /> Chiar si mustul s-a facut<br /> Dupa munca de-asta-vara<br /> A venit belsugu-n tara!<br /><br />Greierele: Cri,cri,cri, toamna gri<br /> Nu credeam c-o sa mai vii<br /> Inainte de Craciun<br /> Ca puteam si eu s-adun<br /> O graunta cat de mica<br /> Sa nu mai cer imprumut<br /> La vecina mea furnica<br /> Fiindca nu-mi da niciodata<br /> Si-apoi umple lumea toata<br /> Ca m-am dus si i-am cerut…<br /> Cri,cri,cri toamna gri<br /> Tare-s mic si necajit.<br /><br />Batranul An: Ei,acum va pregatiti<br /> In paltoane va-nveliti<br /> Ca vine iarna cea grea<br /> A patra fiica a mea.<br /><br />Iarna: Iarna sunt si am venit<br /> Cu stelute-n frunte<br /> Zapada am presarat<br /> Sus,in varf de munte!<br /> Mi-am luat manta de vant<br /> Si-am pornit azi pe pamant<br /> Incruntata,inghetata<br /> Cu o inima de piatra.<br /> Am cercei de turturi grei<br /> Si dansez mult pe polei<br /> M-am pudrat cu promoroaca<br /> Lacu-am inghetat indata.<br /><br />Fulgerul: Ce frumos in zare, ninge pe carare<br /> Trecem prin ninsori cu obraji bujori<br /> Si din bulgarasi ridicam oras<br /> Mandru-n el sa sada Omul de Zapada.<br /><br />Batranul An: Dragi copii, ati cunoscut anotimpurile toate<br /> Dar sa fie unul vesnic in tot anul nu se poate.<br /><br />Copilul: Noi pe toate le iubim si pe toate le dorim<br /> Primavara cand soseste, toata tara infloreste<br /> Vara e folositoare, coace graul pe ogoare<br /> Toamna incarcata vine cu livezile ei pline<br /> Iara iarna, draga mea vine cu covor de nea.<br /><br />Batranul An: Toti copii sa-nteleaga<br /> Pentru lumea muncitoare<br /> Toate sunt folositoare.<br /> Insa fara om nimic nu se poate infaptui!<br /> Eu am plecat, dar nu uitati<br /> Din toate voi sa invatati<br /> Caci anotimpul vine, trece<br /> Si viata noastra se petrece!<br /> <br /><br />Se pot introduce si cantece la fiecare anotimp. Versuri si negative puteti gasi la adresa : www.karaoke.3x.roClaudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-32052806991974893042009-05-17T01:37:00.000-07:002009-05-17T01:37:00.000-07:00Scenetă – Carnavalul vesel
Personajele:
Prezentat...Scenetă – Carnavalul vesel<br /><br />Personajele:<br />Prezentatorul <br />Piticul<br />Albă ca Zăpada<br />Împărăteasa (mama vitregă)<br />Moşul<br />Baba<br />Cocoşul<br />Găinuşa<br />Vulpea<br />Ursul<br />Lupul<br />Ieduţul<br />Iepuraşul<br />Vânătorul<br />Motanul încălţat<br />Căţelul<br />Harap-Alb<br />Flămânzilă<br />Prâslea cel Voinic<br />Ileana Cosânzeana<br /><br /> Decor: Scena este împodobită de sărbătoare: ghirlande, lampioane, pom de Crăciun împodobit cu lumânări, artificii, globuri, jucării etc. costumaţia copiilor, conform rolului asumat, va fi creată după fantezia fiecărui cadru didactic.<br /><br />Prezentatorul: Astăzi este o zi mare,<br />De aceea v-am poftit!<br />Astăzi vom da o serbare<br />Şi cu toţii ne-am gătit!<br />Tare mult am mai muncit,<br />De toate am pregătit.<br />Vom cânta şi vom dansa,<br />Cu toţii ne vom distra.<br />Sărbătoarea să pornească<br />Şi actorii să sosească!<br />În zbor, furiş, sau în galop,<br />Să intre măştile: hop, hop!<br /><br /> Copiii costumaţi intră, alergând, dau roată scenei şi se aşează în semicerc. Ei cântă, pe melodia „Gingle bells” următorul refren:<br /><br />Toţi: Carnaval, carnaval, vesel carnaval,<br />Oaspeţi mulţi, oaspeţi dragi au sosit la bal.<br />Au sosit mămici, au sosit tătici,<br />Au sosit bunici, vai, ce de bunici!<br />Toţi să ne privească, să se-nveselească,<br />De cum vom cânta şi cum vom dansa<br /> Carnaval, carnaval, vesel carnaval,<br /> Oaspeţi mulţi, oaspeţi dragi au sosit la bal!<br /><br />Piticul: Am sosit, eu, cel mai mic,<br />Vă salut, sunt Nic-Pitic!<br />Am o rugăminte mare:<br />Să-mi răspundeţi la-ntrebare:<br />Voi mai creşte şi eu mare?<br />Fiindcă nu prea am răbdare.<br />Vreau să cresc, să fiu voinic,<br />Să n-am teamă de nimic.<br />Pân' atunci vă las cu bine,<br />Pân' la anul care vine!<br /><br />Albă ca Zăpada: Eu sunt Albă ca Zăpada,<br />Cum am terminat cu treaba<br />În căsuţa cu pitici,<br />M-am grăbit să vin aici.<br />Să v-aduc o cingătoare,<br />S-o purtaţi la sărbătoare.<br />Şi-un pieptene aurit<br />Să v-ajute la gătit.<br />Mere coapte, roşioare,<br />Bune, neotrăvitoare.<br />Pe toate le dăruiesc<br />La toţi cei ce mă iubesc.<br /><br />Împărăteasa (mama vitregă): Port cu mine-o oglinjoară<br />Şi-o întreb seară de seară:<br />Sunt tot eu cea mai frumoasă,<br />Sau e alta mai aleasă?<br />Am băgat bine de seamă<br />Că dacă mă uit în sală<br />Văd măicuţe zâmbitoare,<br />Frumoase, rupte din soare,<br />Ce nu sunt invidioase<br />Pe fetiţele frumoase.<br />Fata mamii zâmbitoare,<br />Ca zăpada albă floare,<br />Aş vrea să mă poţi ierta<br />Pentru cât am fost de rea!<br /><br />Alba ca Zăpada (o ia de mână, fericită): Am o mamă iubitoare,<br /> Şi eu pot fi iertătoare!<br /><br />Moşul (vine împreună cu baba): Frunzuliţă flori mărunte,<br />Coborâi eu de pe munte,<br />Să vă spun că baba mea<br />Cea zgârcită şi cea rea,<br />Ouă nu voia să-mi dea<br />Şi de rău mă sfătuia:<br />Pe cocoşul ce-l iubesc<br />Mă punea să îl gonesc.<br />Să rămân şi fără el,<br />Sărăcuţul cocoşel.<br />Şi-am venit acum colea<br />S-o întreb pe baba mea:<br />Babo, femeie haină,<br />Cum îţi e fără găină?<br /><br />Baba (ţâfnoasă): Sărăcuţul de moşneag,<br />Eu nu zic că nu mi-e drag.<br />Dar acum să-l cinstesc?!!<br />Oul ştiu să-l preţuiesc.<br />Ochiuri azi din cinci făcui,<br />Nu-ţi dau, pune-ţi pofta-n cui!<br />Acum, dac-am fost haină<br />Şi-am rămas fără găină,<br />Iaca, vin la tine-n prag,<br />Să te rog, moşule drag,<br />Dacă vrei să mă ajuţi<br />Să îmi dai câţiva bănuţi!<br /><br />Moşul: Pune-ţi pofta-n cui mai bine,<br /> Sunt şi eu zgârcit ca tine!<br /><br />Cocoşul (soseşte la braţ cu găinuşa): Cucurigu, ia sculaţi,<br />Voi părinţi şi voi moţaţi,<br />Că vin sărbătorile<br />Şi sosesc urările!<br />Cucurigu, ce mai viaţă,<br />Când te scoli de dimineaţă!<br />Hai, deschideţi porţile,<br />Că sosesc colindele!<br />Haide, dragă moşulică,<br />Aşterne o păturică.<br />Cucurigu, boieri mari,<br />Am punguţa cu doi bani!<br /><br />Găinuşa: Ouă multe ştiu să fac<br />Babii nu-i mai sunt pe plac.<br />Şi-am să plec la cocoşel,<br />Că-i isteţ şi frumuşel.<br />Cot-codac, bun moşneag,<br />Tu eşti stăpânul meu drag!<br />O las pe zgârcita babă<br />Şi la tine vin degrabă.<br />De dragul cocoşului<br />Vin în curtea moşului.<br /><br />Vulpea: Vai, ce greu e să fii vulpe,<br />Că toţi mă vorbesc de rău.<br />Spun că-s hoaţă, că-s vicleană,<br />Ori că mint şi-mi pare rău.<br />Eu găinile moţate,<br />Le invit la mine toate,<br />Le servesc, le omenesc<br />Şi-n cuptor le rumenesc.<br />De mă credeţi pe cuvânt,<br />Vă voi vizita pe rând.<br />Vă număr găinile<br />Şi-mi umplu cămările.<br />Doar trebuie şi eu s-adun<br />O masă bună de Crăciun!<br /><br />Ursul: Eu trăiesc tot în pădure.<br />Mă hrănesc cu fragi şi mure.<br />Odată, m-am păcălit,<br />Borş de peşte am poftit;<br />Şi-n loc de peşte, coada mea<br />Mi s-a rupt, mare belea!<br />Pe vulpea rea şi vicleană<br />Aş vrea s-o jupoi de blană.<br />Şi-a bătut de mine joc,<br />Coada n-a crescut la loc.<br />Şi-i rog pe copii acum<br />Să-l roage pe Moşul bun<br />Să-mi aducă-o coadă-n dar<br />Să fiu mândru şi eu iar!<br /><br />Lupul: Hau, hau, hau şi bună seara,<br />Am sosit cu sănioara,<br />Să vă-ntreb dacă, cumva,<br />V-am supărat cu ceva!?<br />Pe Scufiţă am mâncat<br />Dar, parol, m-am operat!<br />Iezii, vai, i-am înghiţit,<br />Însă ce-am mai pătimit!<br />Dac-o merge tot aşa,<br />Văleleu de blana mea!<br />Intr-un postul de Crăciun,<br />Pe toţi lupii îi adun<br />Şi-n şedinţ-o să le spun:<br />Carnea nu e de consum!<br />De-acum să v-alimentaţi<br />Doar cu iarbă, dragi confraţi!<br /><br />Ieduţul: Sunt ieduţul cel mai mic,<br />Dar am mai crescut un pic!<br />Fiindcă eu am ascultat,<br />De necazuri am scăpat.<br />Ascult pe mama mea mereu<br />Că nu mă-nvaţă de rău.<br />Fraţii mei n-au fost cuminţi,<br />N-au ascultat pe părinţi.<br />La uşă drumul au dat<br />Lupul lacom i-a mâncat.<br />De mai sunt copii ca mine,<br />Le urez numai de bine.<br />Să crească mari, sănătoşi,<br />Tot ca mine de frumoşi!<br /><br />Iepuraşul: Ţupa-ţup şi hop-aşa!<br />Am sosit şi eu colea.<br />Să v-anunţ victorios<br />Că eu nu mai sunt fricos.<br />Am fost şi m-am antrenat<br />Şi karate-am învăţat.<br />Cine are-acum curajul <br />Să se lupte cu nănaşul?<br />(Copiii strigă: Lupul! Lupul!)<br />Aţi văzut cumva vreun lup?<br />Eu am treabă, mă cam duc!<br />Fuga este ruşinoasă,<br />Dar e foarte sănătoasă!<br /><br />Vânătorul: Sunt un mare vânător!<br />Pe cei răi împuşc de zor.<br />Pe lupul cel fioros, <br />Pe ursul morocănos,<br />Şi pe vulpea cea vicleană,<br />Apoi o jupoi de blană.<br />Copii, nu mai alergaţi,<br />Peste tot nu vă jucaţi,<br />Fiindcă eu cu puşca mea,<br />Nu am cum vă apăra<br />De cei lacomi şi cei răi,<br />De necazuri şi nevoi.<br />Să-i ascultaţi pe părinţi<br />Şi să fiţi mereu cuminţi.<br /><br />Motanul încălţat: Cât în lume-ai căuta,<br />Nicăieri nu vei afla<br />Un motan de seama mea,<br />Cu ochi verzi ca de mărgea.<br />Sunt isteţ, nevoie mare,<br />Şi am cizme la picioare.<br />După şoareci nu alerg,<br />La petreceri doar mai merg.<br />Pe stăpân l-am ajutat<br />Şi-acum trăiesc la palat.<br />Fiindcă-n viaţă reuşeşte <br />Doar acela ce gândeşte!<br /><br />Căţelul: Azi sunt tare mânios:<br />Nu găsesc un os de ros!<br />Peste tot am căutat,<br />Nimeni nu mi-a aruncat.<br />Stau să mă gândesc mai bine:<br />Dacă merg pe la vecine<br />La găinile moţate<br />Şi-mi aleg pe căutate<br />Ouă proaspete şi moi<br />Cam ce-aţi zice, oare, voi?<br />Spuneţi că nu mai ţin minte<br />C-am mâncat un ou fierbinte?<br />Eu vă spun: nu mai speraţi<br />Pe căţel să-l speriaţi!<br />Pe-o aşa foamete mare<br />Orice-i bun pentru mâncare!<br /><br />Harap-Alb: Sunt fecior de împărat<br />Şi mă cheamă Harap-Alb!<br />Am sosit pe-un cal zburând<br />Ca să vă salut pe rând.<br />Mai întâi v-aş întreba:<br />E vreun spân pe vreundeva?<br />Să-i rad barba, să-l las chel,<br />Să râdă lumea de el!<br />Pentru oameni buni ca voi<br />Urări multe de la noi<br />De la mine, pui de om,<br />La mulţi ani de Anul Nou!<br /><br />Flămânzilă: Sunt un mâncăcios vestit!<br />Mă pricep şi la gătit.<br />Chiar de am burta prea mare<br />Nu mă satur de mâncare.<br />Eu nu fac economie,<br />Înghit tot ce-mi place mie.<br />Flămânzilă mă numesc!<br />La masă nu vă poftesc.<br />Ce să pun în farfurie<br />Când de-abia mi-ajunge mie?<br />Însă la toţi vă doresc<br />Un Crăciun sărbătoresc!<br /><br />Prâslea cel Voinic: Mă vedeţi? Sunt încă mic,<br />Dar sunt Prâslea cel Voinic!<br />Eu sunt curajos şi bun,<br />Pe toţi zmeii îi răpun.<br />Mărul eu l-am apărat<br />Şi zmeul n-a mai furat.<br />Cu toţii vrem ca-ntotdeauna,<br />Binele să-nvingă ura.<br />Şi să fie pe pământ<br />Pace, dragoste şi cânt.<br /><br />Ileana Cosânzeana: Iată, eu sunt Zâna bună,<br />Cosânzeana mă numesc!<br />Sunt frumoasă şi cuminte,<br />Toţi copiii mă iubesc.<br />De duşmani m-a apărat<br />Făt-Frumos de la palat.<br />El cu zmeii s-a luptat,<br />De ei lumea a scăpat.<br />Şi cu mare bucurie<br />Ne-am legat cu cununie.<br />Vă doresc la toţi acum,<br />Sănătate ce Crăciun!<br />Şi voi, dragi copii frumoşi,<br />Să fiţi buni şi curajoşi!<br /><br />Prezentatorul: Carnavalul s-a sfârşit,<br />Vom pleca cu toţi-ndată.<br />V-a plăcut ce-aţi auzit?<br />Vă poftim şi-altădată.<br />Bucurie, sănătate,<br />Mult noroc şi spor la toate,<br />Vă urăm noi, cei mai mici,<br />Acum când plecăm de-aici!Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-60295810151065759332009-05-17T01:36:00.000-07:002009-05-17T01:36:00.000-07:00TINEREŢE FĂRĂ……SĂ ÎNVEŢE
ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE…… CARTE
...TINEREŢE FĂRĂ……SĂ ÎNVEŢE<br />ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE…… CARTE<br /><br /><br /> Scenetă într-un act de prof. Ghiţescu Corneliu,(inspiraţie din basmele „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „ Hainele cele noi ale împăratului”.<br /> DISTRIBUŢIA:<br /><br />PREZENTATORUL 1<br />PREZENTATORUL 2<br />PRINŢUL ÎMPĂRAT<br />ÎMPĂRĂTEASA<br />PÂRCĂLABUL<br />URSITOAREA 1<br />URSITOAREA 2<br />URSITOAREA 3<br />O ZÂNĂ ISCODITOARE<br />CROITORUL<br /><br /> (Scena se petrece în Sala Palatului unde se găsesc două scaune domneşti păzite de doi străjeri. Pe fundal se instalează o cortină cu intrare pe la mijloc. Sala este goală. Prezentatorul 1) N.B. străjerii pot fi prezenta-torii.<br />PREZENTATORUL 1<br /> A fost odată un împărat care locuia într-un palat şi-avea împărăţia lui, cum alta pe pământ nici nu-i şi o împărăteasă, cum să spui, frumoasă… mama focului. Erau sătui de bogăţii dar supăraţi în orice zi, deoarece ei nu aveau copii.<br />PREZENTATORUL 2<br /> S-a străduit bietul împărat şi pe la babe s-a interesat, cu vrăji şi lea-curi toţi umblau, căci doctori nici nu existau, nici vreo metodă oarece cum astăzi folosim clonare, şi nici nu se ştia vreo reţetă, să iei copii din eprubetă..<br />Dar nu ştiu, Dumnezeu a vrut, că împărăteasa a născut un puişor de împărat, cum altul nu s-a mai aflat.<br /> <br />PREZENTATORUL 1<br /> Însă pe lume, de cum s-a ivit, din plânset nici nu s-a oprit (se aud plân-sete de copil), iar ursitoarele au venit şi fiecare l-a ursit.<br />URSITOAREA 1<br /> Eu dăruiesc frumosului prinţ cele mai mari posibilităţi de învăţătură din lume. Învăţătura să-i fie călăuză în toată viaţa sa. Să ne trăieşti învăţatule !<br />PRINŢUL (din culise plângând) <br /> Nu vreau, nu vreau învăţătură ! să nu aud verbul „a învăţa”. Daţi-mi altceva… altceva !<br />URSITOAREA 2<br /> Eu dăruiesc frumosului născut, să aibă parte de multă carte. Cartea să-i fie îndrumător în viaţă şi să-i dea povaţă. Să ne trăieşti cărturarule !<br />PRINŢUL (plângând)<br /> Nu vreau carte… nu vreau carte… Fugiţi cu cartea departe, să nu mai aud de carte… !<br />URSITOAREA 3<br /> Staţi aşa, că eu ştiu ce doreşte prinţul. Am auzit de la un oarecare, Petre Ispirescu zicând că prinţul ar dori „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”.<br />PRINŢUL (plângând şi făcând zgomot)<br /> Nici asta nu vreau… Ce voi nu ştiţi că aşa ceva nu există ? Hî, hî, hî, tocmai pe mine vreţi să mă păcăliţi ? Hî, hî, hî ! găsiţi altceva…<br />URSITOAREA 3<br /> Atunci dacă nici să-nveţe nu vrea, nici carte nu doreşte, eu în loc de tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, îi dăruiesc „Tinereţe „fără să înveţe” şi viaţă „fără de carte”.<br />PRINŢUL (entuziasmat, fericit de bucurie)<br /> Bravo… ! bravo… ! Ai ghicit ce-mi place mie ! să trăieşti, scumpă ursitoare, să ne-ntâlnim şi-n viaţa viitoare ! (Ursitoarele părăsesc scena legănându-se uşor, cu are de zâne).<br /> PREZENTATORUL 2<br /> Şi uite aşa s-a întâmplat cu fecioraşul de împărat, dar cu timpul ce trecea, băiatul se înălţa şi copilandrul „Papă-Lapte” creştea într-un an cât alţii în şapte, fără să înveţe şi fără să citească o carte, până când într-o zi tatăl său muri şi prinţul îl înlocui. Alături de a sa soţie, împărăteasă cum se ştie, erau stăpâni pe împărăţie, dar să vedeţi ce s-a întâmplat cu noul nostru împărat şi necitit şi neînvăţat.<br /> PRINŢUL (împreună cu împărăteasa, îmbrăcaţi în haine împărăteşti, ocupă scaunul domnesc şi încep poruncile).<br /> - Pârcălabe, să dai de ştire în împărăţie, că de-acu încolo, vremea care o să vie, eu, prinţul împărat, nu vreau să fiu deranjat, pentru orice fleac în stat; ci să am parte, numai de fapte importante.<br />PÂRCĂLABUL<br /> Am înţeles, mărite împărat, dar acum am să vă dau o veste care, o să vă fie cam cu supărare. Vecinul d e la miazănoapte vrea să treacă la fapte.<br /> ÎMPĂRATUL<br /> Miazănoapte ? ce-i aia miazănoapte ? <br />PÂRCĂLABUL<br /> Cum, împărate, n-aţi învăţat din carte ce-i aceea miazănoapte ? Este un lucru banal… este un punct cardinal, care l-aţi găsit în împărăţie, când aţi învăţat la geografie.<br />ÎMPĂRATUL<br /> Eu… geografie ? ce-i aia geografie ? N-am cunoştinţă de asemenea meserie. Spune, mai bine, ce vrea vecinul de la mine ?<br /> PÂRCĂLABUL<br /> Zice, că din vechime a moştenit de la ai săi părinţi, din împărăţia noastră o treime.<br />ÎMPĂRATUL (către împărăteasă)<br /> O treime ! Poate şti tu ce-i aia o treime !<br />ÎMPĂRĂTEASA<br /> Cum împărate, nu ştii ce-i aia Sfânta Treime? Te faci de râs în mulţime: <br />este Tatăl, Fiul, şi Sfântul Duh.<br />PÂRCĂLABUL<br /> Nu este aşa înălţimea voastră, vă rog să mă iertaţi ! Treimea este a treia parte din împărăţie, pe care împăratul de la miazănoapte o doreşte şi dacă nu i-o dăm, o cucereşte.<br />ÎMPĂRATUL<br /> Cum o cucereşte ? Crede că aşa o ia de la noi ?<br />PÂRCĂLABUL<br /> Dacă nu i-o dăm, va face război şi vor muri mulţi dintre noi.<br />PRINŢUL (către împărăteasă)<br /> Război ? Ştii tu ce-i aia un război ?<br />ÎMPĂRĂTEASA<br /> Eu te credeam mai priceput ! Război e ăla de ţesut, în care ţesem pânza pentru ie.<br /> PÂRCĂLABUL<br /> Să am iertare, feţelor dumneavoastră, despre război se învaţă la istorie.<br />ÎMPĂRATUL (pe un ton supărat)<br /> Despre război şi istorie n-am citit şi n-am învăţat. Altceva mai impor-tant ai de adăugat ?<br />PÂRCĂLABUL<br /> Împăratul de la miazăzi, zice că trebuie să ştii ce scrie în cartea cea cu testamentul, care ne-arată trecutul şi prezentul, că o parte din munţii noştri, cei bogaţi în cărbune şi metale le trebuie şi lor la produse chimicale.<br /> ÎMPĂRĂTEASA<br /> Produse chimicale ?(către prinţ). Poate ştii, prinţe, matale, ce sunt acelea produse chimicale.<br />ÎMPĂRATUL<br /> Dacă scrie-n carte despre chimicale, eu carte n-am citit, vezi matale (poruncitor). Pârcălabe, descifrează îndată, ce sunt acelea prodise chimicale, cărbune şi alte metale şi informează la împărăţie.<br /> PÂRCĂLABUL<br /> Mărite împărate, după cum se ştie, despre produse chimicale se învaţă la chimie.<br />ÎMPĂRATUL<br /> Nu ştiu nici ce-i aia chimie. Du-te şi scapă-ne de război şi sărăcie şi spune-le duşmanilor să ştie, că le dau cărbune şi metale, numai să nu mai aud de chimicale şi chimie. (Pârcălabul pleacă şi intră zâna iscoditoare).<br />ZÂNA ISCODITOARE<br /> Slăvite împărate, uitaţi-vă, aveţi hainele uzate şi pătate. Ar fi bine să chem nişte ţesători să vă facă haine de sărbători. Nişte haine din sticlă stră-vezie, pe care numai omul deştept poate să le vadă şi să le ştie, că sunt haine incolore, din ţesătură incoloră, văzute numai de cei ce le adoră. (Zâna se retrage şi apare un croitor cu două umeraşe goale).<br />CROITORUL<br /> Împărate luminate, aveţi aici hainele curate şi călcate, din sticlă incoloră confecţionate. Aceste haine minunate sunt văzute numai de oameni cu mare demnitate. Vă rog, dezbrăcaţi hainele cele învechite şi îmbrăcaţi hainele incolore cele mult dorite.<br />ÎMPĂRATUL (se dezbracă, rămânând în costum de baie, simulând că îmbracă hainele cele noi).<br /> - Iubita mea, împărăteasă, ia te uită la mine, vezi îmi şade bine ?<br />ÎMPĂRĂTEASA<br /> Nemaipomenit de frumos, îţi şade, dar mie un costum asemănător , nu mi se cade ?<br />CROITORUL (cu umeraşul gol)<br /> Şi pentru frumoasa împărăteasă avem o rochie aleasă. Vă rog, să vă dez brăcaţi şi rochia cea nouă să luaţi.<br />ÎMPĂRĂTEASA (se dezbracă şi simulează îmbrăcarea)<br /> Ei, împărate, uită-te şi tu la mine ! Ce zici, îmi şade bine ?<br />ÎMPĂRATUL<br /> Vai, tu, ce frumoasă eşti ! Ce rochie minunată şi pe corp aranjată ! Ca toată lumea să ne ştie, hai să facem o fotografie ! (Croitorul se retrage)<br />PREZENTATORUL 1<br /> Vai iubite împărat, spune cin`te-a dezbrăcat ? Ţi-au luat frumoasele straie şi ţi-au dat un costum de baie. Iar tu, scumpă împărăteasă, din rochia de mireasă te-ai ales cu acest costum, să te râdă toţi di drum.<br /> Nu vedeţi că amândoi sunteţi dezbrăcaţi şi goi şi-aţi rămas numai în piele, ca două fotomodele ?<br />PREZENTATORUL 2<br /> Cel ce-n viaţă nu învaţă şi n-ascultă de povaţă şi nu vrea să aibă parte de ce scrie într-o carte, chiar de-ajunge împărat, rămâne-un cap pătrat, un incult şi-un încuiat, de toţi desconsiderat pierzând tot ce-a câştigat. Tinereţe fără să înveţe şi viaţă fără de carte, e cu siguranţă – „MOARTE”.<br /> <br /> (Cortina)Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-83675115127527967452009-05-17T01:35:00.000-07:002009-05-17T01:35:00.000-07:00ORAŞUL LITERELOR
Personaje:
Guvernatorul mic: Ali...ORAŞUL LITERELOR<br /><br />Personaje:<br />Guvernatorul mic: Alina Suciu<br />Guvernatorul mare: Andreea Almăşan<br />Maestru de ceremonie: Andreea Hădărean<br />a: Răduţiu Daria<br />b: Duca Andrada<br />c: Morar Patricia<br />d: Degeratu Mihai<br />e: Mureşan Ovidiu<br />f: Maria Dura<br />g: Popescu Andrei<br />h: Chintovan Mircea<br />i: Turdean Edina<br />î: Jude Tudor<br />j: Pop Andreea<br />k: Petean Iris<br />l: Popescu Andrei<br />m:Şandru Tudor<br />n:Popa Vlad<br />o: Bugnariu Daniel<br />p: Truţă Răzvan<br />r: Pop Elena<br />s: Morar Patricia<br />ş: Duca Andrada<br />t: Cheţan Alina<br />ţ: Degeratu Mihai<br />u: Moldovan Sebastian<br />v: Pop Maria<br />x: Petean Iris<br />y: Chintovan Mircea<br />z: Dura Maria<br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br />Prolog:<br />În oraşul literelor<br />Două cartiere sunt.<br />Te –ntrebi, dacă sunt litere<br />De ce două trebuie să fie?<br />E simplu:<br />În unul toate literele-s mici,<br />Iar în celălalt sunt mari.<br />Dacă stau să mă gândesc<br />Mai bine s-ar amesteca.<br />Ar fi un singur cartier<br />Şi, cu siguranţă<br />N-am mai avea bătăi de cap.<br /><br />Actul I:( în piaţa centrală a oraşului se întâlnesc guvernatorul cartierului literelor mici cu guvernatorul cartierului literelor mari)<br />Guvernatorul mic:Doamne, ce căldură mare! Am să mor de plictiseală. <br />Guvernatorul mare: Doamne, ce căldură mare!(ironic) Unii mor de plictiseală…<br />(Se pupă cu dichis)<br />Guvernatorul mic: Draga mea, ce faci prin piaţa centrală într-o zi toridă?<br />Guvernatorul mare(ofticată): Cam ce crezi că fac? Am venit să rezolvăm o problemă. Sau ce ? Credeai că vreau să tai frunze la câini?<br />Guvernatorul mic: Vai de mine,surato! Ce eşti aşa pornită? Ai zice că ţi-au plecat <br /> locuitorii în concediu înainte de termen, sau mai bune zis ţi-a dat laptele în foc astă-dimineaţă.<br />Guvernatorul mare:Văd că-ţi arde de glume! Ştiam eu că nu prezinţi responsabilitate! Pesemne că ai uitat că astăzi e o zi importantă, ziua oraşului nostru. În loc să te plictiseşti mai bine mai ajuta să pregătesc petrecerea.<br />Guvernatorul mic: N-am uitat, dar locuitorii din cartierul meu s-au trezit de dimineaţă şi până la ora asta pregătirile pentru petrecere s-au terminat.<br />Guvernatorul mare: Atunci să înceapă petrecerea!<br />Guvernatorul mic:Să vină Maestrul de ceremonie!<br />Maestrul de ceremonie(intră grăbit, precipitându-se ):Am venit în mare grabă, să vă anunţ neapărat, c-a noastră petrecere e gata să înceapă. Aduc cu mine un program ce ne va fi de ajutor. Pe nimeni nu o să ratăm. Ai noştri dragi locuitori sunt gata toţi ca să petreacă şi să arate tuturor că un oraş c-al nostru întâlneşti doar o dată în viaţă.<br />Guvernatorii: Să-nceapă dar!<br />Maestrul de ceremonie:Să vină dar locuitorii! Să-nceapă petrecerea!<br />(Intră în scenă a, b, c, d,e, f,g, h ,i,î,j,k care dansează şi recită)<br />a: alune…arici…<br />b:banane…bursuc…<br />c:caise…cocor…<br />d: dude…dulceaţă…<br />e:energie…elefant…<br />f: frăguţe…furnicuţă…<br />g:gutui…girafă…<br />h:hotărât…hipopotam…<br />i:ibrice…iepure…<br />î: învăţăcel…înviorare…<br />j:jucărie…jivină…<br />k:kilogram…koala…<br />Maestru de ceremonie: Stop! Ce v-a apucat?Avem program de sărbătoare.<br />Guvernatorul mare: Mă rog! Voi cine mai sunteţi?<br />a: Scuze, nu ne-am prezentat. Dar precum vezi eu sunt a . Am alune adunate, <br /> avioane-abandonate, arici acas-aduşi.<br />Guvernatorul mare: Nu mai înţeleg nimic. Voi vă bateţi joc de noi.<br />b:Bineînţeles… că nu .Noi vrem doar să ne prezentăm.<br />a: Ne-am gândit c-ar fi mai bine să spunem câteva cuvinte care să ne reprezinte.<br />c: De vă va place, noi vom ştii din felul cum ne veţi primi. <br />a: Să-ncepem dar…Am alune adunate, avioane colorate, arici ce merele adună, aripi transparente de libelulă.<br />b: Bananele cresc în bananier, baloanele duse de vânt ne-aduc bucurie, barza şi broscoiul s-au întâlnit pe lac.<br />c: Copacul creşte falnic, cocorul zboară iute, cocoşul ne trezeşte şi cangurul ascunde în burtă cănguraşii.<br />d: De dimineaţă mă deştept, dude coapte să culeg,dumbrava-i gălăgioasă, două gaiţe tot zbiară, după-masă dulce mănânc,ca să pot pe drum să cânt.<br />e: Efemeră este lumea, elefantul este mare, energie multă este într-o baterie mică, elevul evită şcoala dacă note rele are, iar elicea şi evantaiul sunt lucruri folositoare.<br />f: Furnica e furioasă c-a fost trasă iar pe sfoară, fluturele zboară lin, florile-s frumoase tare,frunzele-s folositoare, fermecată este fata de-mpărat de-o zână.<br />g:Gospodarul se gospodăreşte, găina cotcodăceşte, de gripa aviară se fereşte,gogoşile sunt gustoase, gâştele gălăgioase n-au găsit nici azi papucii, greierele tot mai cântă pentru că-i mai greu la muncă.<br />h: Hotărât era şi hoţul când a vrut să fure mierea, hop,hop,hop sar iepuraşii, hipopotamul hoinăreşte, harnic am fost eu la şcoală.<br />i: Iute iasomia inspiră gândurile de iubire,un inel iradiază strălucire dintr-o piatră, inventiv inventatorul care azi a inventat un ibric de ciocolată.<br />î: Învăţăm cu îndârjire îndrăzneţi noi ca să fim, îngheţata este bună, mâncată cu grijă să nu răcim, într-o zi caldă de vară împreună cu prieteni.<br />j: Jderul jură răzbunare veveriţei din pădure, ursul se plânge cu jale pentru coada lui pierdută, jar mănâncă în poveste calul lui Făt- Frumos, ne jucăm cu jucării într-un joc plin de culoare.<br />k: Kilometrul este lung, kilogramul este greu, koala e în cuşcă-nchis, kiwi-are culoarea verde, iar kaki este rucsacul care azi l-am cumpărat.<br />( Guvernatorii şi Maestrul aplaudă. Literele ies.)<br />Guvernatorul mare: Frumos, n-am ce să zic, dar asta a fost tot?<br />Guvernatorul mic: Da de unde! Maestre să continuăm!<br />Maestrul de ceremonii: Să intre ceilalţi locuitori!<br />(intră l,m,n,o,p,r,s,ş,t,ţ,u,v,x,y,z)<br />l: liliac…lup…<br />m: margaretă…mărţişor…<br />n: narcisă…nurcă…<br />o:orhidee… ochelari…<br />p: pasăre… pisică…<br />r: roşu… raţă…<br />s: soare…steluţă…<br />ş: şarpe…şoricel…<br />t: trandafir… tigru…<br />ţ: ţeavă…ţap…<br />u: urzică…ursuleţ…<br />v: violete…veveriţă…<br />x: xilofon…xerox…<br />y: yală…yen…<br />z: zorele…zebră…<br />Maestrul de ceremonii: Ia, vă rog să fiţi serioşi!<br />l: Luni lucrez numai puţin, lupul luptă ca să scape… de laţul vânătorului, pe lac plutesc lebede, leul vrea să fie rege, luna e regină noaptea, iar legendele ne-aduc veşti din lumile pierdute.<br />m: Mama e cea mai miloasă când e cazul să ne ierte, mărgeluţe-s frumoase, margaretele sunt albe, mămăruţele-au buline, marionetele dansează , de monştrii eu nu mă tem.<br />n:Nimeni nu-i nervos ca mine pentru nuca ce-am pierdut-o, nufărul pe lac pluteşte, norii iar se strâng pe cer, nevăstuica fură raţa, noaptea e un sfetnic bun, natura trebuie să o-ngrijim, noi toţi, cei care-n ea trăim.<br />o: Ochelari-i pun pe nas, o orhidee am să culeg, omul a zburat spre stele, orele trec greu la şcoală dacă avem de-nvăţat, oficial eu trec în clasa a doua.<br />p: Pomii sunt îmbrăcaţi cu frunze, păsările pe cer zboară, papagalul ne vorbeşte, ploile ne strică vremea, iar la şcoală învăţăm să oprim poluarea: „Ca să scapi de poluare,/trebuie să plantezi o floare”.<br />r: Roata repede se-nvârte, râul curge tot la vale, roşu este trandafirul, rândunica iute zboară, rochia cea nouă-mi place, rodnic va fi anul acesta, eu vorbesc limba română. Am uitat, frate, de raţa care trece apa aia…(Cântă raţa)<br />s: Sarea e un aliment ce se pune în bucate, sania e bună iarna, stele pe cer strălucesc dacă noaptea e senină, scoici adun când merg la mare, acum pot să scriu scrisoare unui prieten de departe.<br />ş: Şoapte spun şcolarii-n ore, şarpele se târâie, şoarecele s-a ascuns în şoseta ce-ai uitat-o astăzi sus pe şemineu, am ieşit azi la plimbare şi-am văzut o şopârliţă, pe cap îmi aşez o şapcă şi încep să joc şah.<br />t: Toba bate tare, tare, tigrul e la vânătoare, tata taie lemnele, azi în târg este tăcere, am cules un trandafir, trenul intră în tunel, am primit un telefon, florile de tei îmi plac, iar în vara asta caldă am să plec în tabără.<br />ţ: Ţop, ţop, sare iepuraşul, ţapul are coarne mari, ţanţoş a călcat gânsacul, ţipă gâştele pe râu c-a pierdut papuci iară, azi învăţ să trag la ţintă, o să ţes un covoraş.<br />u: Ustură urzica tare, am uitat untul pe masă, umezeala nu e bună, am uitat să merg la şcoală, umblă ursul prin pădure.(Se cântă „Câte unul pe cărare”) <br />v: Violetele au parfum, varza-i bună la sarmale, veveriţa-i jucăuşă, vreau vanilie –n prăjitură, un vapor este pe mare şi-am descoperit că vara noi avem VACANŢA mare.<br />x:Xeroxul s-a defectat, xilofonul cântă tare, am să scriu astăzi cu pixul exerciţiul din examen.<br />y: Yala se închide bine, pentru yoga trebuie răbdare, cu yen plătesc japonezii.<br />z:Zăpada este albă, zorelele sunt mov, zahărul e tare dulce, zarzării s-au scuturat, zebrele au pijamale, zmeul este dus de vânt, zânele sunt din poveşti, zvonurile zboară iute.<br />(Literele ies)<br />Guvernatorii şi Maestrul aplaudă.<br />Guvernatorul mic: Felicitări, maestre! Aşa petrecere n-a avut oraşul nostru niciodată.<br />Maestrul: Vă mulţumesc pentru aprecieri. Ne-am străduit aici cu toţii.<br />Guvernatorul mare: Ei, ceva nu e în regulă! Aici au fost prezente doar literele mici, adică locuitorii din cartierul tău. Acesta este un complot. Nu-i văd pe locuitori din cartierul meu. Asta este trădare din partea ta, Maestre. Ajutor, mi-au fost răpiţi locuitori.<br />Guvernatorul mic: Ce te aprinzi aşa , amica mea. Locuitorii sunt aici, trebuie doar să te străduieşti, cu atenţie să priveşti, şi ,cu siguranţă, ai să-i recunoşti pe cei pe care spuneai c-au dispărut.<br />Maestrul : Ne acuzi degeaba, excelenţa voastră! Dacă ai fi privit cu atenţie ai fi văzut ca fiecare locuitor poate fi şi mic şi mare. Hai veniţi să-i arătăm!<br />a: Ana, Aurel, Angola.<br />b: Barbu, Bianca, Brazilia.<br />c: Carmen, Cornel, Canada.<br />d: Dana, Doru, Danemarca.<br />e: Elena, Eugen, Elveţia.<br />f: Florina, Fane, Franţa.<br />g:Gloria, Gabriel, Germania.<br />h: Hilda, Horia, Honduras.<br />i: Ileana, Ioan, India.<br />j: Jana, Jenu, Japonia.<br />k: Kalina, Kolea, Kenya.<br />l: Laura, Lucian,Lituania.<br />m: Mirela, Marius, Macedonia.<br />n: Nina, Nicu, Nigeria.<br />o: Olga, Onişor, Olanda.<br />p: Paula, Petre, Polonia.<br />r: Rodica, Raul, România.<br />s: Simona, Sandu, Spania.<br />ş: Ştefania, Şerban.<br />t: Tania, Toma, Turcia.<br />ţ: Ţica, Ţicu, Ţara Galilor.<br />u: Ursula, Undrea, Uganda.<br />v: Victoria, Victor, Venezuela.<br />x: Xenia, Xenopol.<br />y:Yogy, Yemen. <br />z: Zoica, Zicu, Zambia.<br />Maestrul: Ei ce mai poţi să spui acum.<br />Guvernatorul mic: Dacă priveai cu mai multă grijă ai fi văzut că locuitorii noştri sunt comuni.<br />Guvernatorul mare: Păi dacă e aşa de ce să avem două cartiere. mai bine să fie unul singur. Şi atunci cu siguranţă nu vom mai avea încurcături.<br />Maestrul: Propunerea e minunată.<br />Guvernatorul mic: La rândul meu eu o susţin.<br />Guvernatorul mare: Mă bucur deci că e vremea de schimbare. O propunere mai am. Al nostru oraş să se numească simplu ABECEDAR.<br />(Toţi cei prezenţi aplaudă)<br />Guvernatorul mic: Şi dacă tu l-ai botezat, propun să ne reamintim că clasa-ntâia s-a sfârşit.<br />(Se cântă „Rămâi cu bine, clasa I)Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-14191955189461154982009-05-17T01:34:00.000-07:002009-05-17T01:34:00.000-07:00Fata mosului cea cuminte
...Fata mosului cea cuminte<br /> Petre Ispirescu<br /> <br /><br /><br /> Povestitorul: A fost odata ca niciodata. Afost odata un om batran, care avea o fata mare, de se duse vestea in lume de vrednicia ei. Unchiasul se casatori de a doua oara cu o baba, care avea si ea o fata mare. Baba insa punea pe fata unchiasului la toate greutatile casei, iara fata ei se clocise de sedere.<br /><br /> Fata mosului: Cum, tatuca,? Dupa ce ca toata ziulica, catu-i de mare, torc, tes, fac paine , matur si scutur fara sa zic nici pas, tot pe mine ma paraste la mata si ma ocaraste, iar surorii mele vitrege, fata ei, ii pune mereu parte, macar ca nu face nimic din zori pana-n seara?!...<br /><br /> Mosul: Deh, fata mea, in toata ziulica mama asta vitrega a ta se cearta cu mine din te miri ce si mai ales nu stiu de ce nu te sufera si ma pune sa te gonesc de la casa mea…<br /><br /> Fata mosului: Pai, daca nu poti face nimic, sa plec in lume, tatuca, si poate-o sa-mi gasesc norocul. Te las cu scorpia in casa si poate o sa fii mai fericit…<br /><br /> Mosul: Nu, fata mea, dar spune si tu, ce sa fac?!...<br /><br /> Fata mosului: Te las cu bine, tatuca. Oi porni unde oi vedea cu ochii si dac-o fi sa ma-ntorc, sa ne revedem sanatosi.<br /><br /> Mosul: Mergi cu bine, copila mea, si bunatatea ta sa-ti poarte pasii.<br /> (fata pleaca)<br /> Baba(venind): Daca nu-ti vei duce fata de aici, paine si cu sare pe un taler cu mine nu mai mananci.<br /><br /> Mosul: Pune si mananca linistita, ca fata mea a plecat in lume.<br /><br /> Baba: A plecat? Slava domnului! Fata mamii, ia vino tu sa petrecem de bucurie , c-am scapat de lenesa si mangosita de fata a mosului…<br /><br /> Fata babaei: (voce din culise) De ce ma trezesti , mamuca? Sunt obosita si mi-i somn!<br /><br /> Baba: Asa? Apai dormi de-acum linistita, ca fata mosului s-o dus. Somn usor, fata mea. Si tu mosule, ce stai? Hai, la treaba! Du-te, nu mai sta, ca-mi trezesti fata din somn. Pleaca sa aduci lemne pentru foc, ca se sting taciunii in vatra.<br /><br /> Mosul: Ma duc, ma duc, duce-m-as si m-as tot duce dupa fata mea.Ce-o fi facand ea acum? (iese)<br /><br /> Povestitorul: Si fata mosului mergea, mergea si de ajuns nu mai ajunse;dara in drumul ei intalni o gradina paraginita, care o striga, zicandu-i:<br /><br /> Gradina: Fata mare, fata mare, vino de-mi curata pomii ce mi-au mai ramas, de omizi. Te rog!<br /><br /> Fata mosului: Vai ce de omizi! Ia sa le distrug eu, ca altfel pomii nu mai rodesc.(lucreaza) <br /><br /> Gradina: Iti multumesc, fata mare , si cand te-oi intoarce, ti-oi da poame coapte sa mananci!<br /><br /> Fata mosului: Ramai cu bine, gradina frumoasa.<br /><br /> Gradina: Si tu mergi cu bine , fata harnica, si sa te intorci sanatoasa.<br /><br /> Povestitorul: Mai incolo, dete peste un put, care-i striga… <br /><br /> Putul: Fata mare, fata mare, vino de ma sleieste.<br /><br /> Fata mosului: Poftim?<br /><br /> Putul: Scoate-mi apa statuta din fantana , spre a o curati, sa fie buna de baut.<br /><br /> Fata mosului: Indata, fantana draga… (lucreaza) O sa ai o apa curata si rece, ca toti trecatorii vor bea din tine .<br /><br /> Putul: Iti multumesc, fata mare, fata buna si harnica si eu ti-oi da apa rece ,sa te racoresti, cand te-oi intoarce!<br /><br /> Povestitorul: Ei, fata, dupa ce slei putul, pleca inainte. Merse ce merse pana ce dete peste un cuptor, care striga si acesta…<br /><br /> Cuptorul: Fata mare, fata mare, vino de ma lipeste si ma sterge de cenusa ca ma inabus…<br /><br /> Fata mosului: Stai, cuptor frumos si cald, sa te lipesc : san u scoti fum si sa te sterg de cenusa sa poti rasufla usurat.(fata il curata)<br /><br /> Cuptorul: Iti multumesc, iti multumesc, fata frumoasa si harnica, si cand te-oi intoarce , iti voi da azima calda!<br /><br /> Povestitorul: Dupa ce termina si trebusoara asta, fata isi cauta de drum…Mai merse nitel si dete peste o cascioara si batu la poarta.<br /><br /> Mama Vinerea: (voce) Cine e acolo? Daca e om bun, sa intre, daca nu, sa nu vie; caci am o catelusa cu dintii de fier si cu masele de otel , si-l face mici farame.<br /><br /> Fata mosului: Om bun!...(intra) Nu cumva aveti trebuinta de o slujnica?<br /> Mama Vinerea: (venind)Hai, vino, ce-ai ramas acolo? De cand te astept, ca am trebuinta de asemenea fata.<br /><br /> Fata mosului: Si ce am de facut?<br /><br /> Mama Vinerea: Mai intai, dimineata sa dai de mancare puilor ce-i am in curte: serpi, nevastuici, ciuhurezi, soparle, naparlici si gusteri. Insa mancarea sa fie nici calda, nici rece. Eu plec , ca am treaba.(iese si revine) Apoi sa te scuturi si sa deretici prin casa.(iese)<br /><br /> Fata mosului: Bine, mama Vinerea. Pui, pui, pui. Hai puisorilor la masa!<br /><br /> Povestitorul:Cand veni acasa, mama Vinerea intreba pe puii ei dragi-balauri si alte asemenea lighioane- cum le-a dat fata mancarea si toti raspunsera ca nici nu au bagat de seama daca a lipsit ea de acasa, asa de bine au fost cautati.<br /><br /> Mama Vinerea:Fata mea, ia vino! Sa stii ca sunt multumita de tine. Mi-ai ingrijit bine puisorii, ai asezat bine toate lucrurile , la locul lor in casa…<br /><br /> Fata mosului: Maica Vinerea, mi s-a facut dor de parinti, fa bine si-mi da voie sa ma duc.<br /><br /> Mama Vinerea: Du-te, fata mea, dara mai intai cauta-mi in cap si vezi ca o sa curga o apa pe dinaintea casei si o sa aduca fel de fel de cutii, de tronuri si de lazi,; pe care din ele iti vei allege, aceea sa fie simbria ta. <br /><br /> Fata mosului: Pai daca voi lua o lada din alea frumoase, slujba mea nu face atata. Uite, iau cutia asta mica si necioplita. Maica Vinerea, iaca, mi-am ales lucru pe cat face munca mea.<br /><br /> Mama Vinerea: Ia-l fata mea, daca n-ai voit sa-ti alegi altceva mai frumos si du-te sanatoasa.<br /><br /> Povestitorul: Si fata unchiasului isi lua ziua buna , apoi cutia la subsuoara si intorcandu-se pe la cuptor, capata o azima calda si trecand pe la put, bau apa rece de se racori; iar cand ajunse la gradina, manca poame coapte si merse pana ajunse acasa!...<br /><br /> Fata mosului: Tata, taticutule!<br /><br /> Mosul: Fata mea, fetita tatii! Sunt zdrobit la inima de mahnire.<br /><br /> Fata mosului: Nu mai fi trist, tatuca. M-am intors. Am slujjit la mama Vinerea si uite ce mi-a dat drept simbrie. Desfa-o!<br /><br /> Mosul: (desfacand cutia)Dar ce vad?! Margaritare?!...<br /><br /> Baba si fata ei (tragand cu ochiul) Margaritare?!...<br /><br /> Mosul: Pietre nestemate…<br /><br /> Baba si fata ei: Pietre nestemate?!...<br /><br /> Mosul: Margele, ie numai borangic, cu fluturi de aur si catrinte de matase… Fata mea, inseamna ca ai fost cuminte si harnica. Imi creste inima de bucurie.<br /><br /> Baba(fetei sale) Ai vazut? Du-te si tu si adu ce a adus fata unchiasului. Hai , nu te mai codi , pleaca si sa te intorci repede.<br /><br /> Povestitorul: Si fata babei se duse si ajunse la gradina care o chema.<br /><br /> Gradina: Fata frumoasa, fii buna si curata-ma de omizi si cand te-i intoarce, ti-oi dqa poame coapte sa mananci.<br /><br /> Fata babei: De omizi? Da’ ce, nebuna sunt eu sa-mi zgarai mainile pentru tine?<br /><br /> Putul: Fata mare, fata mare , vino de ma sleieste, ca ti-oi da apa rece sa te racoresti, cand te-oi intoarce<br /><br /> Fata babei: Da’ ce, am mancat laur ca sa ma ostenesc eu cu tine pana sa te sleiesc?<br /><br /> Cuptorul: Fata mare, fata mare,vino de ma lipeste si ma sterge de cenusa si cand te-i intoarce , iti void a azima calda!<br /><br /> Fata babei; Da’ ce-am vazut ca sa-mi murdaresc eu manusitele si sa ma var prin tine ?<br /><br /> Povestitorul: Si pleca inainte , pana ce ajunse si ea tot la mama Vinerea, unde batu la poarta.<br /><br /> Mama Vinerea: (voce) Cine e acolo? Daca e om bun sa intre, daca nu , sa nu vie; caci am o catelusa cu dintii de fier si cu masele de otel , si-l face mici farame.<br /><br /> Fata babei: Om bun. Vreau sa slujesc la tine. Ce-am de facut?<br /><br /> Mama Vinerea: Dimineata eu plec dupa treburi. Tu ai sa dai de mancare puilor ce-I am prin curte, insa mancarea sa fie nici calda , nici rece, apoi sa scuturi sis a deretici prin casa.<br /><br /> Fata babei: Bine, pleaca tu la treaba, ca am eu grija..(pleca mama Vinerea) Pui, pui, pui, hai puilor ca fierbe mancarea.(apar balauri, serpi, nevastiuci, ciuhurezi si toate celelalte dihanii) Aoleou, mama!( fata fuge, se urca pe ceva sus; animalele ridica gaturile spre ea si apoi incep sa lesine de foame ca mancarea de care se ating e fierbinte)<br /><br /> Mama Vinerea: (vine)Ce-I cu voi, copiii mei, sunteti lesinati? Ia sa va dea mama mancare<br /> Serpii: Ne-a oparit gaturile…<br /><br /> Balaurii: Murim de foame!<br /><br /> Nevastiucile: N-a avut grija deloc de noi.<br /><br /> Mama Vinerea: Ce lenesa-I fata asta! Si-n casa a lasat o harababura de nu-i va mai da nimeni de capatai .<br /><br /> Fata babei: Maica Vinere, mi s-a facut dor de casa si de parinti, da-mi dreptul ce mi se cuvine si lasa-ma sa ma duc acasa.<br /> Mama Vinerea: Du-te fata mea, dara mai asteapta nitelus, ca o sa treaca o apa pe dinaintea casei , aducand tot felul de lucruri; pe care ti-o placea ca sa-l iei, alege-l. Iara pana atunci sa-mi cauti in cap.<br /><br /> Fata babei: Ce sa te mai caut in cap. Uite , iau lada asta ca-i mare si frumoasa si plec.<br /><br /> Mama Vinerea : Deoarece ti-ai ales asta lada, ia-o! Dara san u o deschizi pana acasa sic and o vei deschide sa fii numai cu muma-ta singura in casa, ca sa nu vada nimeni ce e intr-insa.<br /><br /> Fata babei: Bine, bine, las’ ca vedem noi acasa. Am plecat si numa mai tine de vorba.<br /><br /> Povestitorul: Fata lua grabita lada si pleca. Cand se intoarse pe la cuptor, vazu azime calde, se cerca sa ia dar nu putu. Cuptorul si-a inchis usile. Fata nu mai rabda de foame. Pe la put trecu cu jind, ca nu-i dete macar o picatura de apa; iara cand trecu pe la gradina, ii lasa gura apa dupa poame coapte si nu putu nici sa se umbreasca putin de arsita soarelui. Abia ajunse acasa, obidita de oboseala si flamanda.<br /><br /> Fata babei: Mamuca, mamuca. Iacata-ma-s, am venit.<br /><br /> Baba: Fata mamei cea rasfatata, in ce hal ai ajuns?!<br /><br /> Fata babei: Lasa asta acum, mama! Vezi ce ladoi am adus? Asta-i rasplata pentru munca mea. Sa nu mai zica mosul si scorpia lui ca eu nu-s vrednica!...Ia uite-i , ca vin sa se holbeze. Du-i de-aici…<br /><br /> Baba: Ce vreti? Ce veniti repede la pomana? Ia plecati repejor si catati-va de treaba intr-alta parte.(cei doi ies) Deschide acum lada, fetita mamei!<br /><br /> Fata babei: Sa vezi bogatii, mama, pe capul nostru1 Pregateste-te sa te imbraci imparateste(deschide lada , de unde ies balauri, serpi si catelighioane, toate care sar pe ele)Aoleou, maiculita, ne mananca ! Ajutor!...<br /><br /> Baba: Sariti! Ajutor! Aoleou, fata mea! Murim! Ne omoara!<br /><br /> Povestitorul: Tot satul se inspaimanta de intamplarea asta si fiecare baga de seama ca asta vine ca in proverbul “ Dupa fapta si rasplata”! Fata mosului insa se casatori cu un flacau din cei mai frumosi ai satului, care o ceru de la tata-su si o lua de nevasta. Mare veselie se facu in sat de nunta lor si traiesc in fericire pana in ziua de azi. Iara eu incalecai pe-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa…Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-56453571758633923982009-05-17T01:33:00.000-07:002009-05-17T01:33:00.000-07:00PRIMITI COCOSUL?
Fiecare an îşi are mascota sa (s...PRIMITI COCOSUL?<br /><br />Fiecare an îşi are mascota sa (semnul zodiacal). Suntem deosebit de bucuroşi să sărbătorim venirea Cocoşului -2005.<br /> Aşadar vă propunem să-l primiţi<br /> Şi «parale» să gătiţi !<br /><br /><br />Toboşarul<br /> - Lume, lume !<br /> Mare bal <br /> La palatul regal<br /> Cică – i mare sărbătoare<br /> În această sală mare<br /> Se petrece vreun concurs aici ?<br />Toţi :<br /> - Miss Găină 5,5,5 <br />Un elev<br /> - Juriul e oaspe mare<br /> Nu-i el Domn ca orişicare <br /> Ci-i din mare alesătură <br /> Fără leac de tivitură<br /> *Intră gospodarii cu cocoşul <br /> Gospodarul 1<br /> Bună seara , gospodari !<br /> Venim cu cocoşul din deal <br /> Să vă urăm sănătate <br /> Mulţi ani , mulţi ani şi bucate <br />Gospodarul 2<br /> Cocoşul nostru-i mare domn <br /> Niciodată nu i-i somn !<br /> Gospodarul 1<br /> -Şi dacă-i dai mălaie <br /> Pe oricare îl ogoaie <br /> Te-a mîngîia pe obraz <br /> Ca să uiţi de orice necaz<br /> În ritm de hostropăţ <br /> Gospodarul 1 şi 2<br /> Co-co-co , cocoşul co!<br /> Co-co-co , la şcoală co<br /> Co-co-co , concursul mare <br /> Găinele te jupoaie<br />Un elev<br /> <br /> Cocoşele , pintenat<br /> Eşti tu bun şi de cîntat ?<br /><br />Cocoşul:<br /> D-apoi cum , chiar acum !<br /> Vă arăt aici în drum -1-<br /> Cucurigu !<br /> Să vedem ce vom alege <br /> Ce găină voi alege <br /><br /><br /><br /> <br /><br /><br />*Iese găina 1<br /> <br /> - Găină din Spania <br /> Adusă cu sania <br /> Am fost la mare cîştig <br /> Şi-am venit doar c-un covrig<br />Baba1<br /> -Cot-co-dac găina mea <br /> Că baba zahăr ţi-a da <br />Găina2<br /> - Joacă , jacă cocoşele<br /> Că îţi dau şi măslinele <br /> Sunt găină de la turci <br /> C-un ciaun legat de buci <br /> Ştiu să cînt şi să dansez <br /> Şi pe toţi să vă uimesc <br />Baba 2<br /> -Găinuşă cotcodac<br /> Babei , turcii nu-i prea plac <br /> Vino în căsuţa mea <br /> Că mălai baba ţi-a da <br />Găina 3<br /> -Vai cocoş mîndrie mare <br /> Şi ce glas frumos el are !<br /> Găina din Chişinău <br /> Cu traiul n-o duc eu rău <br /> Dimineaţa pe răcoare <br /> Baba îmi dă de mîncare <br /> Nu mălai , dar chiar bomboane<br /> Nu măcuc , ci doar banane!<br />Baba 3<br /><br /> -Găinuşă cotcodac <br /> Tacă-ţi gura nu cînta <br /> Tu mai bine ouă –ai da <br />Găina4<br /> *În ritm de lambada <br /> Cot-co-dac<br /> Dar eu sunt din Africa <br /> Şi nimic nu-i mai gustos <br /> Decît îngheţata cu cocos <br /><br /> - Cucoşele , cucoşele -2-<br /> Crupe , mei ori ciocalată ?<br /> Sau mai bine-o îngheţată ?<br />Cocoşul<br /> - Cuconiţă , cuconea <br /> Borş cu crupe aş mînca <br /> Dar azi sunt boier prea mare <br /> De –ngheţată dor mi-e tare <br /> Cugurigu! <br /> <br /><br />Baba 4<br /> Găinuşă Africană<br /> Cocoşelul vrea tocană <br /> Vino, baba să-ţi-o dea <br /> Vino , vino nu mai sta <br />Găina4<br /> -Taci băbuţo , fii la modă<br /> Fă-i cocoşului o ciorbă !<br />Baba 5<br /> - Găinuşă cotcodac <br /> Fă-i cocoşului pe plac <br /> - Iar tu, mîndre cocoşele ,<br /> Nu prea da tu din sprîncene <br /> Vezi , mîndria de găină<br /> Tu te-nsoară , fie-ţi milă<br /> *Cocoşul cîntă<br /> Cu-cu-ri-gu!<br />Găina 5 (Ţiganca)<br /> - Da eu sunt de la Soroca <br /> Şi cîştig banii cu oca <br /> Veşnic eu mă uit în ghioc<br /> Spunînd al vostru noroc <br /> - Vai , cocoş , mîndrie mare <br /> Şi ce glas frumos el are <br /> Unde cîntă cucurigu <br /> Acolo fierbe pămîntul <br /> Clocoteşte şi mai geme <br /> Şi de nimeni nu se teme <br />Medicul<br /> - Stop concurs ! La vaccinare<br /> Campania continuă în goana mare <br /> Foaie verde , foaie lată <br /> Găinuşa-i vaccinată !<br /> Găinuşele cad<br />Baba1<br /> -Of , găina mea găină,<br /> Găinuşă cotcodac <br /> Bombonelele nu-ţi plac ?<br />Baba2<br /> -Dar , tu , mîndra mea crăiţă <br /> Să-ţi dea baba şi tăriţă ?<br /> Că de nu o zemuşoară -3-<br /> Face baba pîn-de seară <br />Baba 3<br /> - Găinuşa mea frumoasă<br /> Hai cu baba , hai acasă !<br /><br />Baba 4<br /> - Găinuşo , găinea<br /> Vin` la baba să te ia <br />Baba 5<br /> -Cotcodac , cotcodac<br /> Gurile nu vă mai tac <br /> Găinuşa nu e moartă <br /> Ci puţin cam deocheată <br />*Le descîntă <br /> De numele tău auzea <br /> Şi Maica Precistă şi Sfînta Duminică <br /> Ea din cer s-a pogorît <br /> Şi va luat de pe trup <br /> Păr de lup <br /> Din chişioare , unghişioare <br /> Din spinare , funduri de căldare <br /> Din crestuţe , perdeluţe <br /> Şi te-a lăsat curată şi luminată <br /> Ca maica Domnului <br />Cocoşul<br /> - Găină vrei apă ?<br /> - Stai şi aşteaptă !<br /> - Poate vrei pîine ?<br /> - N-am la mine <br /> - Vrei bomboane ?<br /> - Poate ţi-i foame ?<br /> - Găino ? Da cu mine te însori ?<br /> ( Se mişcă pe rînd )<br /> Cotcodac ( strigă toate )<br /> Iar cocoşul mîndru sare în faţa lor <br /> CO-CO-CO , cocoşul co <br /> CO-CO-CO , acasă –co <br /> CO-CO-CO în Spania <br /> Te ducem cu sania <br /> Ai vrut o găină aleasă <br /> Dar , ne iei pe toate acasă <br /> La anul cînd vom veni <br /> Cîntec nou vom pregăti <br /> La anul şi la mulţi Cocoşi!<br /><br />Mariana Marin, învăţătoare , grad didactic II , Liceul Teoretic „G. Călinescu” <br /><br /><br />Întreaga artă a instruirii este arta de a trezi curiozitatea naturală a minţilor tinere, în scopul de a le-o satisface mai tîrziu”, afirma Anatol France.<br /> Parcursul didactic al oricărei discipline trebuie să corespundă imperativelor societăţii contemporane în continuă schimbare. „În ciuda discuţiilor, a criticilor, principala modalitate de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice a rămas –lecţia – care a cunoscut un proces evolutiv şi este în continuă adaptare la exigenţele contextului pedagogic” (Psihopedagogie, 1998, p.201)<br /> Profesorul este liber în a-şi imagina demersul didactic al activităţii pentru a realiza obiectivele curriculare prin strategiile didactice ce impun ansamblul de „decizii, tehnici de lucru, procedee şi operaţii care creează modernizarea şi perfecţionarea diferitelor componente ale procesului de învăţămînt”, (Ionescu M, Radu I, Didactica modernă”, Cluj-Napoca, p. 184)<br /> Demersul didactic al unei ore de literatură română ce vizează studierea operei dramatice în clasa a X- a va porni de la definiţia reper:<br /> „O formulă principală a literaturii, care cuprinde opere special pentru a fi reprezentate scenic, ca şi spectacol teatral, cu acţiune redusă ca durată. Un Eu care se autodefineşte într-un raport conflictual cu el însuşi sau cu realitatea înconjurătoare.<br /> Speciile reprezentative: comedia, tragedia, drama,” urmînd treptele de receptare (după C. Parfene)”:<br /><br /> Îndeplinirea elementelor componente ale acţiunii:<br />• faptele şi coordonatele lor spaţio-temporale;<br />• ordinea lor (intriga, incidentele, desfăşurarea);<br />• personajele şi trăsăturile lor;<br />• procedeele artistice de construire a personajelor;<br /> Precizarea formulei estetice de surprindere a elementelor structurale şi, mai ales, a personajelor (clasică, romantică, realistă, modernă etc.);<br /> Analiza discursului dramatic (ordinea temporală: paralelism, acronie, elipsă, durata temporală în enunţ: scena, pauzele etc.);<br /> Formularea problematicii tratate (natura ei socială, filozofică, erotică etc.)<br /> Concluzii vizînd originalitatea artistică a operei;<br /> Formularea opiniilor personale despre valoarea textului discutat” <br /><br /> Parcurgînd treptele de receptare sus-numite elevii au ajuns la concluzia că textul dramatic nu a fost scris pentru a fi citit doar, ci pentru a fi şi reprezentat în scenă, dramatizat.<br /> Pentru a deveni actori şi a interioriza mesajul operelor „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale şi „Apus de soare” de B. Şt. Delavrancea profesorul poate propune metoda jocului de rol pentru a atinge unele din multele obiective:<br /><br /> facilitarea inserţiei sociale ale elevilor, graţie interpretării şi învăţării rolurilor necesare ocupării ulterioare a unor status-uri,<br /> formarea şi modelarea comportamentului uman pe baza simulării interacţiunii ce caracterizează o structură , o relaţie sau o situaţie socială de grup, prin distribuirea în rîndul participanţilor la instruire a unor status-uri foarte bine precizate şi relaţionate între ele;<br /> familiarizarea cu modurile de gîndire, trăirile şi acţiune specifice anumitor status-uri;<br />fo<br /><br /><br /> -4-<br /><br /> Caduc Aliona, profesoară<br /> de l. şi lit. română<br /> Liceul Teoretic Nr.2<br /> Briceni, doctoranda<br /> anului III, <br /> UPS „Ion Creangă”<br /><br /><br /><br /> <br />L’oeuvre dramatique dans la présentation scénique<br /><br />Termenii- cheie: operă dramatică, joc de rol, metodă, stimularea creativităţii, elev, valoare, obiective, personaj, actor, stil oratoric.<br /><br />Sommaire<br /> La démarche didactique d’une leçon visant l’étude dramatique, peut parcourir les étapes de captation d’un tel type de texte et fini par la dramatisation d’un fragment de l’oeuvre. La méthode du jeu de role permet aux élèves d’assimiler certains statuts. Le professeur aura la mission de pour suivre les préparatifs des élèves pour la dramatisation, pour que ceux-ci ne s’abattént pas du role. Le jeu de role permet aux élèves d’intérioriser le message du texte, valorifiant l’oeuvre litteraire,donnant une interprétation ritique àdifférentes situations.Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-206574636735367150.post-48748095610313398642009-05-17T01:32:00.000-07:002009-05-17T01:32:00.000-07:00Postez cateva serbari scolare , care mie mi-au fos...Postez cateva serbari scolare , care mie mi-au fost de un real folos. Cateva sunt compozitie personala, cateva sunt preluate de la alti colegi , de pe diferite site-uri.Claudiu Purcel - - purcelclaudiu@yahoo.comhttps://www.blogger.com/profile/09406496786353112886noreply@blogger.com